"Poemul și boema" – 18486 rezultate
0.02 secundeMeilisearch
poetul-si-portretul
poetul florian silisteanu si portretul sfintei distanțe
de florian stoian -silișteanu
Sandro Penna
S-a născut la Perugia la 12 iunie 1906. Studii neregulate în orașul natal, absolvind o școală de contabili. Duce o viață boemă, practicând diverse profesii numai spre a-și menține autonomia spirituală. După ce, pentru un timp, este vânzător într-o librărie milaneză, din 1929 se mută la Roma. Colaborează la diferite reviste („Letteratura”, „Corrente”, „Frontespizio”, „Poesia”, „Botteghe oscure”, „Paragone” etc.) și publică primul volum (Poesie) în 1939 sub îndemnul lui Saba. Critici precum Solmi, Anceschi, Caretti îi semnalează originalitatea. Vor mai urma: Appunti (1950), Una strana gioia di vivere (1956); Croce e delizia (1958); L\'ombra e la luce (1975); Stranezze (1976); Il viaggiatore insonne (1977) și Confuso sogno (1980). Ultimele două sunt postume, întrucât Sandro Penna a murit la Roma la 23 ianuarie 1977. Un filon realist (sau mai exact un fir concret ce ancorează poemul în real) face din Penna un poet antiermetic în linia lui Saba dar fără filonul narativ al triestinului;...
1 poezii, 0 proze
Alexandru Obedenaru
Poetul cu "figură baudelairiană!, Alexandru Georgică Obedenaru, s-a născut în București, la 13 iulie 1865. Deși în poeziile sale, de formă concentrată, proslăvește moartea, el va duce până la adânci bătrânețe o existență de jovial noctambul, de om de spirit, fantezie și umor. Decorat, sărbătorit de Societatea scriitorilor români, Alexandru Obedenaru a fost o figură cunoscută a vechii boeme literare, de stil macedonskian, la al cărui cenaclu participă în mod activ după 1888. La 75 de ani revine în presă, în ziarele "Dimineața" și "Adevărul", cu amintiri din tinerețe, care nu sunt simple fragmente autobiografice, ci pagini de evocări memorialistice, de reconstituire a unei lumi intelectuale apuse, o galerie de scriitori, actori, pictori, muzicanți, pierduți în amintirea Bucureștilor de altădată. Încă din 1894 este funcționar la Academia Română, împărțindu-și existența între munca aridă de bibliotecă și poezia parnasiano-simbolistă, prelungită până târziu, în indiferența totală a...
9 poezii, 0 proze
Jan Neruda
Jan Nerudajan Neruda s-a născut în Praga, Boemia, la 9 iulie 1834, fiu al unui băcan care a trăit în Malá Strana( Lesser Quarter) o regiune din Praga. Dupã ce studiază filozofia și filologia, el a lucrat ca profesor până în 1860, când devine ziarist liber-profesionist poet și scriitor. El a fost unul dintre reprezentații cei mai importanți ai realismului ceh. În lucrările sale, Neruda, promovează ideea de renaștere a patriotismului Ceh. El a participat la toate luptele culturale și politice ale generației sale. Neruda, pe lângă poezie și proză, a scris și satire despre micii burghezi din Praga. De asemenea, împreună cu romancierul și scriitorul Ellis Peters, a lucrat la o colecție de povestiri scurte, care au fost traduse și în engleză în 1957, Povídky malostranské (Tales Little Quarter). Poetul Chilean Neftalí Ricardo Reyes Basoalto( Pablo Neruda) și-a luat pseudonimul după Jan Neruda. Jan Neruda se stinge din viață la 22 august 1891 la Praga…
5 poezii, 0 proze
Hesiod
Hesiod (greacă: Ἡσίοδος) (aprox. sec. al VIII-lea î.Hr., Beoția) a fost un poet epic grec, considerat a fi, după Homer, cel mai vechi scriitor al Greciei.[1] Este autorul poemului genealogic „Teogonia”, consacrat panteonului divinităților elene, folosind tiparul mitlui și noțiunea vârstelor. De asemenea, tot lui îi aparține și poemul didactic „Munci și zile”, opera pătrunsă de poezia sinceră a naturii, calendar pentru agricultori și navigație, cu prețioase indicații. Hesiod era un agricultor, un poet-țăran, un om obișnuit cu viața aspră, pătruns de o mare stimă față de muncă, dotat cu un desăvârșit simț al realului, care vedea viața și oamenii așa cum sunt; un om care nu-și face nicio iluzie asupra realității sociale, dar este convins de triumful final al cinstei, hărniciei și dreptății. Hesiod este considerat, alături de Homer, părintele poeziei religioase, morale și didactice. În opera sa există referiri la propria biografie: tatăl poetului se...
