"Nu pleca, bucurie..." – 21945 rezultate
0.02 secundeMeilisearchbasarabia_nu_minte
Basarabia nu minte - roman în pregătire
de Marius Marian Șolea
SLserban dacia lavinia
E greu sa iubesti cand nu esti iubit Stii ca esti viu dar simti c-ai murit Incerci sa te minti ca poate totusi te iubeste Dar nu intelegi de ce mereu te raneste Tu cauti o iubire perfecta, T-i se pare ca a ta e mult prea defecta Dar iubirea ce-o cauti nu exista, Si nu are rost sa fii trista Iubeste ce ai, ce vezi, ce simti Si nu incerca in zadar sa te minti Iubirea ce-o cauti n-ai s-o gasesti Si ce daruiesti, inapoi nu primesti Dar si cand se intampla sa crezi ca ai gasit-o Iubirea pe care mereu ai dorit-o Fii fericit atat cat o ai Primeste dar nu uita sa si dai! Si cand va pleca lasa usa deschisa Chiar daca inima ta e distrusa Ca alta iubire pe ea va intra Si viata si inima-ti va lumina!
1 poezii, 0 proze
MRMuntean Roxana
" Nașterea mea n-a adus nici cel mai mic câștig Universului.Moartea mea nu-i va micșora nici imensitatea,nici splendoarea.Nimeni n-a putut să-mi explice de ce-am venit, de ce voi pleca" Omar Khayyam
4 poezii, 0 proze
Neagu Isabela Bianca
M-am nascut intr-o zi in care soarele scalda cerul,si iarna incepea sa-si adune prietenii,si sarbatorile si pleca pe alte meleaguri.Mi-am propus sa fiu in aceasta viata un inger...acum sunt inger pentru toti cei ce imi simt prezenta necesara...Locuiesc in toate zarile,si calatoresc in toate gandurile,eu cred ca nu trebuia sa spun prea multe despre mine...
10 poezii, 0 proze
DAdascalu alexandra
Ce s-ar face lumea fara cuvinte, caci ele inseamna si ce nu inseamna, vorbesc, chiar daca nu au glas si, mai ales, nu cunosc varsta, raman in timp si in inimile oamenilor! Cand aveam 11 ani, am inceput sa astern cuvinte impletite in versuri si in urma condeiului a aparut prima mea poezie. Scriam atunci despre un lucru care mi-a tulburat copilaria… O persoana foarte draga mie pleca dintre cei vii la doar 11 ani. Sufletul imi era gol… Nu intelegeam de ce un copil ce inca nu gustase din bucuriile vietii trebuia sa moara!Si singurul mod in care puteam sa-mi manifest durerea si zbuciumul sufletesc a fost scriind versuri:„Cand floarea~florilor s-a stins/Cazut-a inc-o stea/Afland si iarna cea cu parul nins/A lacrimat si ea./Cand floarea~florilor s-a stins/Cocorii au strigat/Plangand departe au zburat/Spre cerul innorat si-ntins. ” [„Floarea-Florilor” ] Mai trebuia lucrat la elementele de versificatie, insa Dumnezeu mi-a dat talentul si imaginatia necesare pentru ca, putin mai tarziu, sa...
30 poezii, 0 proze
popescu cornel
nascut in bucuresti, din parinti muncitori, cu origine sanatoasa; am la baza liceul absolvit la aurel vlaicu si politehnica - facultatea de energetica; absolvent din vremuri mult apuse; am mai facut si cateva cursuri stefan gheorghiu ca deh, se cereau ca sa poti pleca in strainatate; exilat de buna voie (la munca), de multi ani, in iran, pakistan, iordania, syria; sunt in syria de 12 ani, fara intrerupere; nu am invatat araba; inca mai stiu romaneste
4 poezii, 0 proze
Alexandru Ciobanu
Părinții, Ion și Ecaterina, oameni obișnuiți; s-au întâlnit și s-au plăcut. După un scurt circuit de câțiva ani, fiecare a mers pe drumul lui. Din flamă, M-am născut eu, la 27 ianuarie 1947 în București. Am avut o copilărie minunată, la bunici. Minunată copilărie am avut, undeva într-un ținut neiubit de nimeni, fiindcă era prea departe de toți. Un ținut pe care toate administrațiile l-au ignorat fiindcă le era peste mână. A fost pe rând când de Vlașca, când de Teleorman, când de Videle, când de Alexandria, cand de Giurgiu, dar nu s-a lipit nicăieri și a rămas pe loc. De oriunde ar fi venit banii bugetari până acolo se terminau. Acolo nu era asfalt, nu era canalizare, nu era electricitate; apa și-o scotea fiecare de lângă casă, ca să-i ajute circuitul în natură. De acolo lumea pleca, dar eu veneam. Acolo nimeni nu se întoarcea fiindcă peste tot era mai bine. Era un fel de never land, dar era nevărlendul meu, pe care îl iubesc și acum. Un nevărlend la 65 de kilometri de București. Acolo...
