Sari la conținutul principal
Poezie.ro

"Povești de seară "20143 rezultate

0.02 secundeMeilisearch
41 rezultate
poveste_postmodernista

poveste_postmodernista

ColecțieRubrică53 texte

Poveste Postmodernistă

de Manolescu Gorun

Elia DavidED

Elia David

AutorAtelier

Născută în 1970, la Buzău. Locuiește în Constanța și este de profesie medic psihiatru. Este căsătorită și are două fetițe. Și-a început activitatea literară pe vremea studenției ca redactor al revistei Facultății de Medicină. Scrie în principal povești și poezii pentru copii, poeme într-un vers, ocazional, epigrame. A colaborat la diferite emisiuni culturale de radio. A publicat versuri în diverse reviste literare, printre care: “Examene”, “Cafeneaua Literară”, “Fereastra”, “Haiku” și “Draga mea, pentru copii”. Mențiune la Concursul “Ion Creangă”, 2009, Premiu special la Concursul "Titel Constantinescu" 2012. Castigatoare a concursului de debut "Adenium Start", 2015, cu vol. "Tara Parintilor cu Inimi de Aur". Contribuie din 2013 cu versuri/povesti scurte la rubrica "Paharelul cu nectar" a periodicului lunar "Calea Inaltarii" (editata de Parohia "Inaltarea Domnului, Targu-Jiu) Proiecte muzicale, in colaborare cu compozitorul Mircea Bucescu: "In seara aceasta se canta colinde" (2014),...

150 poezii, 0 proze

IV

ioana vaduva

AutorAtelier

Mi-am luat dreptul la cuvintele mele, m-am născut cu ele pe inventar așa cum te naști cu tot stratul de celulită de care urmează să te bucuri o viață, cu tot norul de neuroni pe care urmează să-i ucizi într-o viată, cu toți anii și toate secundele în care urmează să te așezi vreme de o viată. Mi-am luat dreptul la cuvintele care sunt ale mele. Le-am dat liber și nu s-au dus, și-au cusut cămașa de forță direct pe piele și acum, și doar acum vreau rochia mea de seară cu umeri dezbracati și n-aș putea… Doar sa gasesc firul dus și să destram silabele până ce aerul dintre ele rămâne surd și să arunc în spate ghemul cum arunca voinicul pieptenele în poveste. Și-n spatele meu să nu se fac zid, nici pădure, să se starnească doar o furtună de răvașe trecătoare. Cuvântul spus cu adevărat e ca o zi de naștere cu tort și îmbrățișări.

6 poezii, 0 proze

MG

Mirela Grosu

AutorAtelier

Am inceput sa scriu de mica. Nu ma multumeau povestile spuse de bunici astfel imi inventam propriile povesti. Mai tarziu am descoperit poezia, modul simplu in care poti folosi cuvintele pentru a reda o poveste. Poezia pentru mine este o stare de spirit, o alta parte din mine care ia cuvantul in diferitele momente ale vietii, o constiinta destepata de micile indicii care se ivesc la orice pas, dar pe care, cateodata, nici nu le luam in seama.

1 poezii, 0 proze

Jerome David SalingerJS

Jerome David Salinger

AutorClasic

Jerome David Salinger (n. 1 ianuarie 1919) este un scriitor american cunoscut cel mai bine pentru romanul De veghe în lanul de secară (în engleză The Catcher in the Rye), o poveste clasică a adolescenței, care a cunoscut o popularitate durabilă de la publicarea ei în 1951. O temă majoră în opera lui Salinger este mintea activă si puternică a tânărului neadaptat și efectul izbăvitor al copilului în viețile unor astfel de oameni. Născut în New York, ca fiu al unui tată evreu și a unei mame de origine irlandeză catolică, Salinger și-a început cariera scriind povestiri pentru reviste din New York. Din perioada de început, mai multe povestiri – cea mai notabilă fiind O zi perfectă pentru peștii banana – au fost remarcate. De asemenea, înainte de a părăsi America pentru a lua parte la război, a publicat două episoade din ceea ce avea să devină De veghe în lanul de secară: Sunt nebun și Ușoară rebeliune în afara Madison-ului (Slight Rebellion Off Madison). A urmat Academia Militară Valley...

