"Numerele care îmi bat în piept" – 20245 rezultate
0.06 secundeMeilisearchDinulescu Carmen-Alina
Numele meu este Carmen Alina, locuiesc în Craiova și am 40 ani. Iubesc să scriu și să citesc, mai ales poezii. Scrisul este pentru mine o oază de liniște și totodată o fata Morgana pe care nu o pot atinge niciodată, pentru că sunt foarte perfecționistă. Am publicat cartea de poezii Fii lună în anul 2020, romanele Notre Maison și Amicii în 2021, romanul de dragoste Mika în 2022 și romanul fantasy Fantoma indigo din New York în 2023. Aceste cărți pot fi achiziționate de la mine. Vă mulțumesc tuturor celor care îmi sunteți alături și îmi citiți creațiile. Să nu încetați să credeți în puterea voastră interioară și să aveți curajul să vă îndepliniți visurile, pentru că timpul nu se oprește în loc pentru nimeni.
117 poezii, 0 proze
Alina T. (Manole)
Numele meu e Alina Manole. Nu sunt Alina Manole Alma ci o Alina Manole Allana. Imi plac coincidentele din momentul in care am citit, in copilarie, ca o Alina Manole a rezolvat bine o problema din "Gazeta Matematica". De atunci caut Aline Manole. :) Biografia artistica s-a limitat pana acum la castigarea unor trofee la concursuri de muzica folk. Si la un scris nebunatic, mai mult melodios, pentru piesele mele. Daca pot si altceva imi veti spune voi. Sunt fan al tuturor Alinelor Manole.
92 poezii, 0 proze
Sandrina-Ramona Ilie
Numele meu e Ramona Sandrina. Pentru prieteni sunt Ramo. Sunt de meserie publicist. Sunt o visătoare cu texte în regulă și cu aripi mereu întinse spre zbor și cunoaștere. Nu cred în compromis, dar cred în unicitate și în puterea promovării pe bune. Mă puteți găsi pe mai multe reviste culturale, literare, social-politic și lifestyle, cum ar fi: WebCultura, Catchy, Vrancea Media, Stelian Tănase, Dunărea de Jos, etc Am învățat în cei peste 10 ani de publicism că nu poți scrie întotdeauna pentru toată lumea, dar te poți strădui mereu să fii o versiune mai bună a ta pentru cei care te citesc și te răsfoiesc. Eu nu sunt ca alții. Eu sunt ca mine. Și îmi place să fiu eu însămi! Pur și simplu îmi place în pielea mea! "Cum realizăm imposibilul? Cu entuziasm!" - Paulo Coelho
103 poezii, 0 proze
Andrei Zotinca
Numele meu este Andrei, m-am nascut in 1988 8 Iunie, in Bucuresti. La sfarsitul primului semestru din clasa a 2-a, m-am mutat (la decizia parintilor desigur) in Baia Mare, orasul unde locuiesc si acum. Pot sa zic ca pana pe la varsta de... 16 - 17 ani, am fost un om normal. De curand, parca as fii intr-o astenie cronica si continua de primavara, vara, iarna, toamna; Totul ce era 'realitate' pana acum... a devenit ca o proiectie cu subiect anost si in direct a vietii pe care nu o mai simt. Aiurea. Sunt deschis la discutii oricine doreste sa poarte o discutie, sa ma cunoasca, sa imi reproseze ceva sau sa ma trimita la origini... este bine venit sa ma contacteze pe ID-ul de Yahoo! Messenger: o_detch_o@yahoo.com
2 poezii, 0 proze
Stoica Alexandra
Imi place vantul. Imi plac norii care ascund in spatele lor speranta soarelui. Caut sa ma cuibaresc prin munti. Ei sunt casa mea. Nicaieri nu ma simt mai libera ca acolo. Urc pe culmi ca sa pot fi mai departe de realitate. Primul meu „succes literar“ a fost in clasa a V-a, cand am scris compunerea „Frunza”. Era o poveste trista despre trecerea timpului si greutatea cu care ne despartim de trecut, apoi de viata. Bineinteles, pe vremea aceea nu cunosteam complexitatea de care vorbesc acum. Pe atunci eram multumita ca am reusit sa personific o frunza si sa creez o poveste deosebita. Apoi au urmat alte publicari in culegeri de eseuri si reviste ale liceului –am fost eleva a Colegiului National I. L. Caragiale, din Bucuresti – din cadrul unor seminare interdisciplinare. Apoi am scris doar pentru mine. Dar mi-am dat seama ca mi-ar placea ca numele meu sa insemne ceva, pentru ca in lumea asta exista un loc si pentru mine. Imi sunt foarte dragi lucrurile provocatoare. sau imi place sa-mi...
