"Nostalgic într-un tren ce tună aburi" – 8345 rezultate
0.08 secundeMeilisearch
CȘConstantin Ștefuriuc
(5.05.1946, Udești, Suceava – 1994, Suceava) „… un nostalgic fragil, cu himera adolescenței în priviri, un imagist volubil, cu ecouri romantice în auz, un liric suav, cu veleități amânate” – Laurențiu Ulici, în „România literară”, 25.01.1984. „Poezia …este expresia unui spirit genuin și iscoditor, naiv entuziasmat de miraculosul spectacol al lumii. De un imagism frenetic, versurile alcătuiesc un tablou antropomorfic, care impresionează prin asociațiile neașteptate, amintindu-l pe Ilarie Voronca…” („Literatura română contemporană”, vol.I, „Poezia”). Studii de ziaristică la București. Debutează cu poezie la ziarul „Zori noi” din Suceava. Colaborator la: „România literară”, „Viața românească”, „Convorbiri literare”, „Tribuna”, „Bucovina literară” etc. Plecat dintre noi înainte de vreme („Timpul trece,/te petrece,/dinspre leagăn,/înspre rece” - manuscris), Constantin Ștefuriuc și-a petrecut ultimele clipe într-un pat de spital, iar ultimele sale cuvinte au fost: „Doctore, te rog, dă-mi o...
2 poezii, 0 proze
WBWolfgang Borchert
Wolfgang Borchert s-a născut la 20 mai 1921 la Hamburg. Tatăl său, un om retras și plin de sensibilitate, era învățător la școala elementară din Hamburg-Eppendorf, iar mama scriitorului, Hertha Salchow, provenită din mediul rustic, aducea cu ea, în vâltoarea vieții din marele port german, poezia nostalgică a lumii de care se despărțise. Rezervat și tolerant, Fritz Borchert își educă fiul într-un spirit liberal, neîncercând să-i imprime nici un fel de convingeri religioase. Petrecându-și copilăria în mijlocul fiilor de marinari, căpitani de vase și negustori, Wolfgang Borchert, natură veselă prin excelență, rămâne totuși în timpul anilor de școală un izolat, un tânăr ciudat și excentric care nu arăta un interes deosebit pentru studiu. Nonconformismul adolescentin al lui Borchert începe să devină din ce în ce mai manifest. Ținuta vestimentară frapantă, preferința pentru anumite spectacole de teatru și opere expresioniste, afișarea dorinței de realizare a unei libertăți necondiționate,...
1 poezii, 0 proze
PAPetru Anghel
Întors de ani buni în locurile pe care, de drept, de suflet și de dor nu le-a părăsit niciodată, poetul Petru Anghel, născut la 4 aprilie 1931 în comuna Ciugud, județul Alba, se află într-o postură ușor inedită, în fața unui bilanț de moment, dictat mai mult de cifra rotundă a anilor împliniți, decât de elanul creator, nestins încă, neostenit în cuvântul scris, cu aceeași sfială în glas și în mers pe care i-am admirat-o întotdeauna. „Sunt poetul neștiut al unui sat,/sunt chiar satul neștiutului poet/unu-n celălalt adânc, îngemănat/cum de sunet clopotul, încet, încet,/se topește într-un imn nemaiîncîntat.” Poezia alunecă în timp înapoi, la chipul neșters al părinților, creionați cu nostalgie și naturalețe în curgerea timpului, simplu și duios, ca într-o icoană de suflet la care te închini cu drag: „Acasă, cu muma și tata, mereu să mă nasc în April,/ când cerul grădinii e gata/ de păsări cu limpede tril.” Liceul teoretic „Mihai Viteazul” din Alba Iulia, urmat între anii 1942-1950, a...