2 poezii, 0 proze

TR

Tilita Radu

AutorAtelier

Viata mea e o poveste Ce continua zi de zi. O poveste fara sfarsit Ce continua la infinit. Stau si ma gandesc... Ce am fost si ce-am facut? Si imi dau seama... Un trecator intr'un film al vietii mut. Daca mi'a fost greu sau usor, Nimeni nu m'a intrebat Eu doar am incercat Si am continuat sa razbat. Nu am reusit de fiecare data, Uneori am plans, Alteori am zambit. Eu iti multumesc ca ai fost langa mine, Atunci cand mi'am dorit!

1 poezii, 0 proze

Stoica AlexandraSA

Stoica Alexandra

AutorAtelier

Imi place vantul. Imi plac norii care ascund in spatele lor speranta soarelui. Caut sa ma cuibaresc prin munti. Ei sunt casa mea. Nicaieri nu ma simt mai libera ca acolo. Urc pe culmi ca sa pot fi mai departe de realitate. Primul meu „succes literar“ a fost in clasa a V-a, cand am scris compunerea „Frunza”. Era o poveste trista despre trecerea timpului si greutatea cu care ne despartim de trecut, apoi de viata. Bineinteles, pe vremea aceea nu cunosteam complexitatea de care vorbesc acum. Pe atunci eram multumita ca am reusit sa personific o frunza si sa creez o poveste deosebita. Apoi au urmat alte publicari in culegeri de eseuri si reviste ale liceului –am fost eleva a Colegiului National I. L. Caragiale, din Bucuresti – din cadrul unor seminare interdisciplinare. Apoi am scris doar pentru mine. Dar mi-am dat seama ca mi-ar placea ca numele meu sa insemne ceva, pentru ca in lumea asta exista un loc si pentru mine. Imi sunt foarte dragi lucrurile provocatoare. sau imi place sa-mi...

4 poezii, 0 proze

Stăncioi NatanaelSN

Stăncioi Natanael

AutorAtelier

"Unde și când m-am ivit în lumină nu știu, din umbră mă ispitesc singur să cred că lumea e o cântare. Străin zâmbind, vrăjit suind, în mijlocul ei mă-mplinesc cu mirare. Câteodată spun vorbe cari nu mă cuprind, câteodată iubesc lucruri cari nu-mi răspund. De vânturi și isprăvi visate îmi sunt ochii plini, de umblat umblu ca fiecare: când vinovat pe coperișele iadului, când fără păcat pe muntele cu crini. Închis în cercul aceleiași vetre fac schimb de taine cu strămoșii, norodul spălat de ape subt pietre. Seara se-ntâmplă mulcom s-ascult în mine cum se tot revarsă poveștile sângelui uitat de mult. Binecuvânt pânea și luna. Ziua trăiesc împrăștiat cu furtuna. Cu cuvinte stinse în gură am cântat și mai cânt marea trecere, somnul lumii, îngerii de ceară. De pe-un umăr pe altul tăcând îmi trec steaua ca o povară." (Lucian Blaga)

13 poezii, 0 proze

RG

Rasul Gamzatov

AutorClasic

Rasul Gamzatov s-a născut pe 8 septembrie 1923, în satul Avar de Tsada în nord-estul Caucazului. Tatãl sãu, Gamzat Tsadasa, a fost un bard, moștenitor al tradiției antice a menestrelilor care încã prospera în munți. Așadar tatăl a fost primul său profesor în arta de poeziei. Tinărul Rasul asculta ore întregi, fără întrerupere, povestirile din Avar, legende și fabulele narate de tatăl sãu . Copil fiind, Rasul, pentru o povestire pe măsură, păstea calul vecinului timp de trei zile! Altădată a urcat o jumătate de zi pe munte pentru a asculta, de la ciobani, o singură poezie! În clasa a doua de școalã a mers doisprezece mile pentru a vedea un bãtrân, prieten al tatălui său, care știa multe cântece, poezii și legende. Bãtrânul i-a cântat și i-a recitat patru zile de la dimineațã pânã seara! La unsprezece ani a scris prima lui poezie. În 1945 cu câteva cărți sub braț și cu o sumă mică de bani în buzunar, el a ajuns în Moscova pentru a urma...

