Căutare

Probabil cel mai faimos scriitor chilian contemporan, Luis Sepulveda, născut la Ovalle în 1949, a străbătut încă de foarte tânăr teritoriile posibile ale geografiei și utopiei, din selva amazoniană în deșertul Saharei, din Patagonia până la Hamburg, din celulele dictatorului Pinochet pe navele organizației ecologiste Greenpeace. Din 1997 trăiește la Gijon, în Spania. Din această viață extrem de agitată a dat la iveală povestiri și romane care l-au impus imediat drept unul dintre cei mai înzestrați romancieri și nuveliști sud-americani și nu numai. A debutat cu un volum de versuri, pe când avea doar șaptesprezece ani. Trei ani mai târziu îi apărea prima carte de povestiri, intitulată Cronicile lui Pedro Nimeni. I-au urmat romanele Bătrânul care citea romane de dragoste (1989, recompensat cu Premiul Tigre Juan), Lumea de la capătul lumii (1989), Nume de toreador (1994), Povestea unui pescăruș și a motanului care l-a învățat să zboare (1996), Jurnalul unui killer sentimental. Yacare...

4 poezii, 0 proze

Fanuș Neagu

Studii 1939-1944 - Școala primară în satul natal 1944-1948 - Liceul Militar din Iași (trei ani îi urmează la Liceul Militar din Câmpulung Muscel) 1949-1951 - Școala Pedagogică nr.2 din București 1951-1952 - continuă la Școala Pedagogică \"Costache Negri\", Galați 1952-1953 - Cursant al Școlii de literatură \"Mihai Eminescu\" 1954-1957 - Facultatea de Filologie din București. Nu își termină studiile Cariera 1953-1954 - Profesor suplinitor la Școala Generală din Comuna Largu, Județul Galați 1954-1956 - Redactor la \"Scînteia Tineretului\" 1954 - debutează cu povestirea \"Dușman cu lumea\", în revista \"Tînarul scriitor\" 1959 - debut editorial cu volumul de povestiri \"Ningea in Bărăgan\"; volum retipărit in 1954 sub titlul \"Cantonul părăsit\" 1960 - \"Somnul de la amiază\" 1962 - \"Dincolo de nisipuri\" 1967 - \"Vara buimacă\" 1968 - \"Îngerul a strigat\", primul roman, considerat evenimentul editorial al anului 1972 - \"În văpaia lunii\" 1972 - \"Cronici de carnaval\", volum de...

5 poezii, 0 proze

saveta ititesc

Saveta Ititesc, pseudonim Liliana Moga(fulgiarginti). Când fulgi ning castani fără frunze, iarna vine, vara a trecut, primăvara e doar amintire. Născută în județul Alba, în localitatea Blandiana ce-a dăruitoare de har literar, la 30 noiembrie 1947. Peste anii copilăriei a nins cu povești spuse de părinți, la gura sobei, în nopțile lungi de iarnă. Așa s-a născut în sufletul meu nevoia de poveste și bucuria de-a povesti. În anii 80' am fost membră a cenaclului Panait Istrati din Petroșani, condus pe atunci de regretatul scriitor Dumitru Dem Ionașcu. În anul 1988, am obținut Premiul Uniuni Tineretului la Concursul de creație literară pentru copii "Elena Farago" desfășurat la Craiova. În anul 1989, m-am numărat printre laureați Festivalului Național "Cântarea României" obtinând premiul al -IV-lea la faza republicană. În anul 1995, am publicat în cotidianul local "Unda de Șoc" scurta povestire "Pustietatea unei vieți", sub pseudonimul Liliana Moga. În anul 2004, mă număr printre...

7 poezii, 0 proze

Elena-Cristina Bărzoi

Simt nevoia să scriu...fără explicații de prisos. Atât știu : am adunat buchete de gânduri. Unele amestecate cu altele : cu gânduri personale, cu trăiri, cu clișee deja știute. Poți picta tabouri cu culori sau poți zugravi viața dând sens și viață cuvintelor. Pentru că la inceputul lumii a fost Cuvântul, vreau să cred ca noi suntem povești, nu oameni. Citiți-mă ca pe o poveste, nu ca pe un om. Poveștile sunt mai frumoase decât oamenii!