1 poezii, 0 proze
Andrei Tarkovski
ANDREI TARKOVSKI s-a născut pe 4 aprilie 1932 la Zavrajie, în regiunea Ivanovo, Rusia. Fiul poetului Arseni Tarkovski, a studiat muzica, pictura, sculptura, limba arabă și a lucrat în Siberia, în geologie. În 1956 a fost admis la VGIK (institutul Central de Cinematografie al URSS) de la Moscova, unde a studiat la clasa lui Mihail Romm. Atunci, sub influența neorealismului italian, a realizat primele scurtmetraje. Regizorul, pe care Ingmar Bergman îl considera cel mai mare regizor, inventator al unui nou limbaj cinematografic, ce surprinde "viața ca vis", s-a stins din viață la 54 de ani, departe de țara natală, la cîteva luni de la terminarea filmului Sacrificiul. A fost înmormîntat într-un cimitir pentru emigranții ruși în Sainte-Genevieve-des-Bois, Paris. Filmografie Compresorul și vioara - scurtmetraj pentru licența în cinematografie Copilăria lui Ivan Andrei Rubliov Solaris Oglinda Călăuza Nostalgia Sacrificiul Autobiografie Sculptînd în timp
0 poezii, 0 proze
XVXavier Villaurrutia
Xavier Villaurrutia (1903-1950) este un poet mexican cu debut timpuriu, integrat grupului Contemporaneos. Dincolo de accentele romantice și de rigoarea intelectuală, specifică acelui grup, rămâne poetul "nocturnelor", îndatorat într-o oarecare măsură suprarealismului. Opera poetică: * Primeros poemas (Primele poeme), 1923 * Nocturnos (Nocturne), 1933 * Nostalgia de la muerte (Nostalgia morții), 1938 * Decima muerte y otros poemas no coleccionados (A zecea moarte și alte poeme needitate), 1941 * Canto a la primavera y otros poemas (Cântecul primăverii și alte poeme), 1948 * Obras (Opere), 1966 *** Xavier Villaurrutia y González (27 August 1903 – 31 December 1950) was a Mexican poet and playwright, whose most famous works are the short theatrical dramas, called Autos profanos, compiled in the work Poesía y teatro completos published in 1953. Xavier Villaurrutia was born in Mexico City in 1903. He studied in the Escuela Nacional Preparatoria( National Preparatory School) and in the...
2 poezii, 0 proze
LLLeconte de Lisle
Charles-Marie René Leconte de Lisle (n. 22 octombrie 1818 - d. 18 iulie 1894) a fost un poet francez, reprezentant recunoscut al curentului parnasianist, teoretician al „artei pentru artă“ și al interdependenței dintre poezie și știință. Leconte de Lisle s-a născut într-o îndepărtată colonie franceză, a cunoscut îndeaproape cultura Indiei și peisajul exotic, ceea ce se va reflecta în poezia sa. Creația sa poetică se caracterizează prin evocarea nostalgică a marilor mituri și civilizații străvechi orientale și occidentale, cu elemente meditative asupra condiției umane, propunându-și să ofere un ideal etic superior contemporaneității. Susține impersonalitatea în artă, descrierea exactă, reprezentările precise, expresia a unei erudiții riguroase, cultul frumosului și perfecțiunea formală. Scrie ciclurile de versuri Poeme antice, Poeme și poezii, Poeme barbare, considerate opera sa cea mai valoroasă. Poemele inspirate din peisajul tropical și descrierea animalelor exotice îl...
21 poezii, 0 proze
ISIuliu Cezar Savescu
Iuliu Cezar Săvescu (n. 22 iulie 1876, Brăila - d. 1903) a fost un poet român simbolist. Între 1 octombrie 1890 și 24 februarie 1891 a redactat împreună cu Bonifaciu Florescu gazeta „Duminica”. S-a afirmat în paginile „Literatorului”, unde a publicat versuri și proză. Poemele sale, reunite postum în volumul „Poezii” (1926), se caracterizează prin sentimentul nostalgiei și al spațiilor exotice („Polul Nord”, „Polul Sud”, „Sahara”). A tradus „Antigona” lui Sofocle.
10 poezii, 0 proze
ȘIȘtefan Ioanid
S-a născut la 18 aprilie 1949 - Brașov Pseudonim S. Cioacă A debutat în revista \"Astra\"(1966) A publicat: Cuvîntul unic(ed.Albatros,1976) Mersul pe ape(ed.Albatros,1980) Al doilea vis în Pădurea de Cedri(Cartea Românească, 1986) Prolegomenele morții(Cartea Românească, 1998) Jurnal cu Anselmus(ed.Pideia, 2005) "Spirit laconic și ludic, Ștefan Ioanid încearcă în poezia sa o pătrundere dinspre real în posibil, în virtual, în ceea ce este opus „realizatului”, iar ultimul său volum de poeme, Subteranele Fundației (Paideia, București, 2008), nu dezminte această constatare. Realul dispare în irealitate, se contopește cu aceasta –o nostalgie a originilor, a acelui illo tempore în care posibilitățile, doritoare de împlinire într-o realitate viitoare, coexistau. Și de ce nu ar fi așa, având în vedere faptul că, după cum ne-ar atenționa logica, posibilul precedă realul? Aș spune că poezia lui Ștefan Ioanid ar putea fi considerată, în ciuda aspectului ei diaristic (în mare parte titlurile...
