"Omagiul meu... Tată" – 1050 rezultate
0.03 secundeMeilisearchGabriel García Márquez
Gabriel García Márquez (n. 6 martie 1927, Aracataca, Columbia) este un redactor și scriitor columbian, care a obținut Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1982, pentru nuvelă și scurte istorii, unde fantasticul și realul sunt combinate într-o lume liniștită de bogată imaginație, reflectând viața și conflictele unui continent. Este cunoscut de către prieteni drept Gabo. Cel mai cunoscut roman al său este: Cien años de soledad (Un veac de singurătate). Gabriel García Márquez s-a născut la data de 6 martie 1927, în municipiul Aracataca, aflat pe Coasta Atlantică Columbiană, ca fiu al lui Gabriel Eligio García și al Luisei Santiaga Márquez Iguarán. A fost crescut de bunicii materni, colonelul Nicolás Márquez și Tranquilina Iguarán, în Aracataca. Copilăria sa este relatată în memoriile sale: Vivir para contarla (Sa trăiești pentru a povesti). În anul 2007 s-a întors în Aracataca, după o absență de 24 ani, pentru a primi omagiul adus în onoarea sa de către guvernul columbian la...
28 poezii, 0 proze
Romain Rolland
Motivația Juriului Nobel "ca un omagiu adus înaltului idealism al creației lui literare și dragostei de adevăr cu care a descris diferite tipuri umane". Romain Rolland (n. 29 ianuarie 1866, Clamecy, Nièvre — d. 30 decembrie, 1944, Vézelay) a fost un scriitor francez, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1915. Romain Rolland s-a născut la Clamecy, unde și-a făcut o parte din studiile liceale(1873-1880). În 1884 devine elevul lui Paul Claudel, la Liceul "Louis le Grand" din Paris, iar în 1889 este absolvent al "Școlii Normale Superioare".Își continuă studiile la "Școala franceză" din Roma, unde o cunoaște pe muziciana Malwida von Meysenburg, mare admiratoare a lui Wagner. Se căsătorește cu Clotilde Bréal(1892), de care se va despărți în 1901. Doctor în litere în 1895, este și profesor de istoria artelor la Sorbona (1904 - 1912). Încă din 1901 începe să ducă o corespondență cu Tolstoi. Debutează ca dramaturg în 1895, cu piesa Saint-Louis, urmată de alte piese reunite...
0 poezii, 0 proze
John Berryman
John Berryman (1914-1972) a fost, alături de Lowell, unul dintre poeții cei mai de seamă ai Americii deceniilor \'50 și \'60. După un debut care a atras atenția - lungul poem narativ Omagiu pentru Doamna Brodstreet - evocare într-un limbaj de mare concizie și originalitate a uneia din primele poete puritane ale Statelor Unite, Berryman a evoluat spre un stil tot mai personal, care l-a impus ca una din personalitățile influente ale literaturii țării sale. Cântece de vis este opera sa majoră, care l-a preocupat în ultimii ani de viață (înainte de sinuciderea sa, de asemenea înfăptuită prin aruncarea de pe un pod). E vorba de un lung poem narativ, suită de aproape 400 de piese scurte în trei stanțe a câte șase versuri, în care eroul, uneori povestind la persoana întâi alteori, chiar în cuprinsul aceleiași poezii, acceptând să fie văzut din afară, ca simplu personaj, uneori dialogând cu sine însuși, alteori cu un interlocutor căruia i se adresează cu apelativul folosit in blues, „Domnule...
1 poezii, 0 proze
Tristan Tzara
Tristan Tzara (n. 16 aprilie 1896 Moinești - d. 25 decembrie 1963 Paris) este pseudonimul lui Samuel Rosenstock, poet și eseist evreu român, născut în Moinești, România și stabilit mai târziu în Franța, cofondator al mișcării culturale dadaiste care a condus la o revoluție majoră în artele plastice și literatură. In 1912, pe cînd era incă în liceu, publică Revista "Simbolul" împreună cu Marcel Iancu și Ion Vinea, cu binecuvîntarea lui Alexandru Macedonski și ajutorul lui Iosif Iser. In această perioada semnează cu pseudonimul S. Samyro, pe care îl va schimba mai tîrziu in Tristan Ruia și în final Tristan Tzara. In realitate numele de "Tristan" nu e ales pentru rezonanța particulară pe care o are numele în română sau ca omagiu către opera lui Wagner - o referință importantă pentru simboliștii care l-au influențat puternic pe tînărul poet, ci, după cum spunea Colomba Voronca (soția lui Ilarie Voronca și sora lui Claude Sernet) datorită faptului că exprima starea de spirit a tânărului...