4 poezii, 0 proze
Dimache Constantin
Salut numele meu este Dimache Constantin sunt nascut in anul "sperantei" "89 si dupa cum veti vedea in poeziile mele sunt cel mai trist "copil cu barba" pe care il veti cunoaste vreodata. M-am nascut la sat in filipestii de targ sunt mandru ca sunt tzaran(nu sunt tzaranul de care voi credeti ...acei tzarani ii poti gasi si la oras). Am o viata nu tocmai perfecta,am trecut si prin rele si prin bucuri,dar mai mult prin rele,am iubit chiar daca au ramas amintiri si lacrimi ,am fost iubit de anumite fete ce nu le mai poti numi fete(chiar daca substantivul "carpa" este la feminin),am vazut moartea in fatza ochiilor,am vazut si speranta intr-o lume a morti ,am vazut pana si miracole in aceeasi lume. Sunt un tip care ma indragostesc repede,dar imi trece la fel de repede,sunt un baiat care isi cauta iubirea intr-o lume in care aceasta este doar un mit(ceea ce vezi doar in basme si in filme de dragoste)
4 poezii, 0 proze
Stanescu Ionut Cristian
Urasc felul in care sunt etichetat dupa cuvinte. Urasc prietenia celor ce vor de la mine numai guma de mestecat. Urasc profesorii care predau intr-un stil de fals interes pentru soarta elevilor. Il urasc pe dirigintele care n-a vrut sau n-a stiut sa se apropie de inima nici unui coleg de-al meu. Urasc sistemul social care impune puterea banilor ca valoare morala. Urasc institutia pedagogica ce poarta numele de scoala pentru ca urmareste o dezvoltare “multilaterala” uitand ca ar trebui sa fie o institutie psiho-pedagogica. Urasc indoctrinarea la care sunt supus eu si cei pe care ii urasc. Imi urasc parintii pentru ca ma iubesc neconditionat contrazicandu-mi ura. Pentru ca vor sa dau tot ce mai bun din mine. Pentru ca incearca sa nu ma lase sa gresesc. Pentru ca m-au nascut si crescut intr-un mediu iubitor. O urasc pe ea pentru ceea ce a devenit. Pentru ca am iubit-o. pentru felul in care isi musca buza de jos dupa ce o sarutam. Pentru felul in care suvita ei rebela cadea intre buzele...
5 poezii, 0 proze
dimitriu mihaela
De fiecare dată când găsesc câte o muză care să mă ajute să-mi exprim trăirile, o primesc cu căldură și o invit să coboare printre măruntaiele gândurilor mele. De fiecare dată când îmi aduc aminte de locurile natale, de cetatea Târgoviștei mă cuprinde o senzație de alin și de bucurie. De fiecare dată când îmi arunc mârșav numele și prenumele, Dimitriu Mihaela-Doina pe un petic de hârtie, mă tot frământ dacă stihurile mele vor stârni în mintea vreunui lector un pic de euforie, de stimă, de critică , de nostalgie ori de o simplă introspecție. Întotdeauna ca un peregrin însetat de liric, de epic și dramatic, m-am tot avântat să îmi public modestele scriituri la gazetele locale, la revistele școlii, în volume colective. Am îndrăznit să iau premii și să particip la ședințele cenaclurilor locale , precum „Elena Văcărescu” și naționale „Săgetătorul” ce se țineau la București. Sunt ferm convinsă că niciodată nu îmi voi lăsa vocea mea lirică și mereu le voi spune celor ce vor vrea să muște...
2 poezii, 0 proze
Da
Ma numesc Andrii-Vlad Popa (numele mi se trage de la Andrii-Popa) si scriu pentru a-mi exprima trairile acumulate in aproape 40 de ani, pentru a compune, cu multa ravna, povesti ilar-scabroase din diverse franturi de viata ce palpita in jurul meu si pentru a scoate in evidenta deliciul unui discurs marait, cu ochi holbati si nas saltat strasnic in sus. Unele dintre situatiile redate nu au fost traite de mine, eu doar scriu ce as fi facut daca as fi fost intr-una dintre acele situatii. Inca ceva, contrar aparentelor, nu sunt "de gasca", astea sunt chestii de domeniul trecutului, de la 20 ani nu mai sunt in nici o gasca, ma vad doar, cand si cand, cu unul si cu altul, unii oameni foarte apropiati. Ar mai fi de spus ca, in 2006, imi pusesem singur pseudonimul "Da", pe care acum nu il mai pot sterge, insa am ales sa imi pastrez totusi vechiul cont si sa nu imi creez unul nou.
