"Neluminate cuvinte I" – 511 rezultate
0.02 secundeMeilisearchDemostene Andronescu
Născut la 3 decembrie 1927, în comuna Cîmpuri, județul Vrancea, deci într-o zonă ce constituie un fel de ținut de cumpănă între Moldova și Muntenia, Demostene Andronescu are parcă și ceva din blîndețea molcomă a moldoveanului, dar și ceva din încăpățînarea iscoditoare a munteanului: e un amestec oarecum paradoxal de contemplativism liric (prin care se explică poetul) și de activism neastîmpărat (din care se nutrește luptătorul). Cuminte și necuminte totdeodată, pare să nu se simtă în firea lui decît pe răzoarele inefabile dintre realitate și visare, dintre real și ideal. Prin poezia lui trece adeseori – cu o tristețe mai senină, de dor românesc – umbra lui Don Quijote. Omul însuși are, la rîndu-i, ceva donquijotesc, un amestec îndărătnic și indefinit de „visătorie” și „nebunie”, în sensul nobil (și adesea uitat) al acestor cuvinte. Donquijotismul apare de altfel, în viziunea sa, ca însemn paradigmatic al unei întregi generații: aceea a tînărului...
0 poezii, 0 proze
MPMarta Petreu
Marta Petreu -- este pseudonimul literar al Rodicăi Marta Vartic -- (n. 14 martie 1955), profesor de filosofie la Universitatea din Cluj, editor, eseist și poet român. S-a format în ambianța intelectuală a mișcării literare Echinox, de la Universitatea „Babeș-Bolyai“ din Cluj. Profesor de istoria filosofiei românești la Universitatea „Babeș-Bolyai“ și redactor-șef (din 1990) al revistei Apostrof, publicație mensuală editată de Uniunea Scriitorilor din România și de Fundația Culturală Apostrof. Doctor în filosofie al Universității din București, cu lucrarea Valențele estetice ale anamorfozei logice (1992). Poezie Aduceți verbele (1981) Dimineața tinerelor doamne (1983) Loc psihic (1991) Poeme nerușinate (1993) Cartea mîniei (1997) Apocalipsa după Marta (1999) Falanga (2001) Scara lui Iacob (2006) O culegere lirică, Poèmes sans vergogne, i-a apărut în 2005 în Franța, la Editura „Le Temps qu’il Fait“. Eseist și istoric al filosofiei românești Teze neterminate, București, Ed. Cartea...
25 poezii, 0 proze
Neluminate cuvinte I
de Lavinia Micula
poștașul vine cu noaptea-n cap nu știu ce vrea i-am spus dragostea nu se mai poartă în plicuri roz ca un viciu îmi cad pui de octombrie din ochi mă face vraiște neputința astăzi cu ce mă îmbrac?...
Neluminate cuvinte II
de Lavinia Micula
voi învăța cuvinte despre noi astăzi sub lanul de fier încolțesc mări să coborâm din cer pești cu mărgele-oglinzi submarine de cuvinte și uleiuri albastre în loc de flori îmi dai fiori cu turmaline...
STELELE ANULUI 2004
de Frentiu Toma Adrian
STELELE ANULUI 2004 Texte evidențiate pe parcursul anului Cuprinde perioada 27.05.04-31.12.04(datorită volumului foarte mare m-am limitat doar la atât 5 Adagio, Radu Tudo r Ciornei 5 Autoportret...
MAI SANT . . .
de buzoianu adriana
MAI SANT . . . Mai sant rostiri nerostite inca, anume pentru a fi pecetluite. Mai sant cuvinte nedescoperite inca, anume pentru a fi descoperite. Mai sant momente nedeterminate inca, anume pentru a...
imposibilul din cuvinte
de Silviu Somesanu
mă întorc la dorințele tale și tu nu crezi că voi rămâne cuprins în interior între noi s-a statornicit valul pe care nu-l traversează nicio barcă îl îndepărtăm cu mâinile după aceea ajungem la țărm...
cuvinte nerostite
de Adrian Furnica
Am încercat să umplu Tăcerea dintre noi Cu umbrele cuvintelor de dragoste Nerostite Neluminate și Nebănuite Pe care le-am visat spuse Încet la ureche Dar care au murit chiar înainte De a fi gândite...
