"Poetul a îngerit din pleoape" – 20040 rezultate
0.03 secundeMeilisearch
poetul-si-portretul
poetul florian silisteanu si portretul sfintei distanțe
de florian stoian -silișteanu
CBConstanța Buzea
S-a născut la 29 martie 1941 în București. A urmat Facultatea de Limba și Literatura română din București (1963-1969). Redactor la revistele Amfiteatru, Viața studențească (din 1973) și România literară (din 1990). În afară de volumele menționate, a mai publicat: “Leac pentru îngeri” (1972), “Poeme” (1977), “Umbră pentru cer” (1981), “Planta memoria” (1985), “Cheia închisă” (1987), “Ultima Thule” (1990), precum și câteva apreciate cărți pentru copii. Premiată de mai multe ori de Uniunea Scriitorilor. Premiul Național “Mihai Eminescu”, în 2001. 1961-1977 - căsătorită cu poetul Adrian Păunescu, cu care are doi copii, Ioana (n.1967) și Andrei Alexandru (n. 1969)
108 poezii, 0 proze
TDTraian Dorz
Literatura sensibilitatii religioase românesti a avut în poetul Traian Dorz una din vocile sale de o expresie cu totul aparte, am putea spune unica, prin profunzimea trairii religioase. Poetul a vazut lumina zilei în noaptea de Craciun a anului 1914, în catunul Râturi (azi Livada Beiusului) din comuna Mizies, judetul Bihor, în apropiere de Beius. Parintii sai, Constantin si Maria, erau buni gospodari si crestini respectati în sat pentru cinstea si vrednicia lor. Era unicul copil la parinti si, bineînteles, acestia voiau sa-l vada ajungând un bun gospodar la casa lui si un sprijin de nadejde la batrânete. Baiatul însa se simtea nascut pentru altceva, mai bun. Iubea cartea, citise tot ce era de citit în micuta biblioteca a scolii primare si în aceea a bunului sau învatator, Savu Halbac. Dar, tocmai acum, la terminarea celor sapte clase, a intervenit ceva, un eveniment-cheie, în viata copilului Traian Dorz, care i-a schimbat traiectoria existentei sale. La examenul de încheiere a celor...
45 poezii, 0 proze
Ion Chichere
Ion Chichere s-a născut în satul Fizeș, comuna Berzovia (Caraș-Severin). A absolvit liceul teoretic din Gătaia (1973) și a urmat un curs postliceal de telecomunicații (Caransebeș, 1976). Debutează publicistic în 1971 cu poezie in revista “Orizont”, iar debutul editorial are loc în volumul colectiv “Argonauții” (Ed. Facla, 1986). Colaborează la revistele: “Apostrof”, “Arca”, “Contemporanul”, “Contrapunct”, “Convorbiri literare”, “Dacia literară”, “Literatorul”, “Steaua”, “Tribuna”, “Vatra”, “Timpul”, “România literară” etc. Din volumele sale de poezii se pot menționa: “Șansa hârtiei” (Ed. “Semenicul”, Reșița, 1993), “ “Aprilie negru” (Ed. “Hestia”, Timișoara, 1994), “Viziuni” (Ed. “Amarcord”, Timișoara, 1996), “Abisaliile” (Ed. “Marineasa”, Timișoara, 1997), “Orchestra neagră” (Ed. “Vinea”, București, 2001), “Puterea iluziei” (Ed. “Mirton”, Timișoara, 2004). Ultimul volum de poezie este “Transatlanticul și păpădia” (Ed. “Marineasa”, Timișoara, 2004). Poetul a decedat in septembrie 2004.
8 poezii, 0 proze
MCMihail Crama
(pseudonimul lui Eugen Enăchescu Pasad) s-a născut la 01 ianuarie 1923 s-a stins din viață la data de 16 aprilie 1994 Mihail Crama (1923-1994) este cunoscutul premiant al Fundatiilor Regale (Decor penitent, 1947) si al Academiei Romane, Premiul Mihai Eminescu pentru antologia Imparatia de seara, 1979, care include volumele de versuri aparute anterior: Decor penitent, 1947, Dincolo de cuvinte, 1967, Determinari, 1970, Codice, 1974, Ianuarii, 1976 si ciclul inedit Decor penitent II, volum reeditat si in editie bilingva (The realm of dusk, 1984). Publica, de asemenea, volumele de versuri: Trecerea, 1981, Dogma, 1984 (Premiul Asociatiei Scriitorilor din Bucuresti, 1985), Intrarea in legenda, 1990. Postum, ii apar volumele Copil la Curtile Romane, in anul 1995, si Cina cea mare, in 1998. Poetul a fost si autor al unor romane de inspiratie autobiografica, Singuratatea din urma, 1986, si Calator spre portile asfintitului, scris intre 8 aprilie 1988 si 4 decembrie 1991, ramas pina astazi...
