"Pierzând o muză" – 1939 rezultate
0.04 secundeMeilisearchTeodorescu Ioana Cristina
...cu un trecut obosit deja de dorinta de viitor,cu etape nu rareori stinse de greutate,cu o mama ce a stiut intotdeauna sa fie si cel mai bun tata,cu o inima adeseori mult prea incapatoare,cu prietenii rapuse de interese sau doar incompatibilitati,cu zambete luminoase sau sleite de falsitate,cu credinte negate mai intai de teribilism iar mai apoi de cunoastere,cu o dragoste neimplinita si un suflet intarit de insasi teama de a o vedea pierind incet...cu niste maini si o inima ce nu vor altceva decat sa scrie...si un viitor ce se anunta feeric,macar de numai pe hartie....ce poate fi mai mult de atat,biografie?
1 poezii, 0 proze
Bogdan Dincescu
Oracle developer de prin 1997... Engleza, franceza. Biblia. JN Darby, W Kelly, H Rossier, Christian Briem... www.stempublishing.com www.bibliquest.org Refuzat sa intru in PCR in 1988. Altii, in schimb, mari membri de Partid si fii de securisti au fost si "revolutionari"... Ma doare cat de multi merg la pierzare pt ca nu vor sa il cunoasca pe Isus, Fiul lui Dumnezeu, singurul om care are viata in El Insusi, viata pe care o poate da oricarui alt om ... "El sa creasca, iar eu sa ma micsorez..."
12 poezii, 0 proze
Mihai Beniuc
Mihai Beniuc (n. 20 noiembrie 1907, Sebiș, Arad - d. 24 iunie 1988) a fost un poet, prozator și psiholog român. Este fiul lui Athanasie Beniuc și al Veselinei. Urmează Liceul Moise Nicoară între 1921-1927 din Arad, unde îl are ca profesor de literatură pe profesorul Alexandru T. Stamatiad. Debutează în revista liceului, „Laboremus”. Participă la cenaclul lui Victor Papilian. Licențiat în psihologie, filozofie și sociologie al Universității din Cluj, în 1931. După o specializare la Hamburg cu J. von Uexkull în psihologia animalelor, a parcurs ierarhia universitară de la asistent la profesor universitar. După terminarea celui de-al doilea război mondial, este conferențiar la Facultatea de Psihologie din Cluj (ca specialist în psihologia animalelor) și autorul unor volume de versuri (Cântece de pierzanie, 1938, Cântece noi, 1940, Orașul pierdut, 1943), privite de public și de critica literară cu înțelegerea și simpatia cu care este privită arta naivă. Adevărata sa carieră literară începe...
16 poezii, 0 proze
Silva Kaputikian
Silva Kaputikian( Sylva Gaboudikian), s-a născut în Yerevan. Kaputikian a fost crescută de mama și bunica ei, tatăl pierzâdu-se cu patru luni înainte de a se naște. Ea a crescut în secolului războaielor violente și a revoluției. La treisprezece ani scrie prima poezie ce apare în revista pentru copii Pioner Kanch, în timp ce studia la școala Krupskaya din Yerevan. Își urmeză studiile absolvind Yerevan State University\'s Humanities în 1941 și apoi studiază la Gorky Institute de Literature din Moscova(între anii 1949-50). Este membru al Uniunii Scriitorilor din 1941 și un membru de partid din 1945. Ea a fost un purtător de cuvânt neobosit pentru Nagorno Karabakh și un avocat pătimaș pentru cetățenii oprimați din patria ei. Kaputikian simbolizează lupta poporului Armean pentru supraviețuire. Astãzi, Silva Kaputikian, este membru onorific al Yerevan National Academy de Sciences, și se foloseste eficace de prestigiul ei pentru a obține rezultate în ceea ce privește conservarea...
2 poezii, 0 proze
Pierzând o muză
de Andrei Pavel
Pierd muza la un joc, un joc de cărți. Cresc miza și altă muză îi ia locul.
13 ianuarie
de Madalin Bogdea
Tot ce am văzut până atunci era cerul deși ochii mi-s tot bej. Mă cufundam în mituri, totul fiind bizar, cercetând fiecare ramură a vieții de unul singur până s-apară muza; chipul blajin ce tresare...
