"Nici poveștile nu mai sunt ce-au fost..." – 20367 rezultate
0.04 secundeMeilisearchDa
Ma numesc Andrii-Vlad Popa (numele mi se trage de la Andrii-Popa) si scriu pentru a-mi exprima trairile acumulate in aproape 40 de ani, pentru a compune, cu multa ravna, povesti ilar-scabroase din diverse franturi de viata ce palpita in jurul meu si pentru a scoate in evidenta deliciul unui discurs marait, cu ochi holbati si nas saltat strasnic in sus. Unele dintre situatiile redate nu au fost traite de mine, eu doar scriu ce as fi facut daca as fi fost intr-una dintre acele situatii. Inca ceva, contrar aparentelor, nu sunt "de gasca", astea sunt chestii de domeniul trecutului, de la 20 ani nu mai sunt in nici o gasca, ma vad doar, cand si cand, cu unul si cu altul, unii oameni foarte apropiati. Ar mai fi de spus ca, in 2006, imi pusesem singur pseudonimul "Da", pe care acum nu il mai pot sterge, insa am ales sa imi pastrez totusi vechiul cont si sa nu imi creez unul nou.
14 poezii, 0 proze
LRLupu Radu
Prin voia Domnului, în seara zilei de 16 decembrie a anului 1977, am privit în jurul meu. Era primul meu pas în viața aceasta. Ca un Părinte plin de iubire, Domnul m-a însoțit de-alungul pașilor mei, ajutându-mă să cresc. să prind rădăcini, să fiu mai înțelept decât ieri și mai puțin înțelept decât mâine. Pe la vârsta de zece ani am simțit nevoia să nasc cuvinte, nevoie ce nu m-a părăsit nici în prezent. Nu de mult, când Domnul a bătut la ușa mea, această nevoie s-a reorientat, astfel încât am decis să-mi dedic cuvintele trecătoare Cuvântului Veșnic. Sunt student la Facultatea de Teologie Ortodoxă, secția Teologie Socială. Am ales această cale spre a lupta pentru cei pe care oamenii i-au părăsit. În final, multe cuvinte aș putea așterne, dar nici un cuvânt nu ar putea să mă descrie, să mă picteze așa cum sunt.Descoperiți-mă printre rânduri, în poveștiile mele.
3 poezii, 0 proze
Diana
"Pentru suflet".Ceea ce scriu eu ân micile mele "comori de iubire" este despre oameni, sentimente și mai ales sunt poveștile și sentimentele unor oameni, nici un singur vers nu este despre mine.Am trăit atata timp în anonimat încat m-am obișnuit cu el, mi-a devenit prieten, partener și confident, de aceea nu vreau să mă despart de el, nu sunt pregatită.Dar m-am gândit că ar fi nedrept să țin în anonimat, propriile-ți sentimente doar pentru că eu nu le știu împartași pe ale mele... Eu scriu cu mâinile și mintea, tu citește cu sufletul și inima...
2 poezii, 0 proze
SSSimon Salca
Poveste Odată, m-a luat de mână și m-a dus să-mi arate umbrele. Era bătrân și pământul abia se rotea în jurul lui. A binecuvântat sirenele blonde ce pluteau în acvariul meu sentimental. Mi-a arătat gnomii burtoși, hulpavi după foi verzi. M-a avertizat să nu mă apropii de un arbore pe ramurile căruia erau agățate măști. Mi-a promis : animalele sunt mai frumoase la vânătoare decât în cuștile lor de aur. De atunci joacă șah pe eșichierul stelelor. De-atunci îmi îngrop iubitele în inimă,fără tranchilizantul agoniei, dincolo de uriașii ghețari. De-atunci mă urmărește lumina unui soare întunecat. "De arlechinadă ferește-te!" îmi tot repeta, cu pupilele injectate de romburi albe și negre. Acum nici nu mai știu în ce cușcă sunt și de când tabla de Șah mă acoperă. M-am rătăcit într-o altă Poveste. Dar îmi aduc bine aminte că,odată,m-a luat de mână și m-a dus să-mi arate umbrele... ...eu nu m-am mai întors.