8 poezii, 0 proze
TAToth Arpad
Árpád Tóth (n. 1886– d. 1928) este un scriitor de origine maghiară, născut la Arad. Poetul a publicat mai multe volume de versuri și de tălmăciri, mai ales din literatura franceză. Astăzi o stradă din Arad îi poară numele, iar în Casa de cultură a minoritilor se află o placă comemorativa, dezvelită în 1996.
2 poezii, 0 proze
Morais, Marcus Vinicius Melo de
Vinicius De Moraes, pe numele întreg Marcus Vinicius de Melo Morais, s-a născut la Rio de Janeiro în 1913. Licențiat în științe juridice, a poetul a studiat literatura engleză la Oxford, a fost cenzor cinematografic, critic, teatrolog și diplomat, profesie pe care a avut-o aproape întreaga viață. El a fost ultimul și poate cel mai strălucit poet al generației moderniste, debutând cu versuri pompoase, încărcate cu ornamente. Rosario Fusco relevă în el \"veselia sadică pentru păcat și plăcere\", acuzându-l de a fi autorul unei poezii care ține de Dumnezeu și de diavol. Este în prima fază un poet patetic, nebulos, sensibil și mistic dar renunță la această recuzită pentru a se apleca cu mai multă profunzime asupra cercetării ființei umane. Bântuit de neliniști fecunde, mereu nemulțumit de ceea ce realizează, poetul s-a aflat în permanentă renovare a artei sale poetice, atingând culmi nebănuite de frumusețe artistică.
0 poezii, 0 proze
Morais de, Marcus Vinicius Melo
Vinícius De Moraes Vinicius De Moraes, pe numele întreg Marcus Vinicius de Melo Morais, s-a născut la Rio de Janeiro în 1913. Licențiat în științe juridice, a poetul a studiat literatura engleză la Oxford, a fost cenzor cinematografic, critic, teatrolog și diplomat, profesie pe care a avut-o aproape întreaga viață. El a fost ultimul și poate cel mai strălucit poet al generației moderniste, debutând cu versuri pompoase, încărcate cu ornamente. Rosario Fusco relevă în el \"veselia sadică pentru păcat și plăcere\", acuzându-l de a fi autorul unei poezii care ține de Dumnezeu și de diavol. Este în prima fază un poet patetic, nebulos, sensibil și mistic dar renunță la această recuzită pentru a se apleca cu mai multă profunzime asupra cercetării ființei umane. Bântuit de neliniști fecunde, mereu nemulțumit de ceea ce realizează, poetul s-a aflat în permanentă renovare a artei sale poetice, atingând culmi nebănuite de frumusețe artistică.
1 poezii, 0 proze
CȘComan Șova
Coman Șova (n. 18 oct. 1933, București) este un poet român. A fost redactor la revista \"Amfiteatru\". Poetul a fost silvicultor la origine (absolvent al liceului silvic din Roznov, fiu de maistru de exploatări forestiere). Opere * Astrul nimănui, Editura Eminescu, București, 1970 * Marival, Editura Eminescu, București, 1974 * Cuvinte de reazem, Editura Eminescu, București, 1977 * Poeme, Editura Eminescu, București, 1980 * Unul cu altul, Editura Eminescu, București, 1983 * Căderea fructului, Editura Eminescu, București, 1989 * Nevoia de alb, Editura Eminescu, București, 1996 (studiu introductiv semnat de criticul literar Nicolae Balotă)
1 poezii, 0 proze
IIIon Th. Ilea
Ion Th. Ilea (n. 17 iunie 1908, Bistricioara/Bistrița Bârgâului - d. 1983, Bistricioara) a fost un poet, prozator și memorialist român, unul dintre cei mai cunoscuți reprezentanți ai așa-zisului grup de "tineri poeți ardeleni" (din care mai fac parte Emil Giurgiuca, George Boldea, Mihai Beniuc ș.a.) care se remarcă printr-o lirică la limita dintre tradiționalism și modernism. Ca și la Beniuc sau Giurgiuca, Ion Th. Ilea, mai ales în "Gloata", are unele accente sociale în maniera lui Aron Cotruș. Poetul a fost caracterizat ca "...făcând parte din rândul poeților care se definesc prin sforțarea de a se elibera de didacticismul coșbucian prin violența specifică a expresiei, prin asprimea versului, spre a fi în ton cu problemele europene ale liricii” (G. Călinescu - Istoria literaturii). E născut din părinți țărani - descendenți din familia lui Ilea de Borgo (nobili), rămâne orfan de tată la vârstă fragedă. E nevoit să-și câștige existența ca simplu muncitor în diferite branșe, dar absolvă...