Marele meci
de Adi Cusin
Pierzând elanul și blocând șoseaua Priveam la greva unui biciclist. Pe șanț o doamnă-i împletea flaneaua Îngăduindu-mi calmă să asist. Ne-au ocolit coletării urgente Ce din viteză se-nvârtiră-n cerc....
joc de noroc
de valeria
un joc de noroc m-a ales sa fiu cel ce pierde mereu atunci - rolul meu... pierd si acum foarte des Un joc cu o miza prea mare in care sunt cel ruinat si-n care norocu-i uitat castigul - o trista...
Preludiu singurătății
de Cibotaru Mihai
Cum ai putea să analizezi singurătatea, incertă și vidă, esența ei indescriptibilă, decât doar vazută prin prisma unui subiectivism uman. A înțelege abstractul singurătății e similar cu descrierea...
vietile mele nesfinte VII
de angela furtuna
dar taurul? – mă întreba din nou ralu, dupa coridă. cu el ce se întâmplă? stăteam amândouă în tribună și mâncam nuci prăjite. incoerența strigătelor. îngroziți. fericiți. spectatorii fac tahicardie...
Pasarea mascata
de Alina Cretu
Þinând în aripă o mască, Sub refugiul lumânării Pasărea albastră punea in balanță Ce să facă cu acest slujitor al tăinuirii. Imaginația vine ca un val, Trăgând dupa ea cortina unui caranaval Păsări...
Hypnogonia
de Ioana Petcu
ea dormea acord cu respirația către lumea dinafară visa subțire firul melodic din vara în care dansaseră în somn el o întâlnise tot în somn și-i făcuse acolo o declarație inocentă de dragoste la care...
pocher
de Ștefan Petrea
nu e de pocher zarea, chiar de romb e, egale-s orizonturile-opuse din zi și noapte, rouă și-n apuse telurice de viață catacombe ci cartea trasă taina o aduse pe dos e dată, sângele sucombe un timp...
cândva
de Ioan-Mircea Popovici
și când un vânt se va porni din propria cenușă un trandafir va înflori din nod pe prag de ușă de acum știi ce ți-a rămas încă necunoscut este că primul scaun pe care nu se stă (de care imi vorbise...
Viața ca un joc de cărți
de Cristian Neagu
Omule... destinul poate pune Pe fiecare clip-a vieții câte-un preț, Și chiar venirea ta pe lume A fost miză, într-un anume joc de cărți. Ascunse patimi ce le porți Fără temei și fără sens, Transformă...
Ampulele lui Lorenzini
de serban georgescu
Orice adult poartă în suflet un ghem de păr. Ca și cum ar fi lins îndelung o pisică... Sufletele bune merg în Paradis. Sufletele rele merg în Iad. Ok, am priceput și sunt de acord. Dar cu sufletele...
Și Mai... ploios
de Daniel Aurelian Rădulescu
Se scurge ploaia iar, în mai, sfârșit de-un început de vară Și ating cu ea ghețari topiți, aisberguri, Arctic pe-a mea țară, De aceea gând călătorește, se diluează în ape, în picuri Ca diamant, pe...
Morarul
de Alecu Donici
În iaz, la iezătură, S-au arătat spărtură. Dar nu era deodată Atât de însemnată Și, dacă ar fi pus morarul osteneala, Ferea la început pe viitor sminteala. El însă, stăpânit de multa lenevire (Nărav...
Poetul Nichita si geambasul
de Petre Anghel
Poetul, după unii, ar fi un lunatic prin care vorbesc zeii. După alții, un surd și mut, din care trebuia, totuși, să se facă ceva. Ridicat în slăvi (chemat de razele lunii (zic unii), propulsat de...
preeria
de Cătălin Al DOAMNEI
de la o vreme aveam vise lungi întinse peste preerii mă-ntâlnisem cu toți cei care ajunseseră la destinație într- o sală mare de așteptare în formă piramidală dintr-o clădire labirintică cu ferestre...