0 poezii, 0 proze
Ion Pogan
Ion Pogan este pseudonimul literar al lui Vasile Florin Tărăbuță (1905-1968), poet român. Primele sale cărți, ”Liniște și comori” și ”Relief”, prezintă, conform criticilor, o lirică de extracție argheziană, pe când placheta ”Zogar” (insolit intitulată după un câine care apare ca personaj în majoritatea poemelor din carte) se apropie de ermetism (amintind de Ion Barbu din poemul ”In memoriam” și nu numai). Opere * Liniște și comori, 1929 * Relief, Cartea Românească, București, 1932 (cu un portret de pictorul Dem.) * Zogar, Colecția Scriitori români contemporani, Fundația pentru literatură și artă, București, 1936 * Lavine, Cartea Românească, București, 1943 * Crizantemele lumii, Editura pentru Literatură, București, 1969 (cu prefață de Ion Biberi)
1 poezii, 0 proze
Vahé Godel
O îmbinare de Orient și Occident, de reflexivitate și sensualism, de musturi și rigori, imprimă versurilor lui Vahé Godel, poet de origine armeană, născut în 1931, la Geneva, o vehemență specifică, nu fără asociaționisme frapante, după cum reminiscențe ale unui suprarealism supus la nesfârșite filtrări, fracturi, probe de foc, avertismente și provocări decroșează mai la tot pasul niște nervi de legătură între fantezie și realtiatea imediată. A tradus din poeți armeni și a făcut adaptări din lirica românească (bunăoară din poemele lui Gellu Naum). Colaborator al multor reviste din Franța, Belgia, Germania, Elveți, România și Armenia. A participat la alcătuirea antologiei „Masa tăcerii” (Simpozion de metafore la Brâncuși) cu poemul „A l'aube” (extras din Cinci poeți romanzi, ant., traducere, prefață și note de Ion Caraion, Editura Albatros, 1972, col. Cele mai frumoase poezii) Bibliografie (în franceză) Signes particuliers, 1969 Cendres brûlantes, récit,1970 L'oeil étant la...
2 poezii, 0 proze
Gelu Vlasin
membru al Uniunii Scriitorilor din Romania membru al Asociatiei Internationale a Scriitorilor \"Literart\" - Norcross / USA membru al Asociatiei Scriitorilor si Artistilor Spanioli - Madrid / Spania initiatorul curentului literar intitulat \"deprimism\" colaborator al Institutului de Glasuri condus de poetul Traian T. Cosovei membru al Cenacului USR condus de scriitoarea Nora Iuga premii literare: premiul Puertas Abiertas - Madrid 2002 premiul Uniunii Scriitorilor din Romania - Colocviile Cosbuc 2000 premiul Asociatiei Scriitorilor din Bucuresti - debut - 1999 premiul Festivalului international Sighet - 2000 premiul Cristian Popescu - 1999 premiul Saloanelor Rebreanu -1999 marele premiu Ion Vinea 1999 carti publicate: TRATAT LA PSIHIATRIE - Editura Vinea 1999 ATAC DE PANICA [format electronic] - Noesis 2000 - www. noesis.ro - POEMUL TURN - Asociatia Scriitrorilor Bucuresti / Muzeul Literaturii Romane - 2001 ATAC DE PANICA - Muzeul Literaturii Romane 2002 POEMUL TURN [varianta...
1 poezii, 0 proze
Paul Păun
Paul Păun (născut Paul Zaharia pe 5 septembrie 1915, București și decedat la 9 aprilie 1994, Haifa) a fost un artist și poet suparealist român, fiind de asemenea un doctor în medicină și chirurgie. Debutează la revista Alge în 1930, cucerit fiind de Poemul invectivă al lui Geo Bogza. În 1933 e condamnat pentru pornografie în procesul intentat de Nicolae Iorga. După 1939 e prezent în grupul suprarealist român, alături de Gellu Naum, Virgil Teodorescu, Gherasim Luca (care colaborase anterior cu Păun la Alge) și Dolfi Trost. De asemenea a scris la unu, Viața imediată, Meridian, Azi, Viața românească și Reporter și a expus desene în diverse galerii la Londra, Tel Aviv și Haifa. A brevetat așa-numitele "lovaje" și "desene infranegre" și a inventat "afumăturile" (sticle de lampă cu gaz afumate). El a considerat arta "o invazie pe tărâmul imaginarului", "o intervenție permanentă și himerică în misterul creației permanente". Opere literare Poezii: * Plămânul sălbatec, Tipografia Bucovina,...
