"Peisagistică" – 123 rezultate
0.01 secundeMeilisearch
GFGabriela Frantz
M-am nascut la 12 noiembrie 1968,in vecinatatea orasului Bacau, intr-o minunata zona peisagistica, un coltisor de rai uitat parca de vicisitudinile timpului. Am urmat scoala primara, gimnaziala si liceul in zona, dupa care mi-am continuat studiile la Universitatea "Titu Maiorescu" Bucuresti, Facultatea de Drept. Timp de 10 ani am lucrat ca profesoara in localitatea unde m-am nascut si am depanat pe ghemul existentei cei mai frumosi ani: anii copilariei. M-am casatorit in Italia, la Montecchio Maggiore, orasul legendarilor Romeo si Julieta unde am rezidenta si in momentul de fata. Am cochetat cu poezia inca din copilarie.Sensibila si visatoare mi-am creat un univers al meu in care ma refugiez ori de cate ori doresc sa evadez zidurile realitatii si sa ma alimentez cu energia necesara pentru a putea merge mai departe. Sunt sociabila, altruista, perfectionista dar nu perfecta,neinteleasa de cei din jur si uneori de mine insami. Iubesc inocenta copiilor, prospetimea naturii si ma simt...
24 poezii, 0 proze
MUMihaela Sălăvăstru Ursu
1994-1999 Liceul de Arte Plastice Timisoara ,secția Pictură 1999-2002 Universitatea Mihai Eminescu Timisora ,Facultatea de Asistenta Sociala si Pshihologie- Sectia Pshihologie 2002- se intrerup studiile de pshihologie 2002-2007 Universitatea de Știinte Agricole și Medicină Veterinara a Banatului Timișoara Facultatea de Horticultura ,Specializare Peisagistica 2008-2009 se finalizeaza studiile de pshihologie 2010 -2013 Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara a Banatului - Timisoara - Doctorat -Departamentul de Horticultura ( legumicultura ornamentala)- (Cercetării privind producerea materiiui saditor la unele specii legumicole ornamentale si inteoducerea acestora in amenajarile peisagere) 2009 -prezent profesor
18 poezii, 0 proze
MBMatteo Maria Boiardo
1440 (sau 1441) - 1494 Născut la Scandiano, lângă Reggio Emilia, într-o familie nobilă. În paralel cu importante funcții politice (a fost, pe rând, gentilom al curții ducelui de Ferrara, guvernator al Modenei și guvernator de Reggio, unde a și murit) a știut să trăiască în cultul poeziei. A scris numeroase poeme, atât în italiană cât și în latină, dar meritul său cel mai important rămâne acela de a fi creat modelul epocii cavalerești italiene prin capodopera sa, Orlando innamorato. Canțonierul său, intitulat Amorum libri tres (Cele trei cărți ale Iubirii) este probabil cel mai important produs al liricii italiene din secolul XV. Lucrarea parcurge bucuriile, suferințele și regretele iubirii sale pentru Antonia Caprara. Sonetele se disting printr-un decorativism prețios, de factură gotică, aplicat peste o vie sensibilitate peisagistică, înfiorată de briza hedonismului.
2 poezii, 0 proze
IBIvan Alekseievici Bunin
Ivan Alekseievici Bunin, n. 22 octombrie (stil vechi 10 octombrie), 1870 – d. 8 noiembrie, 1953) a fost primul scriitor rus, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură, în anul 1933. Motivația Juriului Nobel: "pentru artisticitatea viguroasă, prin care a dezvoltat tradițiile prozei ruse clasice". S-a născut la Voronej, la 10(22) octombrie 1870, într-o veche familie de nobili scăpătați. Copilăria și-a petrecut-o pe domeniul familial, în gubernia Orlovsk, într-o "mare de grâne, iarbă și flori", "în cea mai adâncă liniște a câmpiei". În anul 1881 a fost înscris la gimnaziu, dar, fără a termina cele patru clase, a continuat instruirea sub îndrumarea fratelui său mai mare. Sărăcia, care a atins și conacul, l-a obligat să părăsească în anul 1889 cuibul familial. A lucrat în calitate de corector, statistician, bibliotecar, la diferite ziare. În anul 1891 i-a apărut prima culegere de versuri, marcată de o peisagistică lirică subtilă. A continuat și după aceea să cânte frumusețile naturii,...
13 poezii, 0 proze
Peisagistică
de Dumitriu Florin-Constantin
\"-Nu vrem să-nebunim cu toții, Destul,că au înnebunit poeții!\" Destul că-n viața asta trist covîrșitoare, Și cartea morții plînge că o doare... Cuvintele sînt mute și gemetele mate, Și cîntecele-s...