66 poezii, 0 proze
LMLavinia Micula
Poți locui în gândul meu. Nu plec. - 2004, debut în "Symposion", suplimentul de cultură al cotidianului ieșean "24 ore" - 2004/2005, publicații în volumele colective de cenaclu "Virtualia 3" și "Virtualia 4", Editura PIM, Iași, coordonate de Alina Manole (pseudonim thais teodorescu) - 2007, publică în Revista ARCADA, iunie 2007, nr. VI - 2012, publică în Revista de cultură ARGEȘ, februarie 2012, nr.2 contact:thais_teo@yahoo.com pagina web personala: http://www.thais-poezie.ro
275 poezii, 0 proze
GUGiuseppe Ungaretti
Giuseppe UNGARETTI (1888-1970) s-a născut în Africa, la Alexandria. A trăit acolo până la 23 de ani; în 1912, a plecat nu spre Italia (țara părinților săi toscani, atrași în Egipt de construcția canalului de Suez), ci spre Paris, pentru studii la Sorbona. Tânărul Ungaretti își regăsește originile peninsulare abia în 1915, când se înrolează voluntar în armata italiană, intrată în primul război mondial! Nu va părăsi frontul, pe fluviul Isonzo și în alte locuri, decât în 1918 - pentru a se transfera cu regimentul său în Franța. Al treilea continent din viața autorului (devenit, după războiul "re-înțărării" sale, un distins universitar și, firește, un poet a cărui creație schimba, alături de două-trei altele, fața liricii post-dannunziene!) este America Latină. După un popas în Argentina, el va fi profesor de italiană la Universitatea din Sao Paulo, în Brazilia, între 1936 și 1942. *** Giuseppe Ungaretti (February 8, 1888–June 2, 1970) was an Italian modernist poet, journalist, essayist,...
368 poezii, 0 proze
CUchipu din umbra
Crescuta intr-un satuc din Vrancea,maturizata prea devreme,am plecat intr-o lume care nu ma intelege.Am lasat curtea regat al copilariei mele,nucul-prieten vechi ce strajuia imprejurimile si m-am ratacit intr-un univers unde eu..am murit demult si a rams doar urma unui regret.Timpul a ucis clipa.M-am intors inspaimantata de unde am plecat dar nu am mai gasit decat cadavrul dulce al amintirilor si durerea mi s-a infipt pe veci in suflet.
16 poezii, 0 proze
GAghereben anamaria
¨m-am nascut,traiesc putin si apoi mor si intre timp am intamplator senzatia ca zbor....stiu de unde am plecat dar nu stiu unde o sa ajung dar am un feelig ca o sa fiu fizic la 4 metrii sub pamant¨....sunt un copil de 15-16 care rataceste pe taramul poeziei...asta sunt eu...
6 poezii, 0 proze
Nu pleca, bucurie...
de Romulus Câmpan Maramureșanu
Soarele tăcerii vuiește în mine, Voiesc să piară, dorește să mor, Alun încropit din coji de alune, Teatru jalnic cu puțin decor. Tarabă de vise duhnind a pește, Ghiveci în borcane cu gust de flori,...
Sabia înțelepciunii
de Mevlana Jalaluddin Rumi
Nu pleca la luptă cu o sabie de lemn, Mergi și găsește una de oțel; Mergi apoi înainte cu bucurie. Sabia realității divine este protecția celui sfânt: Timpul tău împreună cu El valorează La fel de...
Păsările minții
de Remus Cretan
Nu învinovățim nici norii, nici bătrânețea.Vinovată e deteriorarea timpului. Mai rar se învârtește timpul în loc și brusc ne reîntoarcem la începuturi. Astfel, se făcea că locuiam într-un sat...
CREDINTA
de cristian chiran
La infinit de orizonturi si dincolo de ele,privim cu lacrimi de bucurie sau tristete,dorindu-ne sa intrezarim un dulce vis,o reala speranta!Fiecare dintre noi am trait poate un cosmar sau poate o...
Păzitoarea Vezuviului
de Paul Pietraru
- Singur sunt mereu, așa-i, dar trist nu, dumneavoastră mă vedeți mereu așa, dimineața nu am motive de mare bucurie, tristețile mele vin împreună cu bucuriile, de fapt vin pe rând, se schimbă, cand...
Epilog necomandat
de Nutiu Constantin
Epilog necomandat - Sefu’,dacä nici de data asta nu mä asculti,pe cuväntul meu de erou principal al celor opt cärti ale tale,dacä mai colaboräm! John Ashley Durrant nu avea timp de prostiile eroului...
în trecere
de Șerbănescu Ana
printre degete ni se mai scurge doar lumina am devenit sertare și ne-am ascuns de oameni ca să ne întrebăm surprinși cum de muzica răsună printre foi prin pielea noastră și se scurge spre podea...
cascade
de Camelia Silea
se-ntâmplă uneori să faci și gafe să confunzi zilele săptămânii noaptea cu ziua vârsta lui să crezi că poți mânca iaurtul cu furculița și peretele în loc de unt pe pâine că tot e alb se-ntâmplă...
Chinurile Veronicăi
de Elisabeta Gîlcescu
Doamne! Nu poate să doarmă, inima-i bate prea tare... Și după pastile antistres și de dormit... Poate că nu mai apucă ziua de mâine... Are o stare..., se simte urmărită..., parcă cineva vrea să o...