5 poezii, 0 proze
Radu Dorela
Nu stiu daca o biografie este foarte relevanta in cazul meu, dar ceea ce pot spune despre mine este ca sunt in clasa terminala intr-un liceu de limba germana din Sibiu..pana sa ajung aici am studiat in orasul meu natal, Deva.Trecutul meu nu a fost plin de evenimente iesite din comun..n-a fost nici roz si nici negru asa ca nu voi povesti prea multe despre mine. De mica am avut inclinatii spre literatura, in special poezie.De scris am inceput sa scriu de pe la varsta de 13-14 ani. Am studiat si mai studiez limbile straine...probabil pe viitor tot asta voi face. Momentan vorbesc cursiv 3 limbi straine(germana, franceza, engleza) + romana, dar prima si vesnica pasiune va ramane poezia si literatura. Cam asta ar fi de spus despre mine. Sper doar ca poezia mea sa fie apreciata...daca nu, inseamna ca nu am stofa de poet si asta este, incercarea n-are moarte...
13 poezii, 0 proze
AEAnghel Elena
Sunt om cu calitati si defecte, bineinteles. Sunt..o oarecare ,nu ma consider vedeta dar nici papusa ta caci nu sunt marioneta. Sunt..un personaj din cartile de povesti caci ma detesti knd ma citesti.. ca de o carte te feresti. Nimeni..nu ma cunoaste cu adevarat si orice ar zice lumea sunt o prea buna fata. Ambitioasa sunt, m-am nascut a fii, nimeni nu-mi sta in cale. Sunt un trandafir pe care furtuna nu-l poate lasa fara petale. Asculta bine si retine ca ce fac nu-i de fatada ,las'sa se citeasca-n ochii mei, las' sa se vada ca viata mi-a dat multe..da mai multe mi-a luat
2 poezii, 0 proze
Ioana Ionescu
M-am nascut in Bucuresti in toamna anului 1987, intr-o familie de aristi, am inceput sa scriu mici povesti si compuneri la varsta de opt ani, primele scrieri au fost: "Luptatorul de la ora patru" "povestea trandafirului pe ape" Primele povesti sunt inspirate din universul desenelor animate. Am inceput sa scriu poezie, un an si ceva mai tarziu. Nu am urmat nici un cenaclu si nu am publicat nici o scriere pana la varsta de 16 ani. Aveam foarte multe caiete cu proza si poezie facandu-le de multe ori ilustratii. Intre 2004 si 2007 am frecventat cenaclul literar de la Palatul National al Copiilor, condus de Ruxandra Ion. In vara anului 2004 am publicat intr-o antotlogie cuprinzant proze si poezii ale tuturor participantilor cenacluli literar de la palatul national al copiilor. In vara anului 2006 am absolvit liceul de arte plastice Nicolae Tonitza Bucuresti, sectia "Pictra de sevalet" In prezent sunt studenta la Universitatea de Arte plastice Bucuresti, facultatea Teoria si Istoria artei.
17 poezii, 0 proze
Mirela Grosu
Am inceput sa scriu de mica. Nu ma multumeau povestile spuse de bunici astfel imi inventam propriile povesti. Mai tarziu am descoperit poezia, modul simplu in care poti folosi cuvintele pentru a reda o poveste. Poezia pentru mine este o stare de spirit, o alta parte din mine care ia cuvantul in diferitele momente ale vietii, o constiinta destepata de micile indicii care se ivesc la orice pas, dar pe care, cateodata, nici nu le luam in seama.
1 poezii, 0 proze
ZZZZ
Cand eram mic, eram foarte naiv; ascultam cu gura cascata povestile celor din jur si credeam tot ce auzeam. Eram convins ca daca intru in dulap si rostesc "itzi-bitzi iesi afara" diavolul va navali in camera mea, cerandu-mi socoteala. Eram convins ca tiganii fura copii si-i baga in sac, de aceea purtam mereu cu mine un briceag numai bun de taiat saci. Visurile imi erau frante de gropi, fara exceptie, drept pentru care am invatat sa mi le controlez. Cand vedeam groapa in care urma sa cad, ma trezeam. Multi ani nu am putut duce nici un vis pana la capat. Apoi am inceput scoala. nu ma intelegeam cu colegii; in pauze stateam intr-un colt si cantam la muzicuta. Suflam in muzicuta aia pana cand simteam ca o sa lesin. Fiind un copil bolnavicios, stateam mult timp prin spitale. De acolo am ramas cu cele mai frumoase amintiri. In spital citeam fara sa ma deranjeze nimeni, mama imi aducea bomboane, toata lumea se purta frumos cu mine si nici macar nu eram nevoit sa-mi fac temele. Daca cineva...
