"Paradoxul C" – 7064 rezultate
0.01 secundeMeilisearchion maria
1976: i-am stricat Craciunul mamei, ca doar nu era sa o las sa se distreze.. ..o copilarie de vis, adica am visat cu ochii deschisi mai tot timpul.. la un moment dat: m-am trezit ca eram mare, la propriu, problema.. nu mi-a placut acum: sunt tot mica, acolo in inima mea-un coltisor de iubire pentru tot ce exista si nu a fost nascut traiesc: pentru copacii ce infloresc primavara, pentru verdele din iarba, pentru soapta clipei ce va fi fost sa fie, sa descopar nonsensul, paradoxul ma fascineaza si strig in mine cand il prind in pumn, sa-i dau drumul nu vreau sa pot
1 poezii, 0 proze
dan pintican
am crescut undeva,la confluenta dintre dulcele aer traditional de la tara si strictetea impusa de parintii mei. refugiul meu divin era imbratisarea mirosind a busuioc a bunicii mele.dinsa ne priveste acum din neantul fara dureri al celor buni si drepti. am absolvit un liceu cu profil filologic(Ady- Sincai,Cluj-Napoca).actualmente, activez ca si director-executiv in cadrul unei firme de constructii. am inceput sa valsez pe aleile poeziei inca din scoala generala.prima poezie a fost in limba franceza.in liceu, la cererea colegilor, scriam poezii pe care ei le foloseau ca si arme redutabile in campaniile lor de cucerire a fetelor. paradoxal e ca eu nu am reusit niciodata sa fac "cuceriri" cu ajutorul poeziilor mele.am publicat o singura data citeva poezii in ziarul NATIONAL(septembrie 2001) si am fost invitat la doua emisiuni radiofonice, avind ca tema poezia de dragoste, pe postul de radio RENASTEREA(redactor Flavia Teoc). din pacate, scriu cam rar.dar,fara a-mi cauta scuze, cred ca...
9 poezii, 0 proze
Demostene Andronescu
Născut la 3 decembrie 1927, în comuna Cîmpuri, județul Vrancea, deci într-o zonă ce constituie un fel de ținut de cumpănă între Moldova și Muntenia, Demostene Andronescu are parcă și ceva din blîndețea molcomă a moldoveanului, dar și ceva din încăpățînarea iscoditoare a munteanului: e un amestec oarecum paradoxal de contemplativism liric (prin care se explică poetul) și de activism neastîmpărat (din care se nutrește luptătorul). Cuminte și necuminte totdeodată, pare să nu se simtă în firea lui decît pe răzoarele inefabile dintre realitate și visare, dintre real și ideal. Prin poezia lui trece adeseori – cu o tristețe mai senină, de dor românesc – umbra lui Don Quijote. Omul însuși are, la rîndu-i, ceva donquijotesc, un amestec îndărătnic și indefinit de „visătorie” și „nebunie”, în sensul nobil (și adesea uitat) al acestor cuvinte. Donquijotismul apare de altfel, în viziunea sa, ca însemn paradigmatic al unei întregi generații: aceea a tînărului...
0 poezii, 0 proze
Claudia Eu
Sunt vie atunci când scriu poezie, Când mă-nfioară primul vers Cerându-mi să-i dau glas și sens. În rest sunt eu … mai mereu, Aceeași, neschimbată,eu, Cum mă știți … Necunoscuta x cam incomodă Banală în ecuația esențială, Paradoxal de importantă câteodată. Mă rătăcesc din când în când Prin noaptea îndoielii Mă dor tăcerile, Dar pot să râd, în fiecare zi, Vreau încă un miracol pe pamânt Și cred în strălucirea stelei mele.
16 poezii, 0 proze
Cosmin Dodoc
Nascut in '80 in Zarnesti, contacte firave cu poezia. Liceul Militar Dimitrie Cantemir, Cibernetica din ASE vreo 4 ani si acum la Limba si Literatura Romana. Paradoxal...de 6 ani in HR. Nu am publicat nimic inca....doar am fost publicat intr-un volum colectiv.
5 poezii, 0 proze
Stanescu Dragos Nicolae
daca nu am stiut ca ma nasc , iata paradoxal , nu stiu nici cand imi va sosi timpul sa mor.las treaba asta in slujba altora , daca va fi vreodata nevoie...de vreo biografie...
24 poezii, 0 proze
Alexandru D. Ropalidis
Intre paradoxal si nefiresc se anunta vocea poetica, distincta, matura si profunda a lui Alexandru D. Ropalidis. Necunoscut pana acum, autorul are deja un discurs poetic autentic si individualizat. Amprenta lui stilistica oscileaza intre "nebunia inspirata" si greata sartriana proiectate pe un imens ecran al constiintei de sine. Versurile sale au intensitatea unei fotograme cinematografice si se propaga cu viteza rabdatoare a cuvantului tesut in mii de fire aidoma unei panze de paianjen. Realitatea este doar un pretext pentru punerea in scena a ceea ce, candva, Renee Magritte numea--dand umbrelor un contur sensibil si o semnificatie--"misterul si melancolia unei strazi". Alexandru D. Ropalidis produce prin versurile sale deopotriva misterul cat si secretul "alchimic" de ai da acestuia o forma sensibila. Traian T. Cosovei CONTEMPORANUL-Ideea europeana nr. 26,27,28,29(557-560),iulie 2001
30 poezii, 0 proze
Spiridon Nicoleta Gabriela
Sunt o tanara preocupata de arta, de tot ce este frumos...Cel mai mare dusman al meu este timpul alaturi de neputinta mea de a-l controla.Exilul vietii mele ar fi singuratatea.Paradoxal totusi este faptul ca ma afund in ea pentru a ma regasi.Am scris multe poezii dar nu am avut niciodata curajul sa le public.Nu este vorba de o teama ca ar putea fi respinse ci pun totul in spatele delasarii.