6 poezii, 0 proze

Mihaela Carlan

Nascuta la Bacau.1980- absolvit Facultatea de Chimie a Universitatii Bucuresti, pana in 2007 profesoara de chimie la un liceu de aeronautica, din noiembrie 2007 redactor la revista Tango, 6 luni, apoi 3 luni redactor sef adjunct la revista Eve, iar de la 1 august free lancer. Colaborez la Esquire. Perii o carte. Tes scenarii nu chiar lipsite de sanse. Am idei mature si entuziasm juvenil. Cred in mine. Cateodata mai cad. Dar, ma ridic repede, ca nu mai am timp de pierdut.

2 poezii, 0 proze

Mandra Ana-Maria

Pe 23 iulie 1986 m-am grăbit să ies în lume, să descopăr acele sunete pe care 7 luni le-am auzit și doar întruna m-am întrebat de unde vin. Copilăria a fost ca o minge de ping pong între viața la țară și viața la oraș, între natură și antropic. Școala generală m-a despărțit de prieteni și mi-a adus colegi. A urmat liceul. Prietenii eterne, clipe de vis. Anul 2005 a fost anul absolvirii. Pe scurt, v-am povestit 19 ani. Anexă: Scriu din plăcere, o mică pasiune care nu poate fi înăbușită. Nu zic că am talent. Iar dacă îl am, mai e până să îl fructific. Sper doar că veți înțelege ceva din ceea ce scriu. Dacă o singură persoană va înțelege, înseamnă că nu am scris degeaba.

328 poezii, 0 proze

Călin Gruia

Călin Gruia (n. 21 martie 1915; d. 9 iulie 1989) este un scriitor român, autor al unor volume de povești pentru copii și de versuri. Între anii 1951 și 1969 a fost redactor la emisiunile pentru copii ale Radioteleviziunii Române. Opere publicate: Moara lui Elisei (Editura Junimea, targoviste, 1979), volum ce cuprinde poveștile următoare: Scurteica verde Moara lui Elisei La poalele muntelui Femeia cu haine lungi Pantofii Fata lui Pricolici Comoara tâlharilor Orașul regelui Stânca de aur Țara-Visată Pădurea Margaritei, Editura Ion Creangă, 1987 Nuielușa de alun, Editura Ion Creangă, 1987 Vineri la amiază, Editura Pentru Literatură. 1962 Moara lui Elisei, Editura Junimea, 1979

2 poezii, 0 proze

Cocos Cristina Andreea

Ma numesc Cocos Cristina Andreea si am 11 ani. Am invatat sa scriu poezi scurte, cat si lungi, si proze pline cu expresii. In realitate sunt o fata obijnuita, la fel ca orice om. Am o viata superba, iar talentul meu ma poarta mereu pe culmea imaginatiei. Asta m-a adus pe acest site. Vreau sa scriu si sa povestesc amintiri sau sa imi imaginez unele pe care sa le scriu aici. Persoane carora as vrea sa le multumesc: *Doamna invatatoare: Istrate Marioara -Va multumesc pentru ca m-ati indrumat pe calea cea buna. Va multumesc pentru ca m-ati incurajat sa scriu si sa particip la concursuri. *Domnul profesor de la cercul de literatura: Petcu Abdulea -Va mulrumesc pentru ca m-ati luat sub aripa dumneavoastra si m-ati ajutat sa evoluez la nivelul urmator. *Colegii mei -Va multumesc tuturor colegilor mei de clasa pentru ca m-ati sprijinit si pentru ca mi-ati spus sincer, parerile voastre despre poeziile sau prozele mele.

2 poezii, 0 proze

George Coșbuc

George Coșbuc (n. 20 septembrie 1866, Hordou, comitatul Bistrița-Năsăud, azi Coșbuc, județul Bistrița-Năsăud — d. 9 mai 1918, București) a fost un poet român din Transilvania, membru titular al Academiei Române din anul 1916. George Coșbuc s-a născut al optulea dintre cei 14 copii ai preotului greco-catolic Sebastian Coșbuc și ai Mariei, fiica preotului greco-catolic Avacum din Telciu. Copilăria și-o va petrece la Hordou, în orizontul mitic al lumii satului, în tovărășia basmelor povestite de mama sa. Primele noțiuni despre învățătură le primește de la țăranul Ion Guriță, dintr-un sat vecin, despre care Maria Coșbuc auzise „că știe povești”. De la bătrânul diac Tănăsucă Mocodean, Coșbuc învață a citi încă de la vârsta de cinci ani. Poetul și-a început studiile la școala primară din Hordou, în toamna anului 1871, pe care, din motive de sănătate, le întrerupe după clasa I. Din toamna anului 1873, pentru clasele a II-a și a III-a, urmează cursurile școlii din Telciu, comună mare pe Valea...