1 poezii, 0 proze
ETEmil Tudorache
Un maltrator de cuvinte, care simte nevoia să scrie (de la 10 ani) și nu știe ce scrie (nici la 25). Trecător printr-o facultate de jurnalistică și un master de comunicare (evident, la SNSPA), actualemente făuritor de site-uri. Atins de șansă la finele anului 2002 când am debutat în revista Convorbiri literare, recidivând în 2003 și 2004, de data asta, și în săptămânalul U.S.R.-ului din ziarul Ziua, ca apoi, epuizat, să iau o scurtă pauză de vreo 2 ani. Devenit membru cu acte în regulă al comunității poezie.ro (așa se numea pe vremea mea) la începutul anului 2002, martor la propria-mi metamorfoză de la simplu membru la tânără nesperată speranță apoi instigator la revoltă și mai apoi martir-dezertor iar la final anonim la -10 nivel, am căzut în capcana de a crede că această comunitate poate fi prima mișcare literară virtuală pentru care poezia transcede granițele cuvântului. Nostalgic după era mea, acum aproape dispărută, cu prieteni câștigați datorită acestei comunități cu care am...
104 poezii, 0 proze
KMKristiansson Maria
Biografie
5 poezii, 0 proze
Nostalgic într-un tren ce tună aburi
de Paul Gorban
Nostalgic mă aplec pe fereastră Văd cum locomotiva tună aburi Ca un cazan în clocot de rai O femeie mătură plicuri de cauciuc Lăsate de mașini lângă bordură Nostalgic anotimp de somn între ziuă Când...
Amintiri de iarnă
de Mahok Valeria
Dragii mei, nostalgia amintirilor mă îndeamnă să vă împărtășesc din spiritul lor nemuritor, pentru că din ele au încolțit primele grăunțe ale înțelepciunii mele și a-ți iubi viața și calitatea ei...
Depoul unei mari iubiri
de CRETU IOAN
Depoul unei mari iubiri Trenul accelerat va sosi în stație la linia întîi. Va staționa două minute și va pleca în direcția... Vorbele izvorîte din goarnele metalice, seci, pun în mișcare călătorii....
Clișeu32: un el... deștept
de Ottilia Ardeleanu
Nu este un tren, deși este compartimentat și are un fel de perdele. Mai degrabă aripi de fluture îndrăgostit de pistilul unei flori. De o culoare care se reproduce în catifeaua de zbor. De bate vreun...
Ziua perfectă
de Radu Tudor Ciornei
Dragobete. Văr drept de flori, bomboane și cadouri cu ziua Valentinilor. O suită de zile pe care o aștept fără nerăbdare, dar care reușește de fiecare dată să mă amuze prin cortegiul de sentimente,...
clișeu58: 21 spre 20
de Ottilia Ardeleanu
Septembrie sfâșiat de nori curge îmbibat de nostalgii. Numai ferestre lumea asta în care mințile noastre în atingere la un gând-lumină ar zgudui cosmosul și cioburi din ceea ce suntem ar pluti...
Lingușitorii 47/48
de Valentin Gros
47 - Ce mai faci, Dane? - Ce să fac, bine, mulțumesc. Adi Corcodea se legăna cu fotoliul. Descheiat la sacou, se juca leneș cu cravata, pipăind-o cu două degete. Vlase stătea în picioare. Cămașa, un...
Dor de Cluj
de Adrian Păunescu
Sfios vin la tine ca-n templul Ardealului, Eu, fiu de tarani din fierbintele sud, Si Clujul e, tot, hohotire de clopote, Si pasii lui Blaga pe strazi se aud. Ca Iancu as vrea pe suisul Feleacului Să...
Dor de Cluj
de ADRIAN PAUNESCU
Sfios vin la tine ca-n templul Ardealului, Eu, fiu de țărani din fierbintele sud, Și Clujul e, tot, hohotire de clopote, Și pașii lui Blaga pe străzi se aud. Ca Iancu aș vrea pe suișul Feleacului Să...
Două sate
de Ana Blandiana
În mod ciudat, - sau poate, dimpotrivă, firesc și revelator - în mintea mea două sate, aflate la mii de kilometri și aparținând unor lumi care aproape că nici nu se bănuiesc între ele, sunt legate...