"Obicei rusesc de iarnă" – 11589 rezultate
0.05 secundeMeilisearchAnne Marie Oprea
de obicei sunt si atat.
121 poezii, 0 proze
Santa Iulian
De obicei scriu poezii destre viata... viata de zi cu zi, si despre durerile iubirii.. Uneori simt, ca cel mai bun prieten, e pixul care asterne gandurile pe hartie.. uneori in simple cuvinte, alteori in versuri...
1 poezii, 0 proze
cozianu gina gabriela
singura cu mine...singura cu ceilalti...vorbele zidesc...de obicei nimicul...si asa mai departe...
2 poezii, 0 proze
Gianina Buneanu
Desi profesia mea de baza este cea de medic,imi place sa-mi exprim unele trairi...de obicei cele extreme...uneori prin versuri,alteori prin arta plastica.
6 poezii, 0 proze
Saldinger Oly
Nascut in Suceava, orasel linistit de provincie, am absolvit cursurile Colegiului National Stefan cel Mare, si recent m-am mutat in haosul bucurestean. De obicei scriu poezie, am si incercari de proza scurta, si teatru. Singura parere de rau? faptul ca au ramas si probabil vor ramane nepublicate.
4 poezii, 0 proze
alice drogoreanu
things that only exist while I'm photographing them m-am născut pe 7 august iubesc lucruri derizorii. de obicei alb-negru. un pod. o apă. cerul liber. cărțile. mirosul de curat. asta poate fi o biografie sau asta http://krasavita.wordpress.com/ http://insunnyty.deviantart.com/ sunt undeva sus
399 poezii, 0 proze
Bogdan Butariu
Încercare de (Auto) Caracterizare Sunt, de regulă, o persoană introvertită, închis de obicei în ale mele și destul de rezervat, dedicat aproape în întregime scopurilor mele de realizare, în primul rând profesională și materială. Am avut totdeauna un mare respect față de autoritățile supranormative și pentru ierarhiile prestabilite, respectând litera și spiritul lor. Mișcările dezordonate și impulsive, imprudente și negândite mă irită, căci îmi subminează eforturile de promovare a unor metode de lucru rapide și eficiente. Eu nu voi fi niciodată omul care să se avânte orbește într-o afacere, totdeauna voi sta să mă gândesc de zece ori înainte e a da semnalul verde. Trei au fost atuurile mele în activitățile pe care le-am avut de-a lungul timpului, până-n momentul de față: organizarea, disciplina și tenacitatea. Cu ajutorul lor, și acum sunt în stare să urmăresc un obiectiv până-n pânzele albe, dacă e cazul, și să epuizez în scurt timp forțele adversarilor. Respectul pe care l-am impus...
25 poezii, 0 proze
Matei Milu
Matei Milu (1725-1801), bunicul artistului Matei Millo, a compus versuri satirice, de obicei sub formă de cimilituri, publicate întâia oară de I. Tanoviceanu în Analele Academiei Române, seria II, tom. XX, 1897-98, mem. secț. lit., 1899, pp. 1-25
2 poezii, 0 proze
Laurentiu Nicolae
... stop Și de la capăt. Am început să scriu în primul an de facultate, poate din nevoia de a arde din gândurile ce nu-mi dădeau pace, cochetând cu poezia ca formă de exprimare a trăirilor, suficient de directă și brutală pentru a fi înțeleasă și totuși suficient de misterioasă și ascunsă pentru a lăsa loc îndoielii. Scrise de obicei la ore târzii, ele n-au fost la început decât o formă rudimentară de fotografie a sufletului, un clasor cu un alt fel de amintiri.
