Sari la conținutul principal
Poezie.ro

"Oase plângând"20042 rezultate

0.01 secundeMeilisearch
40 rezultate
valeria tamasVT

valeria tamas

AutorAtelier

M-am nascut in acelasi loc unde se nasc si muntii, probabil din aceeasi piatra.Se spune ca oamenii sunt facuti din carne si oase , eu cred ca m-am nascut din piatra si apa, colturoasa si alunecoasa in acelasi timp, uneori ca un bolovan alb de pe coasta muntilor gata oricand sa o ia la vale.Imi place natura in forma ei salbatica, imi plac oamenii domoli si cu mult bun simt imi place lumea satului si daca m-as putea preface in ceva acela ar fi un clopot de biserica. Am trait vesnic printre oamenii pe care i-am iubit agatata de sufletele lor ca un scaiete.Am avut marele noroc de a cunoaste oameni minunati si de a fi iubita de cei care-i pretuiam.Altfel, dupa atatea zbateri un simplu inginer zootehnist, pui de bihorean pribegind pe meleaguri banatene.Mi-a placut intodeauna sa scriu ceea ce simt intr-o clipa anume ca din toate cele trecatoare ale vietii sa-mi ramana mici amintiri , cateva cuvinte pe care citindu-le sa ma bucur.

783 poezii, 0 proze

IO

ivan ion ovidiu

AutorAtelier

Mă simt ca un uliu însetat de mine. Mă mușc, îmi curge sângele, degeaba. Durerea e prea mică Mă mușc încontinuare, îmi rumeg pripria-mi carne, Sângele îmi alunecă pe haine, nu mai contează, Încerc să aflu ce e durerea. Nimic nu ajunge să mă facă să uit, totul mă doare, Sufletul îmi e rănit, e zgârâiat acolo unde nimeni nu poate ajunge. Corpul nu mai înseamnă nimic, e doar un morman de carne și oase. Ce gust bun are sângele! Sufletul meu e doar un coș de gunoi plin de sentimente, Greutatea iubirii mă copleșește, nu mai fac față plăcerii de a ma scrijeli. Vreau gheare de uliu să pot ucide viața din mine, Vreau cioc de vultur să-mi pot smulge urechile și ochii, Să nu mai aud, să nu mai pot vedea ploaia de ură și de ignoranță ce mă udă. Cuvintele nu mai au viață, viața nu mai are cuvine. Totul e doar imaginația mea, viața nu exista, nimic nu e real, Doar durerea face totul vizibil. Ura îmi înțeapa neființa, infinitul devine vizibil. Ura se masoară în momente de singuratate, Viața se...

2 poezii, 0 proze

Anghel DumbrăveanuAD

Anghel Dumbrăveanu

AutorClasic

Anghel Dumbrăveanu (n. 21 noiembrie 1933, Dobroteasa, județul Olt) este un poet, prozator și traducător român, aparținând generației resurecționale (1965 - 1970) și a revoluției paradoxismului bine temperat. După absolvirea Școlii Pedagogice (1949–1953), urmează cursurile Facultății de Filologie a Universității din Timișoara (1962–1968). Între anii 1953 și 1990 funcționează ca redactor, apoi ca secretar general de redacție și redactor-șef adjunct al revistei Scrisul bănățean, devenită Orizont. În prezent este redactor-șef al revistei Rostirea românească. Este căsătorit cu profesoara și poeta Alina Dumbrăveanu. Cei doi au împreună o fiică – profesoara, poeta și traducătoarea Violeta Dumbrăveanu. A scris și publicat peste 50 de volume de beletristică. Teritoriul poetic al lui Anghel Dumbrăveanu s-a conturat de-a lungul a patru decenii în volumele: Fluviile visează oceanul (București, 1961), Pământul și fructele (1964), Iluminările mării (1967), Oase de corăbii (1968), Fața străină a...

17 poezii, 0 proze

Oane HoriaOH

Oane Horia

AutorAtelier

eu sunt poezia mea.sub nici o alta forma nu ma veti putea descoperi decat prin versurile mele. nu sunt nici axioama, nici religie, nici print...sunt eu, poet al acestor versuri scurte.iar cel care ma iubeste, as vrea sa-i strang mana...

6 poezii, 0 proze

AN

Adrian Nastase

AutorAtelier

Oare conteaza cine sunt, oare conteaza cine am fost - cuvintele raman chiar daca pentru unii nu au nici-o insemnatate fiecare cuvant poate insemna o particica din ceea ce simt si sunt. viatza e efemera dar cuvintele pot spune multe cautatorului... nu fac poezie, nu fac proza, sunt doar cuvinte ce vor sa insemne ceva, chiar de poate nu au vreo logica.

17 poezii, 0 proze

MP

Matei Cristian Paul

AutorAtelier

oare suntem noi?

1 poezii, 0 proze

Cicu Ciprian CorneliuCC

Cicu Ciprian Corneliu

AutorAtelier

Oare cine, ingrijinduse de el poate sa adauge staturii sale un cot? Qui, en prenant soin de celle-ci peut ajouter à sa stature d'un côté? Chi, avendo cura di esso può aggiungere alla sua statura di un lato? ¿Quién, teniendo cuidado de que puede añadir a su estatura un lado? Wer kann kümmert sich um sie in den Rang einer Seite sein? Who, taking care of it can add to his stature one side?