2 poezii, 0 proze
Robert Desnos
Robert Desnos s-a nascut pe 4-VII-1900 la Paris si a murit pe 8-VI-1945. Un elev mediocru in tinerete, se indragostete de literatura si incepe sa scrie poezii. Impreuna cu Louis Aragon, Paul Eluard si Andre Breton, Desnos pune bazele miscarii suprarealiste in literatura.Insusi Breton il considera "Profetul" miscarii. Primele poeme ii apar in revista dadaista "Littérature" in 1919.In 1922 isi vede publicata prima carte "Prose Selavy" o colectie de aforisme suprarealiste.Tot in acest an il cunoaste pe poetul Benjamin Peret si, impreuna, incep sa practice scrierea automata, in cele mai multe cazuri sub hipnoza. In 1926 compune "The Night of Loveless Nights" poem liric inchinat singuratatii, paradoxal, scris in stil clasic, mai asemanator poeziei lui Baudelaire decat poeziei suprarealiste. Se indragostete de cantareata Yvonne George dar multimea de admiratori care o idolatrizau fac aceasta iubire imposibila.Ei ii dedica numeroase poeme din volumul "La liberté ou l'amour" din 1927, volum...
85 poezii, 0 proze
Bogdan
m-am nascut la bucuresti, in sectorul 4, intr-o noapte, in zodia lunii; din perioada gradinitei imi aduc aminte de cateva momente antologice, pe care n-o sa le dezvalui aici, pentru ca imi sunt mult prea intime; am terminat si generala nr.1; aceasta scoala si-a imprimat amprenta asupra mea; inca o mai port; n-am luat niciodata premiul intai; n-am avut niciodata 10 pe linie; s-ar putea intelege de aici ca sunt un frustrat; nu e adevarat:);urasc hartiile pe care scrie diploma sau mentiune; liceul mi-a cladit personalitatea si mi-a ilustrat imaginea lumii din timpurile alea, care din pacate inca mai exista; invataturile din cei patru ani au fost putine si in acelasi timp multe:am invatat o groaza de lucruri pe care nu le-as fi invatat fara "ajutorul" liceului; n-am luat niciodata premiul intai sau nota 10; n-am participat la olimpiade sau la alte concursuri nationale; n-am fost in tabere sau in alte chestii de genul asta; insa mai mult ca orice, paradoxal, liceul m-a marcat; cum anume nu...
4 poezii, 0 proze
Paradoxul C
de Carmen Sorescu
eu sunt propria mea barcă am două vâsle în loc de mâini mi-ar crește și vele dar umerii mă dor în mine dorm luntrași pregătiți de drum inima, o cârmă mereu în derivă la prora păsările își fac cuib în...
Paradoxul C
de Carmen Sorescu
călătorim de câțiva ani cu același tren mizerabil ne întrepătrundem coastele într-un joc invizibil avem frunțile lipite un nou concept un singur organism scriu ceva indescifrabil pe geamul aburit tu...
Paradoxul creației
de Daniel Aurelian Rădulescu
Pășeam agale- în iulie de foc- Cu soarele în explozie de atom. Și mă gândeam; ce mic sunt, deși-s om... Mai mic, decât un câine, hârjonind de joc. Cu creierul- fierbinte de amintiri- Găseam că sunt...
Paradoxul caragialian
de Daniel Ionuț Vasile
În virtutea logicii capitalismului, lumea literară, oricât de vastă și diversificată ne-ar părea, se reduce, de fapt, la doar două categorii: una a consumatorilor de text și, desigur, aceea a...
Certitudinea Și Paradoxul
de Radulescu Costin Catalin
aveam în școală o profesoară, foarte deșteaptă , recunosc, ce ne-a învațat, odinioară, ce-i certitudinea, și ce-i un paradox... trecut-au zile-ntregi de-a rândul, și tot așa, până-ntr-o zi, în școală...
Cred în rațiune
de Leonard Sandor
Cred în rațiune pentru că noi Dintotdeauna am crezut în rațiune Cred în rațiune pentru că omul Are un creier și o minte trează. Când omul încă nu era În Univers domnea rațiunea Și singurul care a...
Despre cineva rau
de Camil Camil
Transmiterea binelui si a raului se face in mod total opus. In sensul ca binele nu se poate propaga, deoarece este \"timid\" si \"molau\", spre deosebire de rau, care se transmite cu mare usurinta,...
Departe de lume ca o noapte pribeagă
de Maria Prochipiuc
picioarele scrâșnesc din încheieturi după lupte epuizante foamea și disperarea mă aruncă în fața inamicului noțiunea timpului nu mai poartă legătura cu întregul de unde să știi că e noapte sau zi...
îmi vorbești despre vreme ca despre o carte de vizită
de Daniel Dăian
vând pureci de regulă vinerea nu de alta dar am descoperit că toți cei care vor să ajungă în rai nu doresc să moară niciodată știi tu paradoxul crescutului până la nesuportare și două minute de pauză...
chagall
de Miruna Gavaz
aș vrea aș vrea aș vrea aș vrea aș vrea să fiu într-o pictură de-alu chagall unde totu e roșu infernos și prăpădit și caprele zboară greoi printre iubiți iubiți care la rândul lor miaună și behăie în...