102 poezii, 0 proze

emil cosgarea

M-am nascut in Fagaras. 21 octombrie 1953. Am 50.065 ani. Copilaria in satul Vad, intr-n spatiu de o rara frumusete. Acolo este Dumbrava Vadului. Una dintre cele mai mari poiene cu narcise din lume. La cinci ani m-am mutat impreuna cu familia in Fagaras, tatal meu reobtinind dreptul la munca dupa mai bine de zece ani de restrictii. S-a angajat, avocat fiind, jurisconsult la doua gease-uri de pe raza Fagarasului. Primii cinci ani de scoala la Liceul Radu Negru- am amintiri ca fiind un copil excesiv de silitor si foarte mincinos –bun povestitor-. Invatatorul Sipos Ioan ma imprumuta la alte clase, cind lipsea careva dintre invatatoare sa le spun povesti copiilor pe durata lipsei pentru ca astia sa fie cuminti. Si erau. Ma ascultau cu gura cascata si cu degetul in nas. In clasa cincea am fugit in lume cu o barca furata de pe Olt. Gasit, pedepsit si facut de ris. Vreo sase luni de zile nu puteam merge pe strada ca ma aratau toti cu degetul: -Uite-l pe ‘aventurierul’. Clasele a sasea pina...

1 poezii, 0 proze

Povestea Lunii

de Stancu Leliana

Mă asemuie mulți veneratei Artemis, fiica lui Zeus și a muritoarei Leto, datorită nesfârșitelor mele plimbări prin sălbaticele păduri ale Muntelui cel Falnic; mă evocă vânătorii cu arc și săgeți,...

ProzăAtelier

povestea Lunii

de FLOARE PETROV

a fost odată, de -o veșnicie este blândețea Lunii miracol de poveste cu veghea ei sfânta, străbună ocrotește lumea o face mai bună. cu dragostea ei de Maică Dumnezeie îi stoarce nopții lacrimi din...

mandru chip

de Raluca-Stefania Mihai

a cioplit vantul in eternitate umbra tacerii spune-mi mandru chip cu cine va-ncepe sfarsitul? cine va cuteza sa scrie cu litere nevazute povestea lunii? abisul priveste in tine asa cum privesti tu in...

Tic-Tac, acum și sub formă de silabe solubile

de remus eduard stefan

În seara aceea, palma stângă a Lunii și palma dreaptă a Soarelui se atingeau, formând parcă două arătătoare ale unui ceasornic altfel deloc straniu. Puținilor trecători care mai zăboviseră pe străzi...

ProzăAtelier

rapsodie albastră

de FLOARE PETROV

cerul înstelat își trimite solii să vestească iar Crăciunul prin cântec valurile speranței mângâie atolii gerul din suflet fericită îl spintec. momente de iubire desprinse din noapte se-nvăluie...

Masoara-mi timpul

de Raluca-Stefania Mihai

Masoara-mi timpul cu cioburi de durere desprinse din simturi ascunse... Masoara-mi timpul cu franturi de cuvinte desprinse din soapte Masoara-mi clipa cu cioburi de strigate desprinse din tanguiri ce...

Lacrimi de -o seară

de Cuc V. Romina

Lacrimile reci cutremură pământul, stau și privesc, cum le mătură vântul . . . Suspinele mă copleșesc, Gândurile mă învăluiesc. Și abia acum încerc să dovedesc Că totul are gust omenesc. Luna fuge ,...

Omul fără povești (I)

de Victor Potra

Prima Parte A fost odată ca niciodată… dar ce spun eu! A fost ieri, sau dacă nu, va fi mâine, cu siguranță… A fost un om cumsecade, care se numea Cantor Ionescu. Cât de cumsecade poate fi un om,...

ProzăAtelier

Mai departe

de Silviu Somesanu

Şi-a încordat furca pieptului şi a strigat a victorie, când a încetat nimeni nu l-a crezut, apoi s-a făcut nevăzut. Mai departe ca un berbec înfuriat a strivit barierele întâmplărilor, ţine întruna...