"Porte-voix" – 20727 rezultate
0.03 secundeMeilisearch
ABAlain Bosquet
Anatole Bisk, dit Alain Bosquet, né à Odessa (Ukraine) le 28 mars 1919 et mort à Paris le 8 mars 1998, est un écrivain français d'origine russe. Il est le fils d’Alexandre Bisk, négociant en timbres-poste et poète, et de Berthe Turianski. Émigré en Belgique, il fait ses études à l'Université libre de Bruxelles, puis à la Sorbonne. Mobilisé en 1940, il fait la guerre dans l'armée belge, puis dans l'armée française. Il se retrouve rédacteur du premier journal de Charles de Gaulle, La Voix de France, à New York, en 1942. Il débarque avec l'armée américaine en Normandie en juin 1944. De 1945 à 1951 il est chargé de mission au conseil de contrôle quadripartite à Berlin. En 1958, il part deux ans aux Etats-Unis où il est professeur de littérature française à l’université ‘’Brandeis’’. Il sera ensuite professeur de littérature américaine à la faculté de lettres de Lyon de 1959 à 1960. De 1961 à 1971, il est directeur littéraire des Editions Calmann-Lévy D'abord journaliste, traducteur et...
126 poezii, 0 proze
MMMaram al - Masri
Maram al-Masri est née en 1962 à Lattaquié en Syrie, sur cette rive de la Méditerranée située à vingt milles marins à peine de l\'île de Cypris. Vivant à Paris depuis 1982, cette jeune Syrienne, après un premier livre publié en 1984 à Damas sous le titre \"Je te menace d\'une colombe blanche\", revient à la poésie avec \"Cerise rouge sur un carrelage blanc\", édité à Tunis par les éditions de L\'Or du Temps, en 1997, et salué par la critique des pays arabes. Le tout récent prix du Forum culturel libanais en France, auquel a participé le poète libanais Adonis et destiné à récompenser toute création littéraire arabe, lui a été attribué en mars 1998. D\'autre part, ce livre a été traduit en espagnol et en partie en anglais, en allemand, en Italien et en turc. Cette poésie est le cri étouffé et nu de la femme qui attend tout de l\'homme aimé. Cette revendication féminine bien éloignée de toute préoccupation hédoniste, n\'est pas non plus une nouvelle voix qui soulèverait la chape de plomb...
1 poezii, 0 proze
Alice Cooper
poate voi adauga mai tarziu ceva la aceasta rubrica... cand va fi ceva de zis... never...
1 poezii, 0 proze
BGBogdan Nicolae Groza
doar semne de întrebare îmi pun când trebuie să răspund cine sunt. în rest, un om ce căuta cîndva o lumină si a găsit foc în răceala celorlalți. m-am "justițiabilizat" din când în când, dar asta pentru că am avut cândva posibilitatea de a ma juca de-a juristul. Vârsta variabilă. Când imatură, când prea înaintată. Azi am cam trecut de 40 ani; mâine poate voi împlini 25; iar poimâine voi fi un bătrânel simpatic de vreo 9 ani, că de, voi da și eu în mintea copiilor odată și odată, dacă n-am făcut-o cumva. Am mai parcurs și alte etape ale vietii, cu fiecare încăpățânare de a mă revedea în oglindă, însă nu vă spun nimic altceva despre ele din cauza ridurilor din suflet. Am ca referinte "Pasărea din tâmple", "Evadările unui poet domestic" și puteti liniștiți să mă strigați cu apelativul "Bă, Bogdanule!" Și o cărticică mai nouă ”Poetul se duce. Poemul seduce...” Am cochetat și cu proza "Life. Love. You!" mai mult din curiozitatea de a vedea dacă am atracție față de ea, și ea față de mine....
592 poezii, 0 proze
GEGheorghinete Elena-Diana
M-am nascut din vaporii de apa care si-au reluat ciclul in Dunare...trec printr-un continuu proces de sublimare. Am inceput pe la sfarsitul liceului sa tricotez un ciorap.Am luat sculuri de medicina si chimie, si intre timp am privit.Rezultatul? Neant...mi-am bagat piciorul in ciorap...era neterminat. Acum vreau sa reiau firul de medicina...e verde, asta-i culoarea mea, ma reprezinta. Poate voi termina ciorapul, poate nu. Cine stie? Eu nu. Stii tu?
2 poezii, 0 proze
NAnicolae costel alin
Nu știu ce am realizat în viață, nu știu ce voi realiza. Merg înainte și cu rele și cu bune și poate cândva voi întâlni un îngeraș care merită și voi fi din nou fericit. Am învățat prea mult și acum încep să mă întreb de ce... Suntem doar trecători prin această lume (viață) și tot ceea ce învățăm pentru a evolua în plan profesional, ... în lumea de dincolo, nu ne este de folos. Uităm cea mai importantă lecție care ni s-a cerut să o învățăm ... IUBIREA. Suntem preocupați de lucruri efemere: funcții, bani, renume. Din ce avem mai mult, ne dorim mai mult. Totul pare să nu aibă o limită clar definită. Când ajungem să tragem linie, sufletul nostru este pustiu, căci l-am abandonat. Sufletul e cel ce-ți dezvăluie lucrurile pe care mintea nu le poate înțelege și cuvintele nu le pot cuprinde, .... e tot ceea ce rămâne din noi și trece mai departe ... (Adriana Georgian)
78 poezii, 0 proze
PAPopovici Alexandra
Ce pot spune despre mine? Sunt o fata cu obisnuita nascuta in Oradea,Romania.Am ochii caprui si m-am apucat sa scriu poezii cam din clasa a 4 a.De atunci de cand am descoperit aceasta parte a literaturii care, pot zice ca m-am indragostit de ea.Practic eu nu am prea mult timp sa scriu poezii deoarece am facut si fac o multime de lucruri(gimnastica ritmica,canto,design vestimentar,etc.)pe care le tratez pe fiecare cu seriozitate si cu pasiune.Am concurat la olimpiade judetene(romana,mate,informatica,fizica) la care am luat mentiuni.Poate ca voi avea un viitor plin de peripetii si de lucruri minunate dar cum nu stiu pot zice ca ma voi stinge ca o flacara necunoscuta intr-un univers neguros.
