ioana vaduva

Mi-am luat dreptul la cuvintele mele, m-am născut cu ele pe inventar așa cum te naști cu tot stratul de celulită de care urmează să te bucuri o viață, cu tot norul de neuroni pe care urmează să-i ucizi într-o viată, cu toți anii și toate secundele în care urmează să te așezi vreme de o viată. Mi-am luat dreptul la cuvintele care sunt ale mele. Le-am dat liber și nu s-au dus, și-au cusut cămașa de forță direct pe piele și acum, și doar acum vreau rochia mea de seară cu umeri dezbracati și n-aș putea… Doar sa gasesc firul dus și să destram silabele până ce aerul dintre ele rămâne surd și să arunc în spate ghemul cum arunca voinicul pieptenele în poveste. Și-n spatele meu să nu se fac zid, nici pădure, să se starnească doar o furtună de răvașe trecătoare. Cuvântul spus cu adevărat e ca o zi de naștere cu tort și îmbrățișări.

6 poezii, 0 proze

Mihaela Ami

Am decis să iau un tren nou. Pleacă în noaptea aceasta la ora 12. Din Gara de Nord. Pleacă spre o nouă destinație. O călătorie care rebranduiește spiritul și reîmprospătează gândurile. Mi-am lăsat blogul vechi (gânduri-colorate) pentru un blog nou. Trenul de noapte este noul meu concept. Este schimbarea fără de care m-aș fi blocat. Alegeri în viață, cuvinte spuse și apoi regretate. Cuvinte spuse și apoi asumate. Întâlniri care te dau peste cap. Gânduri colorate care dăunează grav personalității. Amintiri pentru care lupți, trecutul care te definește și prezentul care te animează. Schimbările care te schimbă și te fac să creezi textele cu aceiași ușurință cu care scriai cândva. La mulți ani, România mea și călătorie plăcută blogului meu. Trenului de noapte. De ce noapte? Pentru că atunci am avut cele mai bune idei.

1 poezii, 0 proze

Elena Cardas

Nesemnificativa(deocamdata). M-am născut în 1959 .Scorpion.Venise iarnă înverșunată în Nordul Moldovei încât tata și-a dat paltonul jos să mă învelească și el a mers până acasă în costum și a făcut pneumonie . Nu erau nici taxiuri și nici autobuze în micul meu oraș iar o Dacie nu cred că se fabricase încă . Așa am început , cu prima respirație , primul scâncet și ocrotită de amândoi părinții până la sacrificiu. Încă de pe băncile scolii am cochetat cu literatura publicând în revistele de liceu dar în cele din urmă m-am hotărât pentru medicină , facultate pe care am absolvit-o în 1984 . M-am reîntors pe meleagurile natale unde astăzi sunt medic primar medicină internă. Ador să călătoreasc, îmi plac animalele și în timpul liber am revenit la prima mea iubire, scrisul. Așa s-a născut ideea de a începe un roman. Scrisul este un mister. Ce mi-a venit? Cum mi-a venit ? Nu știu să raspund. M-am apucat tarziu de scris, poate ca pentru a scrie proza e nevoie de mai multa experienta de viata,...

9 poezii, 0 proze

Magu Lazar

31 poezii, 0 proze

Kidashara

Daca iti spun cine sunt, unde ar mai ramane misterul?Sunt pe movul ala azurliu de pe norul rosiatic, unde valurile lovesc tarmul...Cel putin cu gandul..

3 poezii, 0 proze

Nicu Renardo Norel

3 poezii, 0 proze

Ghinea Nouras Cristian

Cristian Ghinea s-a născut la Lugoj, în 16 decembrie 1962. Absolvent al Universității Politehnica din Timișoara, în 1987. Din luna mai 1992, devine redactor de televiziune, iar apoi trece în presa scrisă. Redactor-șef al săptămânalului "Redeșteptarea" Lugoj din mai 1998 până in ianuarie 2004. În prezent, își continuă activitatea în presa scrisă (www.redesteptarea.ro), precum și cea de realizator de emisiuni la Tele Europa Nova. Este coordonator al paginii culturale a "Redeșteptării" și realizator al emisiunilor culturale "Paranteze deschise" si "Arte". Membru al Uniunii Scriitorilor din Romania din 5 iunie 2007 Premiul pentru critică, istorie literară și eseu al Uniunii Scriitorilor din România, filiala Timișoara, pentru volumul "Pasajul discret", Editura "Anthropos" Timișoara, 2011 (editor: Lucian Alexiu) Laureat al Premiului național de jurnalistică pe anul 2005 oferit de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD); în anul 2004, la Timișoara, a primit Premiul "VIP în Banat"...

158 poezii, 0 proze

Lucian Munteanu

LUCIAN MUNTEANU Pseudonim: Noru Silvan Născut la 4 noiembrie 1933 la Sibiu. De religie greco-catolică (după mamă). Școala primară mixtă „Ion Angelescu” din Sibiu. Colegiul Național „Gheorghe Lazăr” din Sibiu (1951). Licențiat al Facultății de Medicină Generală din cadrul Universității „Iuliu Hațieganu”. Medic-șef al Școlii Militare de Ofițeri din Oradea, până în 1966, când renunță la calitatea de ofițer medic, redevenind civil. Urcă treptele profesionale până la gradul de medic primar, câștigând competență în Balneo-Fizioterapie și Recuperare medicală (Băile Felix 1972-1982), apoi în Geriatrie (până la pensionare, în 1995). Susține că a învățat Medicina, nu a tocit-o. Cunoaște mai multe limbi. Colaborator, cu epigrame, poezii, eseuri, traduceri, interviuri, aforisme, conferințe, semnate cu numele propriu sau cu pseudonimul Noru Silvan, la radio, TV, în diverse publicații din țară. Membru fondator al Clubului Umoriștilor Bihoreni, al Cenaclului Epigramiștilor „Cincinat Pavelescu” din...

14 poezii, 0 proze