"Păcatele verzi ale tranziției" – 20045 rezultate
0.03 secundeMeilisearchcatindatu mihai
Daca ma gandesc la propia-mi viata sunt tentat sa o compar cu trecerea prin anotimpul primaverii si al verii , atunci a fost copilaria si tineretea iar toamna ar fi tot o tinerete dar mai matura,mai plina de miez,de amintiri.Iarna nu stii cand incepe in viata ta pentru ca de fapt tot restul vietii ne pregatim pentru acel drum spre propriul Pol Sud. Mi-am petrecut anii intre masini si masinarii,in miros de sudura,de ulei incins,am trait si inca traiesc alaturi de truditorii fierului,e o arta ciudata pentru ca de fapt orice meserie e o arta si are artistii ei ,din pacate anonimi pentru ca nimeni n-o sa fie extaziat de o roata dintata sau de un strung. Mi-a placut mereu muzica ,de fapt sufletului meu i-a placut sa se inconjoare de muzica si cand ma simt dezamagit si foarte trist ascult piesa "Ocean cloud"cu Marillion.Sper ca pot sa transmit ceva bun din sufletul meu ,din modestia si intelegerea mea pentru ceilalti.
10 poezii, 0 proze
Petre Salcudeanu
\"Pacatele lumii\"
0 poezii, 0 proze
INioana negoescu
născută cândva dintr-o împăcare, absolvită de toate păcatele. șomera lumii acesteia. nevaccinată la timp, cu toate bolile sufletului în sânge. nu destul de nebună, fără casă, fără acasă. fără nici o grijă. găsită născând pe un câmp de gheață într-un noiembrie. regăsită născând. înger păzitor: Maya. îi plac iluziile și trece de geamanduri. vorbește într-o limbă asemănătoare cu pacea. îi e teamă de războiul din ea și de păianjenul cu cruce. are un șarpe sub piele care i se strecoară uneori în suflet să-i înmulțească păcatele. alte animale: o lighioană.
1008 poezii, 0 proze
Nicolae Serban
îți este foarte dor! mosorul taie in femeia pe care n-o mai iubești decât cu tălpile picioarelor. când calci pe nisip întodeauna îți rămâne întipărită iubirea. auzi cum creapă catepeteasma! din Iad nu se poate auzi nici o aripă de inger,doar o crăpătura din catepeteasma,din care din când in când câte unul ,din noi își scuipă păcatele, îngropate intr-un popă păcătos.
69 poezii, 0 proze
BFbodea emil felician
Eu sunt mereu prezentul și trecutul! Viitorul?!... deocamdată, să vă rămână vouă, celor care citiți! Nu-mi aparține!... după cum nu-mi aparține nici lumea asta, literară! Mă muncesc să devin om, învelind cuvântul, în așa fel, încât frumosul să se miște între demon și sfânt! Am scris mai demult că vreau să găsesc linia frântă și curbă, deoarece, linia dreaptă-continuă, o găsise Brâncuși. Adevăr vă spun! nu caut nimic cu adevărat !.... orișicât aș căuta, dau numai de mine, care după părerea unora și poate și a altora- nu sunt mare lucru! Am absolvit liceu, facultate, masterate și chiar păcatele unora, dar asta nu cred că are prea multă importantă. Oricât de mult mă străduiesc să mă accept, e adesea foarte greu să nu mă revolt!
710 poezii, 0 proze
VAVoltaire (François-Marie Arouet)
Voltaire, pe numele său adevărat François-Marie Arouet, (n. 21 noiembrie 1694 la Paris - d. 30 mai 1778 la Paris), a fost un scriitor și filozof al Iluminismului francez. Fiind fiul unui notar avut, Voltaire a mers la colegiul iezuit Louis-le-Grand. Aici și-a descoperit spiritul critic. Unchiul său l-a introdus în cercul deiștilor. La rugămintea tatălui său, în 1711 a început Dreptul, pe care nu avea să-l termine, interesat fiind mai mult de discuțiile intelectualilor, scriitorilor și aristocraților, ce se desfășurau în palatele sau în cafenelele din Paris. Din pricina viziunilor sale critice, pe care le reda în batjocură, a fost întemnițat în 1717 pentru unsprezece luni la Bastilia. Fiind amenințat de o nouă arestare în Franța, a petrecut un timp (din 1726 până în 1729) în Anglia. Acolo, el a fost influențat de empirismul lui John Locke Empirismus și de nou-apărutul deism. În ale sale Lettres philosophiques, a detaliat liberalismul englez (1731). Ca deist și francmason, Voltaire a...