7 poezii, 0 proze
ATAlexandra Alb Tătar
~ n. 15 iulie 1981 ~ locuiește în Tg. Mureș ~ psihoterapeut/ profesor psiholog ~ licențiată a Facultății de Psihologie, Universitatea din București; Master în Psihodiagnostic, Consiliere și Psihoterapie; Formare în Psihoterapii cognitiv-comportamentale; Formare în Psihoterapie pozitivă ~ e-mail: alexandratatar@gmail.com * dă-mi un nume ce-a adormit într-o barcă plutind înspre ceruri în noapte cum te caut esență de mult dinainte s-o știu te zbăteai printre șoapte ** aș fi o poveste fără sfârșit și toți ar cunoaște-o fără s-o citească o carte scorțoasă din care-ar cădea albastre petale de nu-mă-uita *** când te trezești în penumbra umană privește mâinile ce modelează chipul pseudooamenilor oamenii se cunosc după problemele pe care le sculptează dimensiunea forma spiritul singurul algoritm inalterabil cioplit doar din lumini **** suprarealitatea se pedepsește cu închisoare în demență e o infracțiune asupra minților ce nu au inocență nici înălțimea s-o atingă lărgimea s-o cuprindă lumina...
148 poezii, 0 proze
Nici poveștile nu mai sunt ce-au fost...
de Cristian Lisandru
Nici poveștile nu mai sunt ce-au fost... Încercând să țină pasul cu trendul actual, Ileana Cosânzeana a apelat la piercing, s-a fardat strident, și-a pus silicoane și face shopping la mall alături de...
Cronica tragediilor mărunte - 9
de marin badea
Suficienți și aroganți - așa trec anii, năuci ca o pasăre cu penele ude de praf, că nici leac pentru suflet încă nu s-a găsit, nici pentru pileală, nici pentru tulburările minții, când inima ți-o ia...
Două decenii sub conducerea singurului Partid biruitor
de Petre Anghel
Două decenii sub conducerea singurului Partid biruitor Dosoftei „Ca un mormânt plin de oase Și cu limba lor înșală, Să facă-n lume sminteală.”. Totul începe cu a fost odată. Iar a fost trăiește,...
Poezii
de Constantin Rusu
ANUME Ai risipit nisipul fara sa dai valoare, din spume ai facut nimic sa se adune, te-am intrebat de ce traiesti sub soare? Tu ai zimbit ironic si-ai spus atit: anume. Ai confundat sclipirea cu...
Putem
de Marian COSTE
Putem Destul cu pesimismul care, de ani buni ne macina intr-una, tragandu-ne in prapastia deznadejdi zilnice. A venit timpul ca pe langa dorinta de a face un lucru sa si incepem la cladirea acestuia....
Amintiri despre grădiniță
de Maria Tirenescu
A venit toamna, m-am prezentat la grădiniță. Prima impresie a fost foarte bună. O sală mare, cu geamuri pe doi pereți, un colț cu jucării, un dulap lângă ușă și masa doamnei Vulpe, educatoarea grupei...
toate poveștile (aproape)
de simon d. silvia
Spre deosebire de Cenușăreasa, Ann nu avea surori vitrege, doar verișoare primare. Tatăl nu a mai vrut-o pe mama sa (și nici aceasta pe el, de altfel) înainte ca fetița să vină pe lume. Pe fetiță au...
0002
de Constantin Rusu
Oare ce sunt mai interesante în viața asta, trăirile sau amintirile? Ne împrăștiem anii pe tobogane, pe care nici nu le cunoaștem, nici nu le întrebăm vreodată ce e de făcut în puținele clipe pe care...
Lecție
de Sim
Nu înțelegi nimic sau te prefaci că nu înțelegi. Hai sa nu mai vorbim despre trecut. A fost minunat, dar nu se poate repeta... a fost o evadare și un zbor, o greșeală și un strop de interdicție, o...
Jihadul iubirii
de ruxandra krisan
Oamenii bătrâni sunt diferiți de cei din poveștile noastre. Eu n-am văzut bătrâni înțelepți, buni, și senini. Majoritatea, sunt într-un melanj depresivo-anxios, ceea ce-i face revendicativi și...