110 poezii, 0 proze
Dumitru Pricop
n. 21 mai 1943 d. 29 iulie 2007 Poet, supranumit "patriarh al Vrancei". Autor al volumelor de versuri: "Patima muntelui" (1978) "Lumile din strigăt" (1981) "Locuitor în Oedip" (1983) "Lacrima arlechinului" (1985) "Stelele din adâncuri" (1988) "Inițiere în obsesii" (1990) "Dumitru al peșterii - Dimitri de la caverne" (1997) "Paharul însângerat" (2001) "În căutarea muntelui albastru" (2003) "Muntele patimii" (2003, volum antologic "Scrisori din temnița libertății" (2005) Poezia lui Dumitru Pricop a fost receptată de mari critici literari precum Alexandru Piru, Laurențiu Ulici, Ion Rotaru, Constantin Ciopraga. Dumitru Pricop este un simbol al culturii vrâncene și merită un omagiu pe măsura valorii sale. Semn de prețuire fata de personalitatea poetului, colectivul de cadre didactice de la Școala Negrilești, propun schimbarea denumirii singurei instituții de învățământ din satul copilăriei lui, atât de drag marelui poet, în Școala cu clasele I-VIII „Dumitru Pricop”. Omul de litere Dumitru...
3 poezii, 0 proze
Culicovschi Gheorghe
1949 publicate 2 poezii în ziarul \\\"Ardealul nou\\\" Tg. Mureș; 1952-1957, "studinte-n drept și publicist"(nesalariat) la ziarul \"Universitatea\" București și Revista \\\"Justitia Nouă\\\"; 1957- 1973 procuror Ploiești; 1973-2003 avocat Ploiesti și Buzau; 2003 pensionar; 1957-2000 scris și recitat numeroase epigrame - la concursurile anuale ale Asociației Juriștilor, fiind distins cu diplome - și am și scris epigrame ce mi-au fost publicate în reviste,antologii și culegeri realizate de alți epigramiști, după anul 1989,când au fost și recitate la numeroase festivaluri și alte asemenea manifestări. 2000 - 2007 public epigrame în volumele:\\\"Pâinea noastră - notre pain, epigrame - epigrammes"; \\\"Desene altoite pe catrene avocățești - dessins greffes sur quatrains de l'avocature"; \\\"Urmașii lui Cincinat despre (ne)dreptate și (in)justiție, antologia epigramei judiciare românești" - în colaborare;\\\"Omagiu francofoniei, hommage a la francophonie, epigrame- epigrammes, edițion...
72 poezii, 0 proze
Paul Heyse
Paul Johann Ludwig von Heyse (n. 15 martie 1830 la Berlin - d. 2 aprilie 1914, München) scriitor german, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1910 și-a asigurat un loc bine definit datorită contribuției aduse, atât practic cât și teoretic, la evoluția nuvelei. Motivația juriului Nobel: "ca omagiu pentru desăvârșita sa artă, pătrunsă de concepția idealistă, realizată pe parcursul unei lungi și importante, activități ca poet liric, scriitor dramatic, romancier și autor al unor nuvele de renume mondial". Heyse, născut în anul 1830 la Berlin, ca fiu al unui profesor universitar, Karl Wilhelm Ludwig Heyse și al lui Julie Salomon, evreică din familia lui Felix Mendelssohn, se formează într-un climat intelectual în care cultul pentru antichitate se îmbină cu admirația față de clasicismul german. După încheierea studiilor universitare la Berlin și Bonn (1848),unde audiase cursurile renumitului profesor Diez și-și dăduse doctoratul cu o teză despre aspectele poeziei provensale,...
0 poezii, 0 proze
Giosuè Carducci
Giosuè Carducci (n. 27 iulie 1835 Val di Castello (Toscana) - d. 16 februarie 1907 Bologna) poet, prozator și eseist italian, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1906, a fost o figură literară influentă a timpului său. [modifică] Motivația Juriului Nobel: "nu numai luând în considerație adânca lui cunoaștere și cercetările critice dar, înainte de orice, ca omagiu pentru energia creatoare, prospețimea stilului și forța lirică tipice capodoperelor sale poetice". Giosuè Carducci s-a născut în anul 1835 în Valdicastello (Toscana), ca fiu al unui medic carbonar. Studiile școlare și le face la Florența. După ce și-a luat doctoratul în 1856 la Scuola Normale Superiore din Pisa, Carducci a lucrat ca profesor de gimnaziu la San Miniato al Tedesco, orășel unde și-a publicat în 1857 prima colecție de poezii (Rime). Carducci a fost profesor de literatură italiană la Universitatea din Bologna, din 1860 până în 1904. A fost foarte popular ca lector. Interesat de viața...
