"Odaia de visini" – 20076 rezultate
0.03 secundeMeilisearch
LDLiu Dabai
Liu Dabai(1880-1932) este originar din provincia Zhejiang. A participat de timpuriu la mișcarea pentru literatură nouă. A început să scrie poezie baihua în perioada Mișcării de la 4 Mai, fiind unul din promotorii versului nou. Lucrările sale mai importante sunt culegerile de poezie veche \"Rămășițe de poezie în odaia albă\" și nouă \"Visul vechi\" și \"Sărutul de pe plic\".
1 poezii, 0 proze
chirita
poveste trista inceputa odata de mult in tinerete si continua si acum la mijlocul unui timp aproape pierdut..........
2 poezii, 0 proze
anefi noris saihan
In a fi eu asa cum credeam ca sunt am gasit mai mult decat o simpla persoana , am inteles si am vazut prin mine mai mult decat ceea ce am crezut ca sunt, am vazut mai multi de eu fiecare mai diferit axat pe ceva mai special am inteles am aflat am studiat si am apreciat ca nu doar durerea razbate in inima mea distrusa de ganduri.Ravasit complet , insa , intr-o lume intunecata de nepasta poluorii si a distrugerii , prea oarba pentru a simtii si a intelege ca se mai poate daruii iubire m-am izolat intr-un colt umbrit ferit de lumina pentru ca oamenii sa nu il poata vedea.Cuvintele sunt multe dar prea putine insa pentru a povestii viata unui om cu toate ca sunt atat de putine un autor se straduieste .Un somn lung pare cam am trait intr-o lume necunoscuta parca candva din care acum in sfarsit trezit de sunetul disperarii si agoniei umane , in sfarsit trezit de tot ce era odata de tot ce visam intrepatruns printre randuri de pagini in care aratam totul , am ajuns sa inteleg ca a simtii...
3 poezii, 0 proze
IHIon Horea
Ion Horea s-a nascut la 10 mai 1929, in comuna Petea de Campie, judetul Mures; parintii, Ioan si Ana, tarani. A debutat in Almanahul literar din Cluj, nr. 1, decembrie 1949, cu Balada insamintarii griului de toamna. „Scrisa cu patima amanuntului si aproape cu superstitia de a nu lasa neinregistrata in sentiment nici o ipostaza vegetala sau nici un obiect vegetal, poezia lui Ion Horea izbuteste in finalitatea ei sa inalte un ansamblu echilibrat si armonios, de natura apolinica, iar nu dionisiaca, asa cum ar parea la prima vedere. Patima amanuntului, cum spuneam, se structureaza lent, prin acumulari succesive de obiecte, si ea contine intr-adevar ceva din gustul ritualurilor si din feeriile dionisiace, dar tonalitatea poemelor are acea verticalitate a scoartelor oltenesti menite prin forta culorii si stilizarea riguroasa a desenului sa impodobeasca deopotriva si zidul odaii de musafiri, dar si altarul unei biserici…” (Nichita Stanescu) „Pentru Ion Horea, satul este adevarata sa Roma....
12 poezii, 0 proze
DNDumitru Theodor Neculuță
Dumitru Theodor Neculuță (n. 20 septembrie 1859, Târgu Frumos - d. 17 octombrie 1904, București) a fost un poet, ales membru post-mortem al Academiei Române. Primul poet muncitor din literatura noastră s-a născut în anul 1859, în Tîrgu Frumos, regiunea Iași. Fiu de țăran sărac, Neculuță a avut o copilărie grea și a plecat de acasă la vârsta de zece ani, pentru a-și câștiga existența. Pasionat de învățătură și muzică, n-a avut însă posibilitatea să urmeze cursurile liceale, așa încât a învățat singur, stăruitor și cu multe sacrificii, făcând și meseria de cizmar. A locuit la Iași, apoi la București, unde într-o odăiță de pe șoseaua Ștefan cel Mare, după ce isprăvea lucrul, citea și scria până noaptea târziu, însușindu-și o cultură literară temeinică. A debutat în poezie în 1894, colaborând la ziarele Icoana vremii, Adevărul ilustrat (1895), Lumea nouă literară și științifică (1894-1896). El însuși muncitor exploatat, după odioasa trădare a „generoșilor” (1899), ia parte alături de I....
