"Murirea" – 634 rezultate
0.01 secundeMeilisearch
SSofocle
Sofocle (Greacă veche Σοφοκλῆς - n. 496? î.Hr. - d. 406 î.Hr.) a fost un poet tragic grec. Împreună cu Eschil și Euripide, a pus bazele tragediei clasice grecești[1]. Aduce însemnate inovații în tehnica teatrală: renunțarea la conexiunea trilogiei prin crearea de piese independente, mărirea numărului choreuților de la 12 la 15, introducerea celui de-al treilea actor, dezvoltarea dialogului, importanța acordată decorului și costumelor. Opera marelui tragic, continuator al lui Eschil, cuprinde peste 120 de piese (după diverse păreri și izvoare, numărul pieselor e de 123, 130, 133, ba chiar și de 140), dintre care ne-au mai ramas în întregime numai șapte. Scriitorul s-a născut în anul 496 î. Hr. în Colonos, cartier mărginaș al Atenei, într-o familie înstărită, fiind fiul lui Sofillus, un armurier bogat. Sofocle a beneficiat de educația specifică tinerilor timpului, inițiindu-se în teoria și practica muzicală (profesor i-a fost Lampros, unul dintre...
0 poezii, 0 proze
Murirea
de Florin Branza
Roz E culoarea apei Ce se umple De sângele meu. Eu stau Și aștept să curgă tot.
murirea poeților
de smedescu ioan
iubito azi la premieră îmbracă rochia tristeții călătorind prin emisferă vedea-vei cum se mor poeții secundele li-s ghilotine pe eșafod e-atâta noapte ucide gâdele din tine luându-i porția de moarte...
murirea de a fi
de Ștefan Petrea
vegheam de pe culmea stâncii să nu intre-n apă ochii tăi, adâncii care ne adapă pe mine și pe Dumnezeu Eu eram o cârpă de șters praful pe culme nu lăsam urme numai bun de un epitaf prin praf nebun
cândva murirea ne era la îndemână
de Daniel Dăian
femeia mea era mai mică decât compasul care desena orgolii pe oglindă eu cotrobăiesc murdărirea cele două muriri și geamurile unei case încurajate să cadă în preajma nepregătită a pragului și mă...
egal cu murirea
de Ștefan Petrea
egal cu murirea, duceam mirese de gând Domnului, miresme de carne din tolba nuntirii cu nimicul a fecioarelor sprintene, cele ce săreau din dumnezeu în dumnezeu cu iuțeala gândului alterat tu meriți...
doar lut murirea poetului
de Ștefan Petrea
hârtii, duium, în care să te-mpiedici, zburarea spre Mereu, mereu fragilă or ispăși-n doi metri de argilă doar dor pe pagini multe mai revendici. clarvăzătoarea cea la bani agilă și te-au văzut și...
un fapt pe care apa il stie
de Ștefan Petrea
murirea -așa cum spuneam adeseori metaforându-mi metafora ultima ca spic de nor nebăut de pământ- e un fapt pe care apa îl știe. îl știe de la rădăcini suitoare spre floare și până. murirea - fapt...
nimb stelar
de Ștefan Petrea
murirea întru divinitate poartă semne de carte iubito, ești toamnă, o entitate plumbică Bachusvia citește semne de carte într-o primăvară unde floarea potopește ochiul crenguța de măslin în...
cea(r)tă de muribunzi
de Ștefan Petrea
murirea-n viețuire-n iubiri, singurătate, o lumânarea-aprinsă pe eșafodul vieții în slava începândă de taină-a dimineții, alerg pe căi de raiuri în mine arătate cortina cade-n vanuri, e zarvă în...
[ah]
de Daniel Dăian
deci pentru tine murirea vine din respirația acelei aripi cade dintre momentele geometrice până devine un altfel de zbor cu un altfel de cerc în jurul capului se reculege în mănușile iubitei ce...
Desigur...
de iscru adrian
Desigur ne-murirea nu se va întîmpla pînă cînd nu-mi voi muri moartea pînă cînd nu-mi voi trăi moartea odată cu viața sau pînă cînd nu voi ajunge să trăiesc re-trăind între moartea ca efect al vieții...
ceva sau împăcare
de Bogdan Gagu
murind pe dinafară am învățat murirea trăind pe dinăuntru am învățat trăirea... iubind din suflet am învățat iubirea rănind din teamă am învățat durerea... schimbat în crez am învățat să mint scriind...
gaură
de Ștefan Petrea
pe locul rămas liber s-a așezat Murirea n-a cerut voie doar s-a tuflit în inima mea pe locul lăsat liber de tine cireașa de pe tort era inelul către Nunta cerească nuntașii făceau sex neprotejat,...
fasole în untură de om
de Ștefan Petrea
îți erau tot mai numeroase cântecele parcă fiecare păticică din tine devenise o lebădă murirea lor era galopul calului fără picioare mă cunoșteai dintr-o existență oarecare privitoare la cerul...
Maya
de Ștefan Petrea
Profețiile unei civilizații După milenii, ne vestesc murirea. Dar eu nu gust dintr-ale sale grații Și nu mă pierd, când ies în târg, cu firea Privind afișe în rostirea Maya. Și zbor spre stele,-n...
Nu altcineva...
de iscru adrian
Parcă nu altcineva a rostit aceste cuvinte: \"sînt doar cînd nu sînt\" ...cu ne-murirea lăuntric dar continuu murind în afară de aceea poate în acel loc/ne-loc din mine \"nu există întuneric ca...
Rostuire
de Nincu Mircea
Sunt două orizonturi pe care nu le atingem deplin: propriul sine de a fi și murirea sinelui în care existăm. Spre a cuprinde distanța dintre ele în sine îmi desfășor spațiul celuia ce este în noi ca...
rugăciune
de Iakab Cornelia Claudia
profund ridate speranțe ce a-mi osteni respirația grabesc planurile a nu fi trecut sensurile fără urme vizibile fără ele cine aș fi murirea cum un melc lent încurcat în frunze fără ele cine aș fi o...
Epitaf
de Ela Covaci
Se sedimentau clipe pe trupul meu întors ca niște coji scuipate de cer cerșeam un panaceu sa-mi vindec murirea ca un Iisus rastignit între doua orizonturi așteptam palmele mele pictau asfințituri pe...