O poveste ca toate poveștile
de Bianca Goean
vezi e ca și cum am tăia drumul acesta în două și-am rămâne fiecare cu câte un capăt în mâini în fața noastră s-ar deșira infinitul cu aripi în zdrențe ar pieri încet visele neluminate, ascunse în...
vară toridă
de bianca marcovici
potpuriu 1. Îți dădusem o șansă plimbându-mă prin viața ta vroiam să-ți respir ambianța să te culeg din florile împăcării să te strâng în brațe precum un copil nou născut. uneori simțămintele...
Umbra Marelui Om I
de Ion Scalen
(text 1) În tăcerea densă din cameră bâzâitul unei muște taie cu un ferăstrău subțire calupuri consistente de liniște. Semiîntunericul este delimitat de pereții tapetați cu frunze veștede și de cele...
Șapte
de Gheorghe Ene
Lui Constantin Stan 7 e un număr prim. E primul pe care îl pun înainte de 1. Nu înainte de Unul. Nu înainte de Totul. Înainte de toate numerele care ar sugera cuiva că nu știu ce nu se mai poate. E...
Dacă lumea-i atât de frumoasă/ De ce nu o vedem cu ochii ei?
de Ioan-Mircea Popovici
1. În prezenţa ta, omule, Toate întrebările şi ieşirile sunt pe fond albastru Mă plimb ca un abur pe la cuiburi La lebede lucrurile sunt pe bune Nu știu cum ați intuit acriturile din cancelarie,...
lumi lumina
de neagu ionut cristian
soarele are un pian in noi,in fiecare si isi tine mana-raza cuminte ca un vid ghiceste in noi cuvinte si ploi cotropitoare si creste anotimpuri in sufletu-i arid ce-ar insemna o despuiere de lumina...
Urcusul
de Maria Prochipiuc
,, Stă sufletu-mi lovit Să înțeleagă nu poate Acele reci cuvinte : Am terminat cu toate!\'\' Zilnic îți cheltui totul ca pe drumul pe care îl ai a face sa nu-ți lipseasca nimic. Corabia apare în miez...
Suflet de omidă
de Remus Cretan
Având sprijin în piciorușe și-n atotputernicul liber-arbitru, cobor dealul aspirațiilor și nu știu ce să fac cu scara cuceririlor mele. Umbra mea cea lungă din zori s-a strâns sub pașii mei la ceas...
ultrapoem
de Cătălin Al DOAMNEI
se acordă o lebădă neagră lângă o roată albă de fum albăstrui școlarului care a învățat să numere numai până la opt știi cum începe povestea nemuritoare înotând câineasca în apele liniștite de care...
Capitala
de W.H.Auden
Cartier al plăcerilor unde cei avuți așteaptă mereu cu cheltuiala mare așteptând să se întâmple minuni, restaurantele slab luminate unde amanții se dușmănesc între ei, cafenele unde exilații și-au...
Adrian Munteanu -Fluxurile hieratice ale poeziei
de Nache Mamier Angela
Adrian Munteanu-Fluxurile hieratice ale poeziei Eseu de Angela Nache Mamier Cu volumul” Ferestre în cetate “ ( Sonete 4), Adrian Munteanu abordează tematica orașului, prezentă masiv în literatură....
100 de Puncte
de Gheorghe Aurel Pacurar
Na, ca a venit si clipa sa plang...Unde ma jucam numai cu cutiile mele si cu briceagul meu din copilarie, unde puneam numai asa cu degetul apele in directiile lor, unde ma miram numai, iata: 100 de...