"Monotonie pe vioară" – 2652 rezultate
0.02 secundeMeilisearch
MEMaria Speranta Ene
m-am nascut mult prea tarziu intr-un loc in care monotonia domneste,se intampla pe 1-04-1971. studiile pe care le am ,anume liceul sanitar si facultatea de drept ,nu armonizeaza cu poezia..,imi place sa cred ca sufletul meu da!
1 poezii, 0 proze
AVApati Vasile-Cornel
"E liniste iarasi, eterna speranta, Cand cuvantul cade in genunchi si atinge durerea ce inunda ochii limpeziti de lacrimi." Prin promisiuni ma vad pe mine in aceeasi oglinda cuprinsa de spaima de nevazutul chip de ceara ce cuprinde miezul unei calmitati monotone. Se aseamana momentul desfatat de rodul sangeriu al unui trup de zmeura cu atingerea ta blanda ce era sa ma culeaga din obscurul inamic al meu numit captivitate. Prins intre doua lumi, cei ce au aripi si cei ce stiu sa zboare pentru ca aripile-mi cad precum fluturelui toamna, somnambul de vise