Porte-bonheur pentru Dragoș

pepită de sare s-au așezat neștiutor norii în corcodușul adolescentin înflorit fără tine și uite pe străzi din pergament zorii tulburător încep să sune din tamburine într-un aeroport avioanele pleacă și vin au inimi de păsări reîntoarse la cuiburi subțiri se țes macii în capilarul sangvin dar ce frumoasă e piatra din vechile burguri pentru iubitul meu zilei de luni arvună voi da o să-i pun cerului perdele de muselină din livada cu vișini îi voi face cămăși de tafta prigorii vor cânta în scoarța lutului la ocarină din toamna încărcată cu amurguri cernând peste acoperișuri pulberi de șofran când crugul cerului era un coș cu struguri revine în sfârșit acasă cel plecat peste ocean piper îi răscolește vântul fumuriu în plete și dintre omoplați îi înfloresc magnolii prier îi desenează-n gând de cretă amulete diamantin pe străzi de pergament se nasc iar zorii