"Pe străzi, alei și ulicioare" – 22200 rezultate
0.02 secundeMeilisearchVincent van Gogh
Vincent van Gogh ( n. 30 martie 1853, Groot Zundert, Țările de Jos, d. 29 iulie 1890, Auvers sur Oise, Franța) a fost un pictor olandez. Tatăl lui era pastor protestant, iar mama provenea dintr-o familie de pictori și negustori de artă. La vârsta de 16 ani, mama lui i-a găsit primul loc de muncă, în Haga, la un unchi care era negustor de artă. Părea că viața lui a intrat pe un făgaș normal, dar în 1874 este transferat la Londra, unde se îndrăgostește de fiica gazdei și își neglijează munca. A fost concediat și trimis acasă. În 1876 se întoarce în Anglia și lucrează pe post de colector de impozite într-o școală londoneză. Mizeria orașului îl afectează atât de puternic încât refuză colectarea impozitelor, motiv pentru care se trezește iar pe străzi. Se întoarce acasă și se decide ca, urmându-și tatăl, să devină preot, dar studiile teologice i se par prea dificile și se dedică activităților caritabile. Așa ajunge în 1878 în Belgia, în zona minieră Borinage. Sărăcia regiunii este...
1 poezii, 0 proze
Alexandru D. Ropalidis
Intre paradoxal si nefiresc se anunta vocea poetica, distincta, matura si profunda a lui Alexandru D. Ropalidis. Necunoscut pana acum, autorul are deja un discurs poetic autentic si individualizat. Amprenta lui stilistica oscileaza intre "nebunia inspirata" si greata sartriana proiectate pe un imens ecran al constiintei de sine. Versurile sale au intensitatea unei fotograme cinematografice si se propaga cu viteza rabdatoare a cuvantului tesut in mii de fire aidoma unei panze de paianjen. Realitatea este doar un pretext pentru punerea in scena a ceea ce, candva, Renee Magritte numea--dand umbrelor un contur sensibil si o semnificatie--"misterul si melancolia unei strazi". Alexandru D. Ropalidis produce prin versurile sale deopotriva misterul cat si secretul "alchimic" de ai da acestuia o forma sensibila. Traian T. Cosovei CONTEMPORANUL-Ideea europeana nr. 26,27,28,29(557-560),iulie 2001
30 poezii, 0 proze
Dario Fo
Dario Fo (n. 24 martie 1926, Sangiano, Italia) este un scriitor, scenograf, dramaturg, pictor, actor și regizor italian, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1997. Este faimos atât pentru textele teatrale de satiră politică și socială, cât și pentru implicarea în viața politică. Fo, ca actor, regizor, scenograf, damaturg, costumist, impresar al propriei companii teatrale (dar și ca pictor) este cu siguranță un om de teatru complet. Într-un interviu acordat in 1962 declara cu ironie: "Autorii neagă că aș fi un autor. Actorii neagă că aș fi un actor. Autorii îmi spun: tu ești un actor care face pe autorul. Actorii îmi spun: tu ești un autor care face pe actorul. Nici unii nu mă vor în propria categorie. Doar scenografii mă tolerează." În ultimii ani, producția lui Fo a continuat să urmărească cele două străzi paralele: comedia farsă (Diavolul cu țâțe, 1997) și monologul construit după modelul arhetipului Mistero buffo (de la Lu santo jullare Francesco din 1999 la...
0 poezii, 0 proze
Matei Mircioane
M-am născut la Jamu Mare, în județul Timiș. Acolo am iubit, am aflat câte ceva despre capătul străzii, m-am plictisit, am fost înfricoșat-fascinat de tren, am căutat capătul lumii dincolo de izlazul comunal. Într-o după amiază de vară mi s-a părut că timpul stă pe loc. A fost cea mai lungă după amiază din viața mea. Aveam 4 ani când m-am mutat la Reșița. Am fost în Parcul Zoologic, pe Valea Țerovei, am fost sus pe Furnal, m-am căsătorit. Am doi copii. Pictez, scriu, observ că universul e negru și rece, cu puncte strălucitoare, fierbinți. Sunt membru al Cenaclului "Semenicul" din Reșița. Am publicat un roman în două volume: "Epopeea lui Ghimeș". Primul volum, cu titlul "Reșița", a apărut în anul 2000, la Editura "Menghina", Reșița, iar volumul II, cu titlul "Revoluția", a apărut în anul 2014, la Editura "Marineasa", Timișoara.
