"Nu cred că mai sunt" – 21945 rezultate
0.04 secundeMeilisearchbasarabia_nu_minte
Basarabia nu minte - roman în pregătire
de Marius Marian Șolea
George Bălan
Sunt verdele crud din ochii tuciurii a lui Alex și istoria portocalie care învăluie coapsele mamă-si. Sunt roua din sufletul tău care-ți sărută obrajii, de bucurie. Sunt greșeală, fericire și strigăt. Uneori câinele nostru mă scoate cu el la plimbare, dar nu schimbă cu mine nici o vorbă . Nu știu de ce. Cu Alex valsează și cântă. Poate nu mă credeți, cum nici eu nu v-aș crede. Veniți să vedeți! Am fost întotdeauna pe locul doi, pentru că n-am putut niciodată să văd mai departe de omul care mă ținea de mână.Chiar și-n căsnicie sunt pe locul doi, fiind soț, nu soție... Am greșit! Trei!...Ba nu, că e și Alda...Patru! Am absolvit cu greu Școala de Iertare, unde, în fiecare an, am rămas repetent. Actualmente sunt fântânar la Fabrica de fântâni S.A. din Oradea. Am încercat o dată să scriu și m-am speriat atât de tare încât nu cred că voi mai scrie niciodată. Acum transcriu anotimpuri pe frunze, iar pe fețe răstimpuri. Era să uit ceva ce chiar că mă definește: îmi plac frăguțele. Bineînțeles...
61 poezii, 0 proze
Balan Florentina Daniela
M-am nascut in Buzau, un orasel mic si prietenos, unde toata lumea cunoaste pe toata lumea...desi daca merg acum acolo, chiar si o saptamana sa ma plimb zilnic pe strazile orasului, este posibil sa nu mai recunosc nici jumatate din oamenii pe langa care voi trece. Am fost (...si cred ca inca mai sunt)..un copil romantic...visator..cu suflet de artist..care din pacate in prezent este prins in mrejele cotidianului artificial si superficial care ne conduce viata prin prisma banilor (sau a nevoii de bani)... Recunosc ca de multe ori uit cum sunt cu adevarat,..si devin un robot economic, o unealta a societatii...insa in momentele cand ma regasesc...incerc sa scot ce e mai frumos din suflet si sa exprim iubirea prin arta...poezie...fotografie...rareori desen... Sunt in Bucuresti deja de 6 ani...nu imi dau seama cand a trecut timpul...lucrez la o banca cu nume...visez la ziua cand o sa traiesc cu adevarat din iubire, pentru iubire, iubind...arta...
5 poezii, 0 proze
bodea emil felician
Eu sunt mereu prezentul și trecutul! Viitorul?!... deocamdată, să vă rămână vouă, celor care citiți! Nu-mi aparține!... după cum nu-mi aparține nici lumea asta, literară! Mă muncesc să devin om, învelind cuvântul, în așa fel, încât frumosul să se miște între demon și sfânt! Am scris mai demult că vreau să găsesc linia frântă și curbă, deoarece, linia dreaptă-continuă, o găsise Brâncuși. Adevăr vă spun! nu caut nimic cu adevărat !.... orișicât aș căuta, dau numai de mine, care după părerea unora și poate și a altora- nu sunt mare lucru! Am absolvit liceu, facultate, masterate și chiar păcatele unora, dar asta nu cred că are prea multă importantă. Oricât de mult mă străduiesc să mă accept, e adesea foarte greu să nu mă revolt!
