"Obositor e drumul care nu duce nicăieri-prima parte" – 14329 rezultate
0.09 secundeMeilisearch
SEStefan ENE
Inginer Atunci cand mintea mi-e obosita de tehnica sau momentul o impune a scrie o rima este cea mai buna deconecatre.
69 poezii, 0 proze
ALAnolia Lorei
Adevărata mea cunoaștere e SUFLETUL și nu grămada encefalică compusă din spuse de alții sau lucruri citite, învățate pederost! ...am obosit să-mi hrănesc creierul,scurgîndu-mi sufletul,dar sper că pînă la urmă cel dintîi nu-l va lăsa pe celălalt să moară și va avea grijă de mîntuirea lui. Născută în Republica Moldova, anul 1989,ziua-13 iunie. Am început să scriu pentru a-mi elibera trupul de focul gîndurilor, ce se zbat în mine și-și cer eliberarea--ca niște roiuri de "păsări negre". Nu am o pregătire "profesională".Scriu așa cum simt și ce simt. Incepind cu sf. anului 2009, poeziile mele mai sunt publicate si-n revista "Roua stelară", multumesc realizatorilor ei, căci e o punte necesară tineretului de aici,peste hazardul societații de azi. (Nu fac artă din cuvinte... transmit mesaje... recepționate din aburii naturii, încălziți de ani... veacuri.)
48 poezii, 0 proze
SVStanica Ilie Viorel
Eu m-am născut să fiu mai mult de o zi...Poate cât să am timp să mă nasc. Am apărut în Hunedoara și puțini sunt cei ce mi-au auzit sosirea, nu pentru că n-aș fi avut ceva de spus.Am spus, în gura mare, dar furnalele vuiau cântecul lor (mai târziu am aflat...jeleau), mama mea era obosită de ziua de ieri și de altele.Moașa și-a sters nasul cu mâneca halatului și mi-a zâmbit ca și când ar fi spus :- o să vezi tu! Am rămas de atunci pe aci, mereu pentru încă o zi. Poate cât să am timp să mă nasc. *** actualizare, azi 24.07.2024: n-am publicat nimic, dar, de curând, am avut curajul (tupeul) să dau la tipar două volume, în parteneriat cu editura Ecou Transilvan- Cluj Napoca. folosind link-ul de mai jos puteți viziona filmul prezentării cărților https://m.youtube.com/watch?v=QEmfnHMiM9U&t=1561s *** e-mail: siwdem@yahoo.com *** actualizare, azi 08.08.2024 am debutat într-un volum colectiv, alături de autorii: Anica Andrei-Fraschin, Ottilia Ardeleanu, Valeriu Barbu, Mihaela Marinela Chițac,...
1052 poezii, 0 proze
AMavram marian-gabriel
Viata mea a inceput ca o moarte...obositoare...un exces
5 poezii, 0 proze
radu valentin
In loc de scurta biografie, cititi va rog dedicatia pe care mi-a dat-o (fara ca eu sa fiu de fata) scriitorul Tudor Octavian la cartea sa intitulata Oameni normali : D-lui Valentin Radu, in slava optimistilor din noi, intr-un veac murdar, obositor si trist . De din jale Tudor Octavian
1 poezii, 0 proze
BRbarbu roxana-maria
am vazut lumina zilei pe 21 iunie 1990,in orasul bacau,dar ,am avut norocul de a-mi petrece primii ani ai copilariei intr-o lume de vis,intr-un sat linistit,aflat pe malul stang al dunarii ,un sat cu oameni cuminti,si cu frica de Dumnezeu.am scris inca de mica,si aveam satisfactia de a-mi fi ascultate poeziile.dupa cum era obiceiul prin acele locuri,ieseam seara dupa o zi lunga si obositoare,cu totii ,la poarta.femeile,unele coseau,altele torceau lana sau impleteau,in timp ce barbatii curatau porumb sau alte mestesuguri ce le voi mentiona in alte imprejurari; eu,nefiind prea multi copii pe-acolo,aveam de fiecare data privilegiu de a fi in centrul atentii,si astfel imi erau ascultate poziile.dupa ce am mai crescut ,nu am mai avut la tara timp de scris,fiind programul mult prea incarcat,dimineata la trei plecam la camp,si ne intorceam o data cu soarele ce se lasa peste sat.dar asta nu m-a impiedicat sa adun impresii si sa memorez imagini de o tulburatoare frumusete si...