11 poezii, 0 proze
desene pe nori
3 poezii, 0 proze
De pe drumuri
Hmmm
3 poezii, 0 proze
Li Tai Pe
6 poezii, 0 proze
Poetul de pe net
NU AM DE DAT
1 poezii, 0 proze
Andremis - O povestire pe luna
Nume: Andrei Alex MIHÃESCU (ANDREMIS) Data nașterii: 21 decembrie 1984, Botoșani Educație: Master (Actualmente): Facultatea de Filosofie, Etică aplicată în societate, servicii și organizații, Universitatea București Facultate: Facultatea de Filosofie, secția Filosofie, Universitatea Alexandru Ioan Cuza, promoția 2006-2008 Licențiat în : „Publicitate culturală” Publicații povestiri : 2005 : “Cimitirul” , în revista “Hyperion” – Botoșani ; 2005 : “Răpirea”, în revista “Joc Secund” – Dorohoi 2005 : “Visul”, în revista “Intertext” - Botoșani 2005 : “Violonistul”, în revista “Quanticipatia” – Iași 2006 : “Violonistul”, în revista “Jurnalul de Botoșani” – Botoșani 2006 : “Zborul”, în revista “Editor” – Dorohoi 2006 : “Violonistul”, în revista “Jurnalul Literar” - Botoșani 2007 : “Violonistul”, în e-revista “Pasager” 2008 : “Transformarea”, în revista “Jurnalul Literar” – Botoșani 2010 : “Cimitirul”, în e-revista “Faleze de piatră” – București 2010 : “24 iunie”, în e-revista “Faleze de...
1 poezii, 0 proze
Raileanu Sever Iulian
1 poezii, 0 proze
Pe străzi, alei și ulicioare
de Dan Norea
Pe străzi, alei și ulicioare Noi n-avem cratere lunare, Căci la ivirea-n timp, reiese Că-s mult mai dese.
Peisaj pictat în ceai sau romanul careu
de Maria Pilchin
Milorad Paviæ, sîrbul care zicea că a fost cel mai necitit scriitor din țara sa pînă în 1984, după care a devenit cel mai citit... Acest scriitor necitit pănă la răscitit ... a murit în ultima zi din...
Schivnicul
de Ștefan Petrea
litera are o suită de cifre indescifrabile doar cel învățat cu dorul le poate da de capăt prin pînzele albe ale sufletului lucire de zori e seară noaptea se lasă prin adormirea celui răsăritor răsad...
Saprofit
de Leonard Ancuta
1. Pășesc cu emoție dincolo de porțile realității. Simt rând pe rând sub picioarele goale, asfalt, pietriș, nisip, pământ reavăn. Pământul comunică, îmi gâdilă tălpile și mă simte aproape. Esența mea...
Suspin de vară
de Sabău Emilia
Și bate ceasul, bate ora trezirii noastre drag popor! Purtat-am valu eternității într-un pribeag și știrb umor. Mă plimb pe străzi, pe alei și bulevarde fără-a simți măcar o vină. Toți sunt eroi în...
eneada 6
de holobaca gheorghe
se stinge calea spre ochii de-afară pândește umbra ziua din calendar risipă de expieri stelele par când moartea visul etern înfioară cad pe alei și statui crengi de arțar se stinge pe boltă steaua...
Eternele visări
de Viorel Darie
Eternele visări Intuind atmosfera neasemuit de pură a începutului de toamnă ce coborâse în peisajul străzii, Karl deschise larg fereastra camerei sale. Cu mâinile sprijinite de pervaz, începu să...
Un oraș își pierdea identitatea...
de A G Pascovici
Urma să devină modern, socialist. Bucureștiul a avut parte de această experiență. Despre urmele vizibile și astăzi preocupă soarta Bucureștiului, exact ceea ce mi se întâmplă mie în ultima vreme,...
poezie
de Radu Elena Ileana
Mă pilmb Mă plimb pe alei înflorit Și nu văd florile Mă plimb în parcuri umbrite Și nu simnt racoarea Mă plimb pe strazi toride Și nu simt căldura Mă plimb prin viața Căutând dorinta și nu o pot avea...
Imoral... în două vorbe!
de Miclăuș Silvestru
Părinții noștri, cu bun simț Ne-au învățat cum să vorbim și-a ne purta Dar le-au luat locul clovni ce mint Spunând vorbe murdare spre-a ne înfierbânta. Nerușinare mare-n târg Când guri pân’ la urechi...