12 poezii, 0 proze
Radu Sorin Danut
poet de weekend... Premii: *24 februarie 2011 - mențiune la Concursul de poezie, declarații și maxime pe tema iubirii, sub genericul "Dragostea-i destin străvechi" - Centrul Cultural Pitești (poemul "Tactil" - http://www.agonia.ro/index.php/poetry/13953769/tactil). *iunie 2011 - premiul Revistei "Dunărea de Jos" la Concursul literar "Primăvara lirei" Publicări: *Săgetătorul, suplimentul literar al ziarului "Argeșul" (Nr. 781/4 sept. 2012) *revista "Dunărea de Jos" *Juventiada (volum colectiv), editat de C.C.S. - Pitești, nov. 2011 *Săptămâna argeșeană, Anul I, Nr. 11, 25 aprilie 2012, pag. 15 (poemele Cercul, Definiție, În drum spre casă) *Romeo și Julieta la Mizil: antologie de poezie și epigrame: 2007-2012, Editura LVS Crepuscul, 2012, Ploiești, ppg. 133-134 (poemele Secvențial, Imagine dintr-un tablou)
58 poezii, 0 proze
Andrei Mureșanu
Andrei Mureșanu (n. 16 noiembrie 1816 în Bistrița - d. 12 octombrie 1863 în Brașov) a fost un poet și revoluționar român din Transilvania. S-a născut în Bistrița, într-o familie de țărani. A studiat filozofia și teologia la Blaj, a fost profesor la Brașov începând cu 1838. A început să publice poezie în revista "Foaia pentru minte, inimă și literatură". A fost printre conducătorii revoluției din 1848, participând în delegația Brașovului la întrunirea de la Blaj din mai 1848. Poemul său "Un răsunet", scris la Brașov pe melodia anonimă a unui vechi imn religios (Din sânul maicii mele), a devenit imn revoluționar - a fost numit de Nicolae Bălcescu "Marseilleza românilor". Din 1990, el a devenit imnul României. După revoluția din 1848, Mureșanu a muncit ca traducător la Sibiu, a publicat în revista "Telegraful Român", operele sale având tentă patriotică și de protest social. În 1862, poeziile sale au fost adunate într-un volum. Având sănatatea precară a murit în Brașov în 1863. Andrei...
9 poezii, 0 proze
Poemul și boema
de florin caragiu
Un poem s-a îndrăgostit de o boemă, în ghetoul suav s-au ascuns de tirul încrucișat al privirilor manierate, ea degustând nonșalant din cupa versului demisec, voalatu-i sărut, el culegând din ghețari...
altarul iubirii
de FLOARE PETROV
dragostea mea e ca argintul viu alunecă prin trup până la glezne i-am compus în inimă poemul candriu să scriu de fericire-mi este lesne. iubirea adorată înscrisă-n univers alungă coșmarul din...
Altfel despre Constant Tonegaru
de Dragoș Vișan
Constant Tonegaru Reverența spânzuratului Pune-ți doamnă ochelarii de maistru sudor căci inima mea în fuziune ca un metal turnat dintr-un turn peste popor cu brio tresaltă și dilată cu spor pereții...
poemul care vorbește despre mine
de FLOARE PETROV
am locul meu în lume, presărat cu praf de stele, dar și cu noroi, pe care îl spală ale ochilor ploi. sunt acoperită de răsăritul luminii, iubirea să-mi ferească de nebune vânturi lupt din copilărie...
ars poetica
de FLOARE PETROV
vreau poemul să vorbească de al verii miraj când totul este verde și-s vesele parcuri străbat cu fericirea intim pelerinaj secundele în ornic se joacă pe arcuri. acum renasc în rime visele supreme...
Un legământ poetic al lui Ilie Viorel Stănică
de Dragoș Vișan
"Zarea în alb și negru" este un nou poem descriptiv, c-un discurs confesiv, de legământ literar al lui Ilie Viorel Stănică, el întorcându-se nu doar fictiv, ci și nonfictiv în lumea satului românesc...
Hiena
de rechesan gheorghe
PERSONAJELE LOLA: O femeie la a doua tinerețe, rasată, elegantă, încă seducătoare FABIAN Un tînăr ziarist, rebel, contestatar, amantul Lolei ANGUS: Un student la litere, poet mediocru, melancolic,...
Douămiismul radical în viziunea criticului Ștefania Mincu
de Dragoș Vișan
Insiduoși, cam nonșalanți, fără grija programului estetic, participând la cenacluri, cercuri, site-uri (reviste virtuale) cu poezii bune sau doar epatante, unii tineri douămiiști încep carieră lungă,...
Orfeu cu lira-n spate
de Cornel Galben
În “Toamna trubadurului”, textul ce însoțește poeziile lui Dionisie Duma din Oceanul de stress/The ocean of stress (Editura Pax Aura Mundi, Galați, 2005), Ioan D. Goia, prefațatorul celei de a treia...