14 poezii, 0 proze
Bogdan Leonescu - Amaretto
înainte de orice, trebuie să îți mărturisesc că bogdan leonescu este un pseudonim. din motive pe care aș prefera, firește, să nu le divulg, ar fi minunat ca numele meu adevărat să nu îți influențeze opinia asupra textelor mele. îți pot spune despre mine că am 29 ani, am terminat o facultate de stat, la bucurești, în 2007 și un masterat la o universitate străină; iar dacă ai crescut în cartierul meu, asta e mare lucru. mă mișc destul de mult prin țară, iubesc literatura nordică și cea americană dar descopăr, de la an la an, că nu voi avea timp, în cele cîteva decenii ce mi-au rămas aici, să citesc nici a zecea parte din cît mi-aș dori. îmi place să spun despre mine că trăiesc din poezie, fiindcă lucrez în departamentul de relații publice al unei companii și nu ratez vreo ocazie de a estetiza interacțiunile cu toate tipurile de public ale organizației ăsteia, care mă plătește suficient cît să tac mîlc cînd șeful nu are dreptate dar ține musai să aibă. urăsc compromisul ăsta de mor și aș...
4 poezii, 0 proze
Numerele care îmi bat în piept
de Angi Cristea
diminețile cresc până la cer sunt nopți cu luna amară în care barca iubirii /perlă neagră/ se îneacă o vară oamenii mor la colectiv cu bună ziua pe piept neiubind decât lumina /totem al lumii/ sau...
Visul-cel mai rapid mijloc de transport
de Mihai Hendea
…Fum. Mese pline până la refuz cu sticle de bere.Câte-un pahar de wisky și câte-un Redbull ici-colo.Aceeasi propoziție simplă, scurtă și la obiect: “ Încă un rând! “ . În seri ca asta, orice om se...
nu
de emilian valeriu pal
n-am să înțeleg niciodată senilitatea umană ne trezim uneori și aflăm marele actor a murit marele scriitor a murit marele artist a murit preț de o clipă scurmăm în memorie - ca păsăretul înfometat...
Note iunie iulie 2019
de serban georgescu
Note iunie iulie 2019 Încerca să mai spună măcar o dată ”mamă” cuiva cu toată gura, gura asta în care regină va fi în curând o roză proteză dentară... Eu sunt tot ce rămâne după ce numele meu va fi...
Scrisoare Moșului
de siminiciuc andrei
Scoala gazda din patut, Florile dalbe, Si ne da un colacut, Florile, florile dalbe....\" Colinde, colinde.... Vraja Craciunului si bucuria sufletului. Cat de frumoase erau acele vremuri cu ierni...
fericirile de pe victor hugo
de emilian valeriu pal
am început să-mi trăiesc fiecare zi mulțumit ca un alcoolic ce se șterge la gură cu dosul palmei după fiecare pahar de v33 apoi se gândește de unde mai face rost de unul în fond asta vrem toți seara...
însemnări despre o iarnă
de Emma Greceanu
Tremur de ceva timp atât de temeinic, încât îmi vine să vomit. În stație nu a mai rămas nimeni, din cauza frigului, ceilalți s-au întors la casele lor. Îmi simt picioarele dureros de reci, fiori îmi...
Coiosul din Rhodos
de Liviu Andrei
Coiosul din Rhodos Viața la noi în casă semăna cu o toaletă de plajă. Miroase a bărbați. Nu a unitate militară sau a transpirație. Doar a bărbați. Nu știu de ce pe fundul vasului cu salată a rămas...
Actul Suprem al Iubirii
de Elisabeta Branoiu
\"De n-ar zidi Domnul casa, în zadar s-ar osteni cei ce o zidesc; de n-ar păzi Domnul cetatea, în zadar ar priveghea cel ce o păzește\". (Ps. 126) - Am nevoie de un sculptor în lemn, vreau o Troiță....
Adevărata poveste
de Maria Prochipiuc
Adevărata poveste a aripilor de catifea, care a constituit baza Invitației la zbor adresate vouă, este simplă și poate părea copilărească. Dar ce e rău în a mai putea fi copil măcar pentru o clipă,...