0 poezii, 0 proze
Erik Axel Karlfeldt
Erik Axel Karlfeldt (n. 20 iulie 1864 – d. 8 aprilie 1931) a fost poet suedez, laureat postum al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1931. Motivația Juriului Nobel "...pentru poezia lui Erik Axel Karlfeldt" S-a născut în 1864 la Tolvmansgarden, în Dalarna de sud. După ambii părinți se trage dintr-un neam sănătos de țărani și mineri. În poezia Fäderna (Strămoșii), cu care începe prima sa culegere de poezii, Karlfeldt aduce un pios omagiu vetrei părintești, iar în Träslottet (Conacul de lemn), își amintește despre vechea fermă a copilăriei sale, în care se născuse și se căsătorise mama sa. Urmează liceul la Västerås, iar studiile universitare le începe la Uppsala. Din cauza unor mari dificultăți financiare prin care trece familia sa, Karlfeldt întrerupe câțiva ani studiile, deși este un student eminent, luându-și licența în Litere abia după șapte ani. Ca și Selma Lagerlöf, încă foarte de tânăr își propune să devină scriitor. În anul 1895 debutează cu un volum de poezii,...
0 poezii, 0 proze
Omagiul meu... Tată
de corneliu zegrean
Doar vocea Ta pierdută a delirat în noapte, Când ai plecat pe drumul ce-l fără căpătâi, Cu plecăciunea sacră eu ți-am rostit în șoapte: - Mi-ai fost stindardul vieții și-așa... O să-mi rămâi. Mi-ai...
O candidată la nemurire
de Nicolae Diaconescu
7.XI.2002 O candidată la nemurire Cuvântare ținută de doamna X la împlinirea unei vârste aniversare Seria „Femei celebre” Îhî! Îhî! Vă rog să mă scuzați, emoția mă copleșește! Doamnelor și...
O carte de suflet
de Maria Tirenescu
În anul 2010, am reușit publicarea memoriile tatălui meu, învățător Dumitru Grad, un cetățean important al Maramureșului, unul dintre cei care au pus umărul la educarea tineretului din zona Vișeu,...
muzică, ceață și alte lucruri luxoase
de dan petrut camui
mă obosește fiecare faptă bună- un omagiu adus omului ar trebui să par fericit în genul mișcării emoția luminează acele grame de suflare divină precum în filmele noir atrag răul senzația este destul...
Dansând visul (1992) și poetica onirică a lui Michael Jackson (I)
de Dragoș Vișan
Dedicația acestei opere literare Dansând visul. Poeme și reflexii a megastarului Michael Jackson este “Mamei, cu dragoste”. Un omagiu original apare după dedicație: “Deepek, mulțumesc pentru...
Un debut publicistic
de Gabriel Dragnea
Cu bucuria iubitorului de poezie eminesciană, în numărul trecut al „Săgetătorului”, am citit un interesant eseu despre cel care poartă drapelul culturii românești în plan european și universal. În...
luminile din blackfriars
de emilian valeriu pal
fetița cu nokia în fiecare dimineață de vineri îmi repetam la omul pustiu nici îndoiala nu trage porțile ahmadyyiei se desfăceau și mulțimea țîșnea pe străzi ca sângele ce acoperă o vitrină pe care...
Constanța 2013 – Turnirul toamnei
de Dan Norea
În seria de întâlniri lunare ale Cenaclului literar "Mihail Sadoveanu" din Constanța, pentru luna octombrie, președintele cenaclului, domnul Aurel Lăzăroiu a organizat un eveniment ușor ieșit din...
\"Eu nu am sărit Zidul Berlinului, ci am trecut de-a dreptul prin el\"
de Ghinea Nouras Cristian
Fiu al celebrului compozitor Filaret Barbu, Gelu Barbu a crescut într-o familie de mari oameni de cultură, dintre care este suficient să-i amintim pe Lucian Blaga, Cornelia și Mihai Brediceanu etc....
Eugeniu Coseriu - In memoriam (I) Interviu
de angela furtuna
La 7 septembrie, intr-o nedreapta uitare si tacere, s-au implinit 3 ani de la disparitia uluitorului geniu al Romaniei si al Basarabiei, cel mai stralucit reprezentant al culturii romane in planul...
Al 4-lea Mag, Artaban
de Ioan-Mircea Popovici
1. Vântul suflă peste jarul din butucul tău din vatră Vreascuri noi pocnesc scânteiuri stele mici se sting in apă Ard cu flacără albastră gândurile de Crăciun Impregnate de răşina întâmplărilor...