Peisagistica de altădată a cartierului Splaiul independenței(Piața operetei)
de Filip Tănase
Mica sa istorioară Așa cum scriitorii, epigramiștii și alți artiști ai condeiului își aveau boema lor romantică în fosta și actuala Capșa, tot așa și artiștii teatrelor și estradelor , artiștii de...
Piesă peisagistică artistică din noul univers semantic dedicată d-nei profesoare Calotă Rodica
de Filip Tănase
Sărbătoarea mocanilor din valea Arieșului,după reabilitarea căii ferate vandalizată de hoții de fier și repunerea in funcțiune a trenulețului de epocă. Inainte de vandalizarea căii ferate. Cu...
Câte ceva din peisagistica necuvântătoarelor
de Filip Tănase
Am comprimat până la acest să-i zicem convențional segment, latura din universul general: muzica peisagistică, adică simfoniile tuturor gâzelor, ale greierilor, a porumbeilor și a guguștucilor, pe...
Minifabule fascinante de peisagistică dăruite prin intermediul paginii mele Agoniei.net
de Filip Tănase
Punte între subiecte Maestrul Nicușor Constantinescu este unul din textierii de lung metraj care a scris mult pentru compozitorii de muzică ușoară, pentru Teatrul de revistă Tănase și pentru TVR....
Joc de culori, de nuanțe și de contraste în peisagistica actorului Ștefan Sileanu
de Filip Tănase
Pictorul, rege-ntre actori și actor mare printre pictorii contemporani valoroși. Cu ocazia unei superbe expoziții de tablouri premiate în vara anului 2004 Triplu catren A fost demult o vreme, când De...
interior de exterior
de Constantin Enianu
Măiestria peisagistică a lui John Constable a fost depășită de foarte puțini plasticieni. El a conferit stil, ambiție și impact unui subiect considerat printre cele mai modeste forme artistice....
simplissim despre putere
de Lory Cristea
despre scurtarea clipei începi să înveți când nu mai ai vreme să-ți amintești ultimul vis deschizi ochii în lumina unei alte zile care-ți atinge grumazul cu o mână de gheață la capătul căreia simți...
Scrisoarea II-a adresată doamnei Atropa Belladona-Mătrăguna
de Filip Tănase
Racord la răspunsul: „și mai larg deschis” din 19.01.2010 Paradisul înnoirilor la zi Azi am terminat o nouă bancă de date și o nouă strategie a înnoirilor artistice, în care am inclus două...
Invidia
de castellano bruno
Invidia ne macina pe toti Ne intriga la revolta In cor de fluieraturi inlaturam binele Depasind in frustrare raul Betivi de prea multa sfarimare a lucrurilor Decapitam capra luptatorului Cu securea...
Partea XII-a Imagistică artistică polivalentă, polinuanțată, multipersonalizată
de Filip Tănase
Generalități Acest nou univers artistic, ca și altele, are la bază o lege fundamentală, care este legea contrariilor sau a contrastelor, despre care am mai vorbit cu amănunte mai înainte. Orice...
Punte umoristică între subiecte. Imagologia și Imagistica
de Filip Tănase
N-aveam în gând să intercalez umorul acesta cu restul lucrărilor, dar am făcut-o la sugestia unui puști, care are ciocul mic pe Agonia, fiindu-i frică de offtopic. Mie-mi prinde bine off-topic-ul,...
Diana Mitrut [armonie] - o poezie în acorduri de chitară
de Maria Prochipiuc
Astăzi pornim la drum pe umele de armonie lăsate de Diana Mitruț în cântecul ei spre astre. Vă invit să parcurgeți cele spuse prin poezia ei si să o cunoașteți așa cum este ea – Diana și poezia...
Emergenţa clipelor târzii - (Llelu Nicolae Vălăreanu (Sârbu) – „Ferestrele nopţii”, Ed. Blumenthal, 2010)
de Silviu Somesanu
Sunt de părere că de prea multă deschidere înspre exteriorul uneori neştiut, neînceput sau neînţeles, ne poate trage curentul dinspre timpuri revolute, învolburate şi majoritatea potrivnice. Şi...
Stiinta de deasupra buncarelor
de Marius Marian Șolea
Acest reportaj se poate citi ca o tentativă de cinstire a unor oameni pe cât de discreți, pe atât de folositori. Sub pretextul ludic al unor descrieri și al curiozităților, am ținut să scriu despre...
MCC, noroiul de la Târgu-Jiu pătează!
de Marius Marian Șolea
MCC, noroiul de la Târgu-Jiu pătează! ”V-am lăsat săraci și proști, v-am găsit și mai săraci, și mai proști.” Acestea au fost vorbele sculptorului Constantin Brâncuși la reîntoarcearea în Gorj, dar...