77 poezii, 0 proze
Dan Giosu
REPERE, Nr.116 29 ianuarie - 5 februarie 2002 Vine o vreme în viața unui individ (fie el masculin, feminin sau, la alegere, androgin) când doar cărțile mai sunt în stare să calmeze și să liniștească tot ce au tulburat ceilalți. Și când spunem cărți, spunem \"Scândura lui Afansol\" a lui Dan GIOSU. Unul dintre prozatorii care ar putea cu ușurință să fie încadrat la optzeciști de către o istorie riguroasă a literaturii. Un simplu cititor, însă, străin de periodizări sau clasificări savante - ar remarca, fără îndoială, că proza scurtă la care s-a înhămat Dan Giosu, se bucură de puternice accente de umor și absurd, ceea ce pentru noi înseamnă deja mult, dacă nu cumva totul. Ioana BRADEA Un prozator neobișnuit Proza poeților sare de obicei peste cal. Și fie că acest cal este un cal de lemn, cal de bătaie, cal beat sau treaz, ea poate fi bună, proastă, realistă, fantastică, suprarealistă, avangardistă, expresionistă, metaforică, sarcastică, absurdă, toate la un loc; poate fi oricum, poate...
0 poezii, 0 proze
Obicei rusesc de iarnă
de Ruse Ion
Ca o zână, blondă, Olga, Despuiată, dintr-o lotcă, A sărit nebuna-n Volga Cu speranța că e votcă.
Obiceiuri de iarnă în Takla-Makan
de Eugen Galateanu
Am avut de curând posibilitatea unei burse generoase (mulțumesc domnule Miles) pentru studii neprecizate. Am ales Takla-Makanul, tărâmul acela atât de interesant de la marginea deșertului Gobi iar ca...
Astenie de Craciun
de Gabriela David
17 Decembrie ‘Serios ? Tu chiar vorbesti serios ?’ Atunci vroiam sa-mi inchid blestematii de ochi si sa ma arunc cu capul inainte de la etajul inalt al cladirii verzi. Doar ca as fi facut o greseala...
Dama de pică
de Alexandr Sergheevici Pușkin
Dama de pică Înseamnă dușmănie ascunsă. Cea mai nouă carte pentru ghicit. 1 Iar pe vreme urâtă Deseori S adunau; Tot mizau — Fie le cu iertare!... — De la cincizeci la o sută, Lucru mare! Berechet...
Le Immortalite\'
de Huzum Bogdan
Era o iarna friguroasa . Fulgii usori de nea coborau din inaltul cerului, dansand parca, spre bucuria copiilor ce-i priveau.Pretutindeni se auzea acel sunet specific anotimpului de iarna a pasilor ce...
Ziua bună a clinicianului
de Cucu Constantin
Clinicianul are o zi bună. În fața cabinetului său sunt astăzi mai mulți pacienți decât carași în jurul unui boț de mămăligă astfel că riscul de a procastrina la o cafea, sub bătaia aerului...
Un an alb ca zăpada
de Adriana Gheorghiu
Iernile, așa cum le prinsesem eu când eram copil, cu troiene de zăpadă, cu țurțuri și flori de gheață, încep să vină din ce în ce mai rar pe la noi. Le aștept an de an. Seara mă așez în balansoar,...
Mi-am potolit setea de răzbunare în 2022
de Dragoș Vișan
Este o mare secetă Munții Rodnei suferă și ei mi-am potolit întrucâtva setea am urcat de la Lacul Știol secat parțial rămas fără forma României afișată de obicei miraculos până pe vârful Gârgălău sau...
Bani pentru o zi
de Dorina Șișu
Bani pentru o zi Nu știu de ce căutam să înțeleg mai mult privind așa fix la tristețea oamenilor de pe stradă. De ce vântul încurcă pașii? Priveam la mine în vitrina magazinului de care am sprijinit...
Scrisori I
de Emma Greceanu
uneori e atâta singurătate în jurul meu, încât simt nevoia să tușesc pentru a-mi auzi vocea, nimic mai mult, doar să știu că sunt. mă așez peste pragul ușii și privesc în jur ca și cum aș inventaria...