4 poezii, 0 proze
GTGeorg Trakl
Poet austriac, născut la 3 februarie 1887 (la exact 5 ani de la nașterea lui James Joyce) în Salzburg, ca fiu al lui Tobias Trakl, comerciant șvab de proveniență bănățeană, și al Mariei Trakl; gimnaziul și liceul la Salzburg, cu două clase repetate; fire hipersensibilă, maladivă, citește mult, fiind impresionat mai cu seamă de Baudelaire și Dostoievski; încă din adolescență vădește înclinații spre alcool și droguri, nutrind și un puternic sentiment de dragoste pentru una dintre surori, Grete; la terminarea școlii intră practicant la o farmacie (1904-1908), în timpul liber complăcându-se într-o boemă obositoare, dar fondând și un club literar, lăsându-se antrenat în escapade nocturne, dar găsind și răgazul de a scrie poezie și teatru; în 1908 se înscrie la Universitatea din Viena unde obține, în 1910, diploma de farmacist; în 1911 îl cunoaște pe Ludwig von Ficker, editorul unei publicații de prestigiu, „Der Brenner”, la Innsbruck, care, intuind valoarea poetului și înțelegându-i...
261 poezii, 0 proze
tamasanu radu
20/m/obosit
3 poezii, 0 proze
TCTeodorescu Ioana Cristina
...cu un trecut obosit deja de dorinta de viitor,cu etape nu rareori stinse de greutate,cu o mama ce a stiut intotdeauna sa fie si cel mai bun tata,cu o inima adeseori mult prea incapatoare,cu prietenii rapuse de interese sau doar incompatibilitati,cu zambete luminoase sau sleite de falsitate,cu credinte negate mai intai de teribilism iar mai apoi de cunoastere,cu o dragoste neimplinita si un suflet intarit de insasi teama de a o vedea pierind incet...cu niste maini si o inima ce nu vor altceva decat sa scrie...si un viitor ce se anunta feeric,macar de numai pe hartie....ce poate fi mai mult de atat,biografie?
1 poezii, 0 proze
Andrei Florin Caba
nu-s obosit, caci stiu ce caut eu am o tinta-n viata si am un scop precis, un tel eu am un drum trasat de El si o directie in viata un drum care ma-nvie-n viata!...
2 poezii, 0 proze
Obositor e drumul care nu duce nicăieri-prima parte
de Robert-Marius Dinca
Cu o noapte înainte, cineva „încropise” un graffitti pe peretele exterior al primăriei, format dintr-un semn ciudat, ca o siglă și cuvintele: PRIMARUL ÎȘI FACE CRUCE CU MÂNA DREAPTÃ ÎN PANTALONI. ÎN...
Obositor e drumul care nu duce nicăieri-continuare
de Robert-Marius Dinca
Cu o zi înainte, hambarul adăpostea câțiva saci de grâu și ceva porumb. Acum, în plus de astea și cinci pisoi. Timi le adusese lapte proaspăt și se chinuia să-i facă să bea, dar era o treabă destul...
Surorile Vantului
de Doru Alexandru
Mirelye se trezi bursc in clipa in care Rona intra in dormitorul acesteia, cu intentia de a o trezi de altfel. Era cineva care dorea sa o vada. Nu putu sa nu se gandeasca la Norilen, din nou, si la...
Blues de guler alb(astru) [2]
de Realdo Tokacs
L-am lăsat pe Realdo în pasajul de la Unirea, cu căștile în urechi și cu Bono strigând în ele: Hello, hello / We’re at a place called Vertigo.. Merge încet cu mulțimea turbionară, pe lângă zidul...
Nuvelă ratată
de Petru Fiștoc
Prolog: Strânsoare de soldat în permisie Albert a intrat repede, fericit că eram în sfârșit singuri și m-a sărutat ca după o despărțire lungă. \"Lasă-mă să închid, măcar, ușa\" am apucat să spun...
Obositor e drumul care nu duce nicăieri-final
de Robert-Marius Dinca
Viața era ca o bucată strâmbă de lemn, în care anii se înfigeau precum cuiele ruginite și a „face ceva” însemna a citi multe cărți, a trăi prin prisma altora. Între pagini stăteau așezate semne de...
Afara
de Andrei Postolache
Afara I In dimineata asa Kasmir-ul mi se naste in minte. Uuuuuuuuuu. Strigatul meu ideatic aduce cu el Soarele, cu prima dintre razele sale. Acolo e el, aici sunt eu. Sub noi e pamantul....
Povestea Mariei Nagy
de Sorin Teodoriu
Închipuiește-ți că este toamnă și suntem cu toții împreună. Nu o să-ți fie greu pentru că toamna este anotimpul cu care ne-am obișnuit atât de bine. O primăvară sau o vară ar fi cu mult mai greu de...
Fără pâinea cea de toate zilele
de Elena Larisa Stan
Fără pâinea cea de toate zilele Ninge de parcă le-ar cădea îngerilor pene imaculate din aripi, iar eu mă duc la magazinul cenușiu să iau rația de pâine. Lucrul acesta îl fac de două ori pe săptămână,...
Dom, Dom să-nălțăm ! (ep. 3)
de Dan Norea
Camerele foto și video ! Sfatul nr. 25 – Cumpărați încă din țară suficiente consumabile. Eu mi-am cumpărat pentru aparatul foto un card de 1Gb și l-am umplut ! Norocul nostru că îl aveam și pe cel...