710 poezii, 0 proze
Lazăr Petruța Andreea
Mă consider om, ca și restul..., am sentimente, ca și restul, și, ca și restul, dau frâu liber acestora cum știu eu mai bine. Nu sunt cel mai frumos om, nu sunt cel mai deștept om, și, cu siguranță, nu sunt cel mai sigur om. Mă îndoiesc de fiecare lucru nou, dar îl accept, chiar dacă-mi este mai greu. Vîrsta mea, faptul că sunt fată, si faptul că viața nu mi-a oferit atât de multe până acum, mă fac să fiu începătoare. Sunt optimistă, și cred că mai încolo voi fi ceva mai mult... În rest, am terminat Liceul Teoretic Mircea Eliade din Întorsura Buzăului, și mă îndrept spre Facultatea de Științe Economice-zona Marketing- din Brașov. Baftă mie!
17 poezii, 0 proze
OANA MARTIN
Cum aș putea să mă caracterizez? o gândire extraordinar de complexa cu o memorie fugitivă. Sincer? Mă bufnește râsul doar când scriu aceste rânduri,dapăi să mai le și citesc?!! Mă amuză să mă caracterizez singură în nenumărate feluri, să mă auto-analizez,deși iau foc dacă cineva încearcă să mă caracterizeze negativ. Cine ar putea răzbate substraturile conștiinței mele pentru a mă caracteriza într-un mod cât de cât fidel? Sincer, nu cred că e cineva care măcar să se gândească la asta și cu atât mai puțin să se auto-determine să o facă! E ciudat câte moduri și metode de a gândi ascunde subconștientul gândirii umane. Sau firea umană o face în mod conștient? Iată ceva la care merită să mă gândesc, deși în zadar aș face-o, deoarece nu sunt psiholog pentru a mă putea determina să ajung la o concluzie cât de cât corectă și logică. Acum mă întreb: CE SUNT EU? răspusul e cât se poate de simplu, însă mai mult sau mai puțin elucidator: sunt un bob de muștar într-un univers de argint în continuă...
10 poezii, 0 proze
Martin Andra
Nu cred ca am fost vreodata mai fericita sau mai nefericita. Imi amintesc ceea ce am fost odata si tanjesc cu o dorinta masochista sa invat din nou ambitia, sacrificiul, placerea de a fi pe culmile acestei lumi. Sunt in cautarea a ceva ce nu as putea sa definesc, poate o simpla cautare de sine sau poate mai mult. Primul an (la facultatea de litere), asta ar putea sa nu insemna nimic sau ar putea sa insemne totul. In orice caz este singurul lucru rezonabil cu privire la persoana mea.
4 poezii, 0 proze
corina georgescu
Nu cred ca exista ceva care sa ma caracterizeze suficient si sa poata arata asa cum intr-adevar sunt, dar tot ce pot spune este ca lumea oricum ai fi tu te schimba!!Si daca ar fi sa continuii ce as mai putea spune este ca sunt din Alexndria si sudenta in anul IV la Facultatea de Litere din Pitesti.Din totdeauna am iubit literatura considerand-o oaza mea de liniste.
5 poezii, 0 proze
ana
Cred ca sunt, de fapt sunt mai mult ca sigura ca sunt cea mai "tanara" din toti de aici, si nu am pretentia la un mare succes al creatiilor mele. Oricum, din cauza varstei (12 ani si 8 luni!) sunt intr-un clar dezavantaj fata de restu lumii, varsta multora depasind triplul varstei mele. Sunt in clasa a VII-a, in scoala generala. (una din cele mai bune din Bucuresti). Am fost la olimpiade la romana din clasa a V-a si la fiecare am luat cate un premiu. Ma simt nasol cu poeziile mele pe langa unele pe care le-am citit din site-ul asta... Si mai multe poezii sunt mai vechi, adica le-am scris inainte sa ma inregistrez pe site.