1 poezii, 0 proze
RIRadu Iuliana
Asa eram odata: "Dornica de libertate si suferind de lipsa ei,dornica de cunoastere, de oameni, nebuna dupa copii, nebuna dupa calatorii ( pe care le voi face probabil in alta viata -sau in aceasta, dar doar cu puterea imaginatiei), cu sufletul sfartecat de neputinta umana asupra mortii fizice, cu o mare lacrimi latente, asteptand parca prilejul sa iasa la suprafata, sa-mi incetoseze ochii, in ciuda luminii lor si a zambetului vesnic din ei si de pe buzele mele. Ma zbat in permanenta intre doua lumi si inca ma tarasc, nu zbor! Incerc sa gasesc adevarul unic pe propria mea cale, Practic o autoeducatia continua, neobosita pe care mi-o aplic cu zambetul pe buze!" Acum doar sunt.
16 poezii, 0 proze
TAtodor adrian
Rebut Cu tălpi demonice calc tărâmul surpat intr-o clepsidră Pe mâini, nisip dinspre apus, moment nocturn Mă scutură o stea lățită în galaxii spumoase De-o daltă anonimă, eu răzvrătit în turn. Mă zbat între lățimea clipei prea devreme, prea nepotrivit Închis în sensul lamentabil, în turn, un ger satanic Ferestre dezgolite, să pot privi un interior Și bat ploile dezgustător în turnul falnic. Un trup cristalin se ascunde cu un etaj de-asupra mea Și bate sacadat în pragul tavanului meu Își revendică turnul ce l-am închiriat Și mulțumit mă roagă să mă abat de la traseu. Mă-mpiedic de o stâncă, se cutremură peretele dinspre nord Când ies, un curcubeu m-atinge violent La capăt e comoara, îmi spun, dar n-ajung prea departe De-odată-n jur doar turnuri, doar turnuri de ciment. Se clatină pereții spre care obosesc s-ajung tărziu Și mă târăsc pe cotul stâng, pe dreptul, pe amândouă Se-nchide nisipul spre răsărit cu o oră întărziere, Uitasem, s-a schimbat ora, cu un secol sau cu două.
60 poezii, 0 proze
RORaluca Oprita
Se născuse dintr-o noapte nedorită cu secunde rupte de timp răscolea ca o spaimă fața neînțeleasă a lucrurilor se oprea rar de tot neștiut de târziu se zărea o umbră în stâncă strângea întunericul ca pe niște șoapte abia rostite gândurile foite între mâini rugă pentru timpul ei deloc grăbit egal de tăcut odată cu plecarea peste gesturile obscure își furișa ochii ca o pală de vânt după o atingere după fiorul care mima căldura unei promise dimineți.
63 poezii, 0 proze
IBIurie Bojonca
Iurie Bojoncă Date biografice Născut la 28 august 1961 în satul Antonești – Stefan Vodă. Absolvă școala medie în 1978. Studiază la facultatea de Filologie a Universității pedagogice „Ion Crerangă” din Chișinău (1979-1983). Odată cu diploma de calificare primește în dar de le respectiva instituție și romanul „Tac zacalealasi stali” de N. Ostrovski. De o asemenea atenție s-a bucurat toată promoția acelui an. Prima piatră din cariera pedagogică o scoate la Tiraspol, unde lucrează două luni la scoala rusă de cultură generală nr.3 „A.P.Cehov”. Un fel de „călire a oțelului” a început odată cu predarea limbii „moldovenești” într-o școală rusă de elită în care elevii încă de pe atunci refuzau să ne învețe limba, spunând nonșalant: „Zacem nam ătot țaranschii iazâc?” Preferă să-și satisfacă serviciul militar în armata sovietică de cât să vadă armata a 14-ea în fiecate zi pe străzile Tiraspolului. Din 1985 e în căutare de muncă la Chișinău. Este educator în căminele muncitorești ale uzinei de...