10 poezii, 0 proze
CChristina
Pacate,ai?
1 poezii, 0 proze
Daniel Craciun
din pacate inginer, asa au vrut altii
3 poezii, 0 proze
Ronytza
M-am nascut aici..inca mai traiesc(din pacate) shi ashtept sa vad ce se intampla mai departe..
3 poezii, 0 proze
IPiulian poetrycă
biografie bogată, dar din păcate off-topic.
39 poezii, 0 proze
Păcatele verzi ale tranziției
de grigore avram
Când m-am hotărât să fac aceste mărturisiri, m-am gândit mult dacă să alătur sau nu păcatului sintagma „verde”. Am ezitat mult, spun, în primul rând pentru că pădurea, prin constituția ei, nu este...
Slănicul Moldovei
de Burlacu Ioan
A trebuit să treacă un număr de ani cu tot atâtea veri, în care am avut privilegiul să pictez bucăți din ceea ce vedeam în jur, instalat aici împreună cu artiști importanți din țară și din afară, în...
Doamna aceea I: Domestica apariție
de Sergiu Burlescu
Să-i zicem, doamna aceea sătui de oficialități, cu tot disprețul și cu sentimentul acela de a sfida cu o curiozitate incipientă direcționalul ei instinct de coordonare. Ea este geometria...
Dionysiac, adică bahic în "Evanghelia eretică" de Viorel Savin
de Maria Pilchin
Aș putea fi închis într-o coajă de nucă și să mă socotesc un rege al spațiului infinit. Hamlet II, 2. Întâlniri livrești S-a întâmplat sa ajung la această carte într-un mod curios. La un moment dat,...
Taină mare în băcănie
de Iulia Elize
București. 1984. Locația: o băcănie micuță de lângă Piața Domenii, în centrul Bucureștilor. Înăuntru, o fetiță de nici șaisprezece ani, îmbrăcată într-o rochiță albă de tip prințesă, dichisită, cu...
din a 5-a hârtie mototolită
de Ștefan Petrea
îmbătat de ale altei femei averi trupești mă ameninți că ești la lumina ochilor tăi arzând fac insolație vorbele mele defensive poluează zadarnic văzduhul odăii mă mai cerți că umblu prin misterele...
\"Eram odata zeu\"
de Satana
Inchis etans se zbate pentru a se salva Din mainile nesatioase ale providentei prefacute Se zbate in disperare incercand sa scape cumva Printr-o minune a sortii sau vreo ascunsa virtute. E doar o...
mălaiul
de Cristina-Monica Moldoveanu
Și ce mai fac? Nu am frați ori surori de lapte să mă întrebe. Dorm de boala singurătății. Dorm singură în patul meu ca un coșciug provizoriu fiindcă are tăblie de lemn bej-caramel. Dar nu e dulce...
propriu-mi carusel (XV)
de Vali Nițu
Dragostea mea. Pleci în brațele soțului tău. Doare. Doare al naibii de tare! Și ce pot face? Să-mi imaginez. Dar dacă-mi imaginez voi înțelege suferința unei întoarceri în timp, a parolei iubirii...
Reverie
de Cristian Petru Balan
Când ai plecat de lângă mine, toate florile câmpului s-au pălit; nori de tristețe au întunecat deodată zările. Mi-au dispărut dureos din minte ochii tăi de primăvară și nici n-am putut crede că setea...