3 poezii, 0 proze
Ina
Nu cred ca vreau sa scriu în această fereastră un CV cu date seci. Aș vrea sa spun ca sunt fericită că am avut o copilărie frumoasă, plină cu de toate, șotii și fapte bune, zâmbet și plânset, premii și diplome de la școală, priviri serioase și cuvinte de înțelepciune pe care le-am auzit de la părinți. Acum înțeleg că a fost pe atunci și prima dragoste, care a fost un pic stângace, dar care, cum îmi dau seama la moment, a fost sincera. Acum am ajuns acolo unde trebuie sa fii mai responsabila, mai puțin sincera, mai cu inițiativa, dar cel mai important este ca și aceasta etapa a vieții mele o ador la nebunie, cu greșelele făcute, cu iubiri nerealizate, cu prietenii și dușmanii, pe care ii ador la fel de mult.
8 poezii, 0 proze
Theodorescu Costin
Viata este un lung sir de urcusuri si coborasuri.Unele sunt mai usoare, altele anevoioase.Trebuie sa reusesti sa supravietuiesti, trebuie sa ramai drept, in picioare, sa infrunti foarta cu capul sus.Dar oare este posibil, oare exista cineva care sa poata afirma cu tot sufletul ca niciodata nu a fost doborat de probleme???Cred ca nu...Oricum, dupa parerea mea dragostea este cea care te poate face cel mai fericit sau cea care te poate cobori in mormant."Cel mai mare dar este sa iubesti si sa fii iubit"(George Sand).
2 poezii, 0 proze
Nu cred că mai sunt
de Karla Ciucă
Adie un suflu de gheață Natura de mult a-mpietrit, Iar viscolu-mi bate în față Și totuși eu nu simt nimic. Nu-mi pasă că gerul mă-ngheață, Nici aer nu am să respir. Iar pieptu-mi e stană de piatră,...
O prezentare mai puțin generală...
de Marius Sainiuc
S-a reincarnat. În sfârșit... eram de mult în această așteptare ingrată... dar s-a terminat cu bine. E din nou aici... era... Ieri, de fapt nu era ieri... era într-o zi, răcoroasă, de martie. Cerul...
lui marian
de Vlad Drăgoi
am evoluat mariane adică nu mai suntem ăia de acum 5-6 ani când îl luam și pe duca și ne duceam la exotic să luăm țuică din aia ieftină și care mirosea a dezinfectant și eu pe duca îl știam că-i mare...
Pseudojurnal de pseudolimbaj
de Cristi Suciu
Nu am mai ținut de multă vreme un jurnal. De data asta nici nu știu dacă voi continua măcar. Nu știu dacă ceea ce scriu poate fi numit jurnal. Mă simt singur. Clișeu. Nu mai pot. Simt că toate...
Moment
de Cudalbu Catalin
Masca îmi maschează chipul Pătat și ofilit mai sunt Ascund trupul lipsit de carne Sub paltonul de pământ Simț invazia furnicilor și ramurilor lungi Spatele mă doare crunt Nu cred că mai rezist o...
În numele sinapsei
de Dorotea-Laura Ianc
Mai sunt trei zile! Ba nu, dacă scădem acele 45 de minute până la miezul nopții, atunci rămân doar două! Sunt atât de fericiă, încât nu îmi pasă nici de mirosul câinesc pe care îl răspândesc(la urma...
Adormind...
de Patricia Lidia
Dragă Tatiana, Sunt bine acum. Lasă-te să adormi. Nu cred că mai sunt doar un produs al imaginației tale de copil. Ce n-aș da pentru o clipă de tăcere alături de tine... Adormind sunt un oraș cu...
Interviu cu mine însămi
de Carmen Sorescu
Sau Arca lui Noe. Nu pentru că în mine ar încăpea vrute și nevrute, nu pentru că trupul meu este o foaie albă pe care poți scrie până dai de stern, nu pentru că nu am luat pe cineva să-mi țină de...
Ratacit in timp
de Filip Ruxandra
-Ne pare rau Matthew. Te-am chemat pentru ca nu credem ca mai exista vreo sansa. Este un caz pierdut. -Ne-ai dezamagit. Am contat pe tine, si nu ti-ai facut datoria fata de noi. -Te-am urmarit...