22 poezii, 0 proze
NCNicolae Caratană
Poetul Nicolae Caratana s-a nascut la 23 ianuarie 1914 (data incerta) în localitatea Horopani din Macedonia - Grecia, situata între orasele Veria si Naoussa, de pe istorica artera de comunicatii Via Egnatia. Din informatiile pe care le-a obtinut de la bunicul in linie materna, era convins ca familia sa este originara din partea Albaniei si ca, ulterior, odata cu migratiile de populatie din Albania catre Macedonia centrala, s-au stabilit in localitatea Horopani, dupa ce mai intai, au locuit o perioada de timp si pe Muntele Viciu (o ramificatie a Muntelui Gramos). S-a nascut intr-o familie saraca. Tatal sau era muncitor forestier, lucra departe de casa. O perioada de timp a lucrat si in America. La varsta de opt ani, fara ghiozdan si rechizite s-a prezentat singur la scoala din sat, scoala cu predare in limba greaca. La inceput nu intelegea nimic, dar avand o memorie foarte buna a facut mari progrese in insusirea limbii grecesti si a cunostintelor elementare, in ultimii ani ajungand...
5 poezii, 0 proze
Odaia de visini
de Ștefan Petrea
odaia de vișini era goală. în rest mi se-ntâmplau aceleași. nu mai dormeam sub gardul de la primărie se tăinuiau prea multe acolo. în test mi se întâmplau de toate: asfințenii, pestelci adormirea...
Calul
de tincuta horonceanu bernevic
Zăpada apoasă cântă atunci când pășesc. Privesc peste umăr. Ghetuțele mele lasă urme cu flori în omăt. Mă simt deosebită pentru asta. Am șapte ani! Sunt destul de mare ca să-i fac pe alții să mă...
Odaia gingașei iubiri
de Mihai Ursachi
Si iata c\'am venit, de foarte de departe, tot neamul meu se stinse, vlastarele sunt moarte. Am mostenit conacul cel vechi, argintaria, si stema casei noastre: vesnicia. La praznicul Enigmei, când...
Eternitate
de Leonid Dimov
Pune-mă pe masa lungă Din odaia cu peceți Mai la colț să nu m-ajungă Zăpăucii de băieți. Și deschide geamul iute Lumea s-o privesc de-aici, Lasă-mă acum și du-te Zmalțul vechi să nu mi-l strici. Da,...
Extravaganțele melcului
de George L. Dumitru
Oftatul dintâi: Singurătatea doinește măiastru, Din solz de pește, albastru. Ceasornicul din lemn de plastic ticăia dezamăgit. Zornăia, în falset, întristat de separarea neîntemeiată. Cucul rămăsese...
Concurs de gigolo
de Grig Salvan
Înarmați-vă cu răbdare și tutun că vreau să vă povestesc cum am câștigat eu cândva un concurs, dar nu orice concurs ci unul pentru un post de gigolo. Tânăr student fiind, bursier sărac de la țară,...
Părul lui Lorelai
de Manea Ionut N.
M-am trezit buimac. Stăteam lipit cu burta de pământ și priveam frunzele moarte. Știam că voi sfârși așa la un moment dat. Era doar o chestiune de timp. Lumina se pierdea printre copaci iar eu nu îmi...
Farmec si Flacara
de Ion-Marius Tatomir
Ai aparut ca un vis cu cu parul desprins, cu maci rosii pierduti in el,cu zimbet de stea, si pasi usori de gratie insotiti, te-am privit,mi-ai zimbit, comori si daruri am primit, cuvintele nu sint...
Amicele
de Boris Druță
AMICELE ( Marturisiri discrete ale unei domnisoare ) In lumea barbatilor roiesc vesnicele taine amoroase,iar cind tainele sunt prea multe, femeile vaduvite de atentia lor sufera si patimesc. Nu...
Livada ușilor închise
de Roxana Sonea
E încă o după-masă de marți iar caldura infernală suprimă până și gândurile. Dora stă ghemuită pe un scaun glisant în fața unui computer, într-o cameră cu atât mai caldă cu cât este situată la primul...