1 poezii, 0 proze
CBCamil Baltazar
Camil Baltazar (n. 25 august 1902, Focșani, d.27 aprilie 1977, București) este pseudonimul literar al lui Leibu Goldenstein (sau Leopold Goldstein) și desemnează un poet român evreu din perioada interbelică. Poetul cultiva versul tradiționalist și poezia intimistă. Deși în perioada 1947-1976 a publicat alte 8 volume de versuri, poetul a intrat, treptat, într-un con de umbră. Vecernii, 1923 Flaute de mătase, 1923 Reculegeri în nemurirea ta, 1925 Biblice, 1926 Strigări trupești lângă glesne, 1927 Cina cea de taină, 1929 Poeme vechi și noi, 1931 Întoarcerea poetului la uneltele sale, 1937 Tărâm transparent, 1939
10 poezii, 0 proze
Poetul a îngerit din pleoape
de george vasilievici
Când te golești de gândurile unei realități imediate și concrete, când halucinația imaculată face zidurile să pulseze, când demitizarea se produce doar pentru a lăsa loc unei remitizări mult mai...
din oasele mele am născut poeme care dor
de Ottilia Ardeleanu
Volumul de față cuprinde mărturisiri ale poetei, pe drumul oaselor către înaintași, un fel de istorie de familie reconstituită prin poeme nerostite , scrise ca epitafuri într-un cimitir al...
Marius Ghilezan – Medi, cu ochiul sticlos –
de Adriana Weimer
Extrem de elegant din punct de vedere grafic, al doilea volum de poezie al scriitorului scriitorul Marius Ghilezan – Medi, cu ochiul sticlos –, volum apărut la sfârșitul anului 2012, la Editura...
Geta Adam respiră zilele prin nări până la buzele ce curg rădăcini
de Maria Prochipiuc
A fi sau a nu fi înseamnă pentru poet a scrie sau a nu scrie poezie. Adevărul poetic nu poate exista fără poezie căci poezia este însăși rațiunea existenței unui poet, adevărata și poate unica...
Lumea, astăzi mai goală......
de Anda Andrieș
Acest text a fost postat, ca eseu aniversar, în urmă cu aproape doi ani și jumătate, pentru un om drag nouă, celor care am avut privilegiul de a-i fi citit poeziile … Nicolae Paul Constantin, despre...
Privilegiul grădinarului și taina sonetelor lui Emilian Marcu
de Adina Ungur
Note de lectură: Emilian Marcu, \"Privilegiul giulgiului\", Editura Alfa, Iași, 2005 Dacă Francesco Petrarca înălța afectele patimei în amor la rang de artă a compunerii sonetului, William...
Stoian G. Bogdan, un poet cu mușchi și har cât încape
de Paul Gorban
Chipurile lui Stoian G. Bogdan, un autor cu mușchi și har cât încape, de profesie jurist, dar blestemat de îngeri să participe la poemele lumii, este dovada că avem, cu adevarat, de a face cu un nou...
Bogdan Gagu - si iubirea din crepuscul
de Maria Prochipiuc
Poezia e singurul copil al Adevărului cu Minciuna: are firea tatălui, dar se îmbracă în hainele pe care le are de la mamă, pentru că lumea se bucură s-o vadă astfel. ( Nicolae Iorga) Bogdan debutează...
Bunico
de Bumbac Elena Laura
Bunico, au crescut frunzele-n mine poemul e lung cât durerea, fereastra deschisă și aburul pâinii mi-au îngenunchiat cuvintele. În anotimpuri am fost doar cu pretextul de-a mă întoarce din nou. Tot...