Căutare

Cum să fac să nu-mi iasă nimic complicat sau simplu?!Sunt un om mai mult decat normal, uneori prea normal.Acest lucru se poate observa atunci cand ma asez incomod intr-un fotoliu, si ma apuc sa citesc; atunci cand ma chinui sa prind ceva bun la tv, cand imi e frica de mine mai mult decat ar trebui...etc Imi e frica sa imbatranesc, as prefera sa sar direct la moarte, sa nu prind perioada in care ma vor napadi durerile si gandurile pesimiste. Din cauza simplitatii mele absurde, imi place sa cred ca nu am nimic iesit din comun.Doar alte pasiuni si anume: calatoriile, cititul, scrisul si muzica.

1 poezii, 0 proze

Alexandrina Chelu

Fiinta mea este conceputa spre a crea, spre a aduce pe fata oamenilor un zambet si o speranta. Nimic nu-mi doresc mai mult decat fericirea pe chipul celor dragi - asta ma face fericita.

5 poezii, 0 proze

Simona Ariton

"a fi..nebunie si trista si goala, Urechea te minte si ochiul te-nseala. Ce-un secol ne zice alti zeci o dezic, Decat un vis sarbad, mai bine nimic" (Eminescu) Biografie: M-am nascut in luna Mai.Cand toti teii si trandafirii din Copou se pregateau sa infloreasca. Ei, Soarele, Pluto si Mercur sunt vinovati! Au conspirat si m-au facut un om mult prea singur, mult prea las si mult prea ascuns. Nu ma iubesc. Nici macar nu ma respect. Stiu ca pot..dar nu am curaj.. Stiu ca exista Dumnezeu, cred in ingeri..dar sunt o necredincioasa.. Nu am nimic si nu vreau nimic...Iubesc oamenii dar nu ii las sa intre..nici macar sa ma caute.

6 poezii, 0 proze

CSF

Ce înseamnă a te scrie într-o biografie? Nu e nimic altceva decât a-ți resemna trecutul, a semna un contract, oarecum, declarându-l - pe el, trecutul - trecut. Ce-a fost a fost și așa a fost, zică-se. Scrisul, ca pasiune, nu a trăit decat în mod temporal în mine. Nu am cunoscut încă atemporalitatea acestui amor. E greu, sincer, fiindcă nu le este multora "la'ndemână". Pentru asta e nevoie de ceva mai mult. Din punct de vedere lumesc, sunt absolvent al liceului Nikolaus Lenau și am pus de-un BSc de la Imperial College London în studiile management-ului aplicat. De când scriu, am dat cu condeiul pe la mai multe competiții, agățând pe ici, pe colo câte o remarcă mai amiabilă și câte un premiu. Dintre cele trei graiuri principale în care sunt fluent, le iubesc pe toate pentru ceea ce îmi oferă: româna o ironie tandră, germana un cinism flegmatic/contemplativ și engleza un sarcasm copilăresc. Cuvinte rotunde, dar presărate cu bune intenții, ca tot în lume.

39 poezii, 0 proze

Iluta Elena

Data in care mama a dat dovada de mare inconstienta: 2 august 1989. Data in care mai mult ca sigur soarta va neutraliza fapta inconstienta a mamei: nu se stie. Mai mult de atat nu va pot amagi decat cu ceea ce urmeaza. "Invat" intr-un liceu bunicel din Bucuresti. Am pus in ghilimele "invat" deoarece sunt de parere ca ar trebui sa sa gaseasca un alt cuvant pentru a descrie activitatea desfasurata in licee. Prima poezie de pe aceasta pagina coincide cu prima poezie scrisa. A fost ca un experiment...n-am luat nimic foarte in serios, dar acum incepe sa-mi placa.

18 poezii, 0 proze

Cristian Zeletin

Sunt un experimentalist însă nu și un oportunist. Primul bungee jumping nu m-a oprit să-l fac și pe-al doilea, așa s-a justificat căsătoria mea. Când am sărit prima dată cu parașuta am spus că n-o s-o mai fac niciodată, cu toate acestea am făcut 2 copii. Dacă aș spune prea multe despre cărțile pe care le-am scos lumea ar căuta să mă judece, eticheteze, după editurile care m-au publicat, după recenzii, după lungimea cravatei, după ascuțimea nodului din gât, după cât de lung mi-e părul, chiar și ăla de la subsuoară. Și-ar scufunda privirile adânc în oglinzile Google-ului și atunci vor trimite vânătorul cel iscusit să scoată inima frumoaslor mele creații, deși, slavă Domnului e loc pentru toată lumea. Am terminat la Iași Facultatea de Cibernetică. Am cunoscut destui informaticieni care își iau un aer de superioritate datorită cunoștințelor lor. Informatica e doar o unealtă. Nu te face cu nimic mai presus decât pensionara din Cișmigiu care mânuiește andrelele sau croșetează. Lumea mea...