1 poezii, 0 proze

C

Cristina

AutorAtelier

Începeți de azi o poveste nouă cea din 23 iunie 1990 a mai crescut dați-i formă și noi înțelesuri dați-i un nume și apoi părinți lecturați-i lumina până începe să-i viseze și marginea firii apoi lăsați-o să scrie mai departe alte și alte copilării despre ceruri copaci și copii între aceste două coperți de idee. În palmele ei stau înscrise toate ideile și părerile voastre galbene din raze de soare sau liniștite albastre verzi cu gust de oglindă retrovizoare. Iar mai presus de toate în istoria ei stau încrustate povești de iubire din sentimente umane sau complexe dorințe și ambiții îngerești pornind din trecutul acesta: o parte din coperta-spate a volumului de debut "iubind copaci neterminati",editura Eikon,Cluj,2008

11 poezii, 0 proze

CC

Cadiva Caton

AutorAtelier

Esenta existentei consta in magia de a te darui unei singure fiinte...o iubire pe care o poti justifica nu este iubire... Daca vrei sa te bucuri de fumusetea curcubeului trebuie mai intai sa faci un pact cu ploaia... Adevaratele povesti de dragoste nu se incheie niciodata...

3 poezii, 0 proze

Povești de seară

de Florentina-Loredana Dalian

Într-o primăvară spre vară mi-ai zis Scufița Roșie am râs – nu mi-e frică de lupi lupii atacă-n haită și de obicei frontal doar omul a dezvoltat arta atacului surpriză de la distanță de la mare...

Atelier

Povești de seară

de Lup Casiana

E în zadar când încerc să dorm Că ma întreb dacă ești bine Tu știi că încă te iubesc enorm Și mi-e tare dor de tine. De toate nopțile cu insomnii Încerc să scap de vreo luna Eu încă te aștept sa vii...

PoezieAtelier

noapte de opal

de FLOARE PETROV

povești de iubire duios îmi șoptești la ceas de seară când stele surâd în cântecul lunii armonie nutrești departe de-ntunericul aspru perfid. ne acoperă tandru noaptea de opal visele se înalță până...

PoezieAtelier

Furuike ya kawazu tobikomu mizu no oto*

de Cristina Rusu

Împrăștiați de tumultul vieții în patru vânturi – ne regăsim aievea-n aceeași reverie În tihna serii ecoul muntelui Fuji tot mai intens – între tâmplele noastre nestingherit aleanul Ion Rășinaru...

PoezieAtelier

Sad life

de Diana Todea

povestea vieții tale, adunată pe o pagină de jurnal scorojită tristă din multe puncte de vedere ca o știre din ziarul de seară, ai crezut că lumea va zâmbi la ideile tale, ca atunci când treceai pe...

PoezieAtelier

Pariu cu utopia

de carmen nicoara

mă joc cu tălpile în nisip. cu degetul mare conturez un univers mic: are gustul limbii care respiră povești de seară, transpirația măștilor surde de emoție, lumina bestiei ce negociază mersul pe...

PoezieAtelier

călătoria pantofului roșu

de carmen nicoara

la mine în suflet sunt un oaspete frecvent.un veteran hoț al casei. seară de seară mai fur câte un diamant și-l lustruiesc pe alocuri. ieri... pitisem ștrengărește pantoful roșu din piele de lup cu...

Atelier

Stăpână pe timpul meu liber 4

de nonciu dragos

Nu era decât o mașină de tăiat iarba, dar îmi trezea atâtea amintiri încât chiar îmi era plăcut să-mi fac munca. Ca un tractoraș micuț purtat de un om mare, mă zgâlțâia în toate felurile. Mă și văd...

ProzăAtelier

Cartea stelei cu noroc

de Balan Gabriela Ana

În realul unei lumi triste în care visează trandafiri de granit, poeta pictează prin cuvinte un oraș cu alei înguste care duc spre piața cu flori. Și își strigă marea revelație: "află dragul meu / că...

ArticolAtelier