11 poezii, 0 proze

AmneziAA

AmneziA

AutorAtelier

De ce oare/de ce oare/doamne de ce oare dc esti roman tre` sa fi stigmatizat peste hotare/de ce oare/de ce oare/doamne ce ma doare/caci atunci cand ei construiau catedrale/noi aparam crestinatatea la dunare in zale/ Cum p... mea sa nu`i urasc pe cei far` de cultura care mai mereu ne iau la p.../catalogandu`ne pe toti drept niste hoti........./trebie sa`mi percepi soundu` literalmente/caci sunt cantaret de rap eminamente/finalmente/mi`am scris istoria pe 4 pergamente desigur ca cele mai frumoase momente/etologii m`au privit si s`au crucit/m`au catalogat drept un savant/insa nu`i adevarat,doar modu` meu de viata este eclatant,uneori derutant alteori socant/...alerg bezmetic inspirand morbid`aroma`cetii/caci sunt bantuit de blestematu` dar al vietii/....Nu pot sa mai iubesc..caci oamenii sunt la fel ca si shogunii/iar eu ma zbat far` de putere in cusca de cristal a ratiunii.(extract from one of my future projects..this is Unda`ground abstract hiphop)

2 poezii, 0 proze

MarcelaM

Marcela

AutorAtelier

Se intreba oare cineva cine sunt?! Nici macar eu...Totusi sa trecem la treaba. Biografia?!-Arhiva prafuita de agonia timpului Uitata pe coltul unei buze uscate A vrajitoarei batrane - Soarta. Eu - nascuta atunci si inca nu decedata, Insir biografia unei vieti inca virgine. Bantuie pe ici-colo si dincolo cineva, Ce isi doreste sa traiasca frumos. Fericirea o imaprte cu suferinta Se bucura de fiecare nota din muzica clasica Dansata in armonia vocii lui Pavarotti. Adora natura,linistea,haosul Adierea vantului ii produce extaz. Raza de soare o incalzeste ca iubirea de mama Luna ii asculta secretul noptii Norii spulbera gandurile adunate Si fulgerul o trezeste la realitate. Apa dulce de izvor ii amorteste buza. Iubeste viata, uraste moartea Simte durerea prin muzica Exprima sentimentul prin vers Iubirea o transforma in note muzicale Note intregi,doimi,patrimi,pauza mai lunga Si din nou pe scara portativului O patrime si-o doime isi face loc. Bataia inimii e un semn ca traieste. Respecta...

1 poezii, 0 proze

prioteasa elenaPE

prioteasa elena

AutorAtelier

De ce oare...; Ploaia;

2 poezii, 0 proze

Oase plângând

de Nichita Stănescu

Dacă scuturi din mine toți strămoșii mei, până la urmă, până la urmă va cădea din mine o stea! Ce viață, doamne, se mai înghesuie să curgă printre doi stâlpi!

PoezieClasic

Cum se sfârșește o armată

de Nichita Stănescu

La început generalul numit în limba latină Imperator mai apoi, căpitanii numiți în limba latină centurioni după ei rănile în defilare după rănile în defilare prada de război: timpul ucis în sufletul...

PoezieClasic

Menstruații cerebrale

de serban georgescu

Trăind înțelegi privilegiul de care se bucură (pe ce merit?) nenăscuții... A plonja printre proprii tăi semeni, a sări în oceanul cu semeni - înec în detalii ... Electoratul nu este părintele care-și...

Atelier

Memoria

de Corneliu Belu

Memoria Am adormit plângând în noaptea asta Straniu... Vise negre și frig apăsător Deodată cald. Și din nou ger. De oase reci și locuri goale Mi-e plâns. Căutări absurde din cauze cu vid. Estompare...

PoezieAtelier

Edecarul lui Ilizarov și burlacul de pe Prut. Singurătate de cursă lungă (VI).

de Bot Eugen Iulian

Acolo îl văzusem pentru prima dată pe tătuca plângând acolo îl văzusem pentru ultima oară în viață ambii în stare de șoc ambii aproape de moarte eu culcat pe o targă cu o gaură roșie în picior el în...

PoezieAtelier

când tu nu-mi ești

de colar gabriela

această singurătate pe care o îmbrac cu umerii cu sufletul atârnat între oase ca o sămânță de tăcere ce a renunțat să mai plece venind dinspre tine ca o toamnă lividă atât de aproape plângând acum și...

PoezieAtelier

Mihaela

de Cristina Muntean

Nimeni n-a auzit-o vreodată plângând pe Mihaela. Mihaela nu știe să plângă. S-a învățat să trăiască printre ceilalți copii, la marginea gropii de gunoi. Se târăște, dimineața, la marginea...

ProzăAtelier

Orfeu în cetatea de pământ

de Petre Ghelmez

1. Cosmos plângând Pământ fără văz, pământ fără auz, Pământ fără cuvânt, Noapte de umbră, noapte de ceață, noapte de carne, Noapte de timp Cu ochiul sărat al luminii Înlăuntru răsfrânt. Pământ fără...

PoezieClasic

nu. Nu. NU!

de Maria Radu

tu înțelegi durerea? moliile negre plângând în stomac chin negru pe alb și regina albă fără ăl’ de negru zăpadă albă ca sufletul și rece-i sufletul ca gheața mă scurg, mă topesc, îngheț și mă...

PoezieAtelier

Drum mirării mele

de Lory Cristea

Durerea-n pieptul meu se înserase Și-acum săpa un loc înspre afară, Avea un scop precis, să nu mă doară Ci doar să-mi fie proprietar de oase. Nu înteleg de unde m-a aflat Trăiam ascunsă-n tresărirea...

PoezieAtelier