19 poezii, 0 proze
ITIonelia Tugui
Suferința nu însumează altceva decât momentul unic în care se instalează. Apogeul ei este demn de a fi simțit și atât, căci orice intenție de a povesti sau reaminti de acel moment va fi degradantă. Vei vrea să povestești a doua zi cuiva, și mânat de dorința de a expectora acea trăire înecăcioasă, îți vei căuta cuvintele potrivite. Și chiar de cuvintele nu ar fi cele potrivite, chiar de ai exagera, tot nu o să te înțeleagă nimeni, căci a simți nu este egal cu a povesti. Vei fi privit cu o milă tâmpă, zi mersi și de aia, și cel din fața ta te va considera patetic sau mincinos sau nebun sau câte puțin din toate. Agonia acelui moment nu înseamnă nimic din ceea ce dai afară atunci când povestești, sau din ceea ce explodează poate fără voia ta, ci înseamnă să realizezi că esti un Cineva pe care nimeni nu îl va putea vreodată înțelege, și din acest motiv să te suporți și să te asculți pe tine însuți. A povesti ceea ce suferi este o ofensă la adresa acelor simțiri, căci interiorul nimănui nu...
14 poezii, 0 proze
MCmocanu cristina
Nascuta aproape de freamătul Mării Negre, in Mangalia... rapita si aruncata intr-un oras de langa Dunare, Galati... In prezent ratacind in orasul teilor -sursa de inspiratie pentru marele poet... Poate ma voi regasi si eu aici. Mi-am propus sa fac acest lucru ajutata de UAIC. :) Asadar, studenta la Litere...
4 poezii, 0 proze
BAbarbu andreea
Nascuta in Corabia..mi am petrecut copilaria intr un sat din apropiere..viata mea nu a avut nimic iesit din comun pana acum..nici bun si ,slava Domnului,nici rau.Sunt curioasa de ce voi avea parte de acum incolo...presupun ca o biografie nu include planurile de viitor,dar astea sunt cele care ma preocupa acum...sau ce as putea face eu cu ele,mai bine zis.... Stiu ca imi place sa scriu.As vrea sa aflu de la cineva care intr adevar se pricepe daca "stiu sa scriu" sau nu sunt decat niste incercari fara rost.Acesta este motivul pentru care am ales sa public cateva texte aici.
3 poezii, 0 proze
Porte-voix
de Ion Vinea
În paradisul de asfalt sub zodia stelelor cu arc fulgeră ageră și aspră viața prinsă în năluci. Visul omului în ziduri crește cetățile crini de piatră desfac bate avântul în petale dure chiuie în...
Porte-bonheur pentru Dragoș
de Adriana Marilena Stroilescu
pepită de sare s-au așezat neștiutor norii în corcodușul adolescentin înflorit fără tine și uite pe străzi din pergament zorii tulburător încep să sune din tamburine într-un aeroport avioanele pleacă...
porte-bonheur
de Mariana Pancu
exista undeva un oraș plin de statui era singurul în care puteam respira împreună pe străzile albe care cântau din pietre și ziduri ne plimbam fericiți, aveam pe umăr un pescăruș păzitor un...
la porte
de Madalina STATE
poezia își face catrafusele fomeie capricioasă părăsirea muzului îmi vine să zic a mânzului i-a tăiat pletele aseară liberă, voi să fiu Una multiplicității poeților nu mai oglindesc sila și nici...
Trotuarul
de Gil Vlad
Copil voiam sa fiu Zorro Sfantul Bobby Ewing Dobrin sa ma insor cu educatoarea tata mi-a cumparat acordeon si m-a lasat sa conduc IMS-ul din dotare un fel de jeep mai ingust aveam 7 ani asteptam sa...
Sonetul unui cinic
de Mihai Codreanu
motto: \"L\'homme ivre d\'une ombre qui passe Porte toujours le châtiment D\'avoir voulu changer de place\" (Baudelaire) Am toate viciile, Doamna mea; Beau vin, fumez, joc cărți, iubesc femeia;...
Premii obținute de haijini români
de Maria Tirenescu
În revista ALBATROS, numărul 1/2005 sunt publicate haiku-urile care au obținut premii la concursuri internaționale. Cu convingerea că voi mai avea ocazia să scriu despre acești poeți merituoși, voi...
Scrum (28)/ Cendre (28)
de Stefan Doru Dancus
numai tu ești atât de timidă în zori și asiști cu atâta tristețe la moartea de seară aș putea să iubesc la nesfrâșit înflorirea ta – fatala ta dispariție însă grijile de zi cu zi mă doboară voi fi în...
speculații
de Anisoara Iordache
în vitrină un scaun în stil rococo printre costume de albinuțe cercei din plastic și servețele de unică folosință care e logica // bat furtuni în văzduhul puterii foarte ușor se rup aripile minții//...
Festival Transpoesie #10 Let’s go vir(t)ual!
de marlena braester
Festivalul TRANSPOESIE sărbătorește anul acesta 10 ani! Deși seara de deschidere a festivalului e pe 23 septembrie, deja în sistemul de transport urban din Bruxelles sunt expuse poeziile celor 26 de...