2 poezii, 0 proze

Matei Octavian

n.02 09 1986 .Imi place mult toamna precum si luna Mai. Un copil... Nu am avut intentia sa public niciodata, nimic.De scris scriu pentru sufletul meu.Cred in mine.Pe acest site am vrut totusi sa las cateva randuri drept multumire celor care, la randul lor, ma incanta cu frumoase cuvinte. Consider ca, pe cat posibil, poeziile nu trebuie criticate dintr-o perspectiva artistica, ele fiind ceva intim, pur. ( Scrie intotdeauna ceea ce simti,sentimentul brut:seva creatiei! - citat preluat de la Bejliu Anne-Marie [AnMar] ).In rest... o critica constructiva, inteligenta, este intotdeauna binevenita. http://www.chicagotribune.com/news/columnists/chi-970601sunscreen,0,4664776.column Maxima lui Ashely Montague Ideea este sa mori tinar, dar cit mai tirziu posibil. Simtul umorului nu-l au decit fiintele tragice. Dumnezeu exista iar cautarea lui trebuie sa inceapa in noi Intr-o zi "m-am indragostit nebuneste de-o fata" si toata poezia din mine a fugit in dragostea pentru ea. A da, adesea IS EXTREM...

15 poezii, 0 proze

Felicia Mariana Orban

"Nu sunt ce par a fi - Nu sunt Nimic din ce-aș fi vrut să fiu! Dar fiindcă m-am născut fără să știu, Sau prea curând Sau poate prea târziu... M-am resemnat, ca orice bun creștin, Si n-am rămas decât..." Cea care sunt!... Mai concret: Numele meu este, așa cum scrie in caseta de sus, Felicia Mariana Orban. Data nașteri: 7 februarie 1978. 1993 – 1997 Liceul Teoretic "Al. I Cuza" – Ploiești (profilul Chimie – Biologie) 1998 – 2002 Facultatea de Limbi și Literaturi Străine din cadrul Universității "Spiru Haret" București, specializarea Engleză – Germană. Momentan… visătoare. În viitorul apropiat… profesoară. Mai târziu… time will tell! După cum se vede, n-ar fi prea multe de spus despre mine. Cum am început să scriu: îmi aduc vag aminte că am scris câteva poezii prin clasele primare (parca erau despre mama…), dar la modul serios am început să scriu în liceu. O părere negativă m-a făcut însă să renunț la un moment dat și am reînceput să scriu acum un an și trei luni, adică prin februarie...

91 poezii, 0 proze

Gerocob

Pasionat de cuvinte, fie că sunt în stare naturală, fie că sunt cultivate: atât timp cât transmit ceva, înseamnă viață. Cu gust de verde, sau în maroniu tomnatic, sub raze de soare văratic, sau împins în albul fulgilor de nea, rămân pentru mine izvor. Îngenuncherea mea, în a bea de aici, nu e nimic mai mult decât setea imensă, pierdută din existența atâtor ființe. Nu caut iluzii, nici risipire, ci sunt aici, ca umil rod, al viețuirii... Mi-ar plăcea să vă spun că mâine voi fi alfel. și mai sus. Însă, atât timp, cât orizontul îmi definește căutare, mă bucur că sunt.

21 poezii, 0 proze

Nimic mai mult decât un fum

de Andreea Moldovan

poți să te crezi cine vrei și să întorci lumea cu susu-n jos îți faci râurile vene care pleacă din inima pâmântului până-n vârful stelelor traficul din mine se blochează și atât orașul pare atât de...

Dragostea

de Matei Ovidiu

Suntem trecători. Și de la viață nu putem avea nimic mai de valoare Decât un dor și o speranță trecătoare Ce suntem noi în astă lume ? Lume plină de poveste și de glume Un fum deșart în marele abis...

Joc de iele

de Oana Toader

Prin mine dansează, sferic, iele goale precum răspunsuri la întrebările despre Dumnezeu, cu părul despletit în patru zări și sâni rotunzi și plini ca patima, ce poartă-n păr bucăți de anafură înfipte...

Când zăpada fură amintirile

de Dușan Baiski

Săptămâna Paștelui. Întâi apăruseră cei din strada Vale. În centrul Bocnei se întâlniră cu cei de pe Morăvița, semn că sentimentul de frustrare era general: Gâscarul îi păcălise. Manu, de curând...

de ce să iubim bărbații romantici

de dan petrut camui

jumătate din mine ar fi vrut să mai stai, jumătate, să păstrezi dorința ascunsă oricărei femei, de parcă ai aștepta la o poartă ce nu apără nimic mai mult decât un șanț cu hârtii și cutii peste care...

Atelier

Shout

de alice drogoreanu

* temptation întunericul ăsta e un zeu urât undeva acolo crăcănat pe trepte respiră zgomotos pufnește valuri valuri temeri sărate pe care le ștergi cu vârfu’ limbii se târăsc pe burtă ca pușcașii...

Cugito ergo...nomic

de florian abel

- Cele mai fascinante răspunsuri, date de înțelepții lumii la problemele fundamentale, sunt întrebările pe care le-au pus. - Lașitatea ne salvează din mai multe situații critice decât curajul. -...

Atelier

Lacul vrăjit

de Mihaela Rascu

Cu mult timp în urmă, într-o pădure ca toate pădurile, aflată lângă un lac ca toate lacurile, locuia, într-o casă ca toate casele, o vrăjitoare atât de bătrână încât nici nu-și mai aducea aminte câți...

Pacientul cu accent polinezian (partea a II-a)

de Sorin Stoica

Asistenta medicală zâmbi amar. Domnul Zizkov își pierduse mințile sau trăia deja într-o lume paralelă, nu era sigură. Mai văzuse pacienți așa, drept pentru care îi cântă în strună și îl strânse de...

Orizont suspendat...

de Daniela Luminita Teleoaca

Orizont suspendat... Timpul se scurge la nesfârșit, cu nepăsare și răceală absolută... Gândul se face călător peste amintiri și durere... Nu sânt în prezent, ci undeva, într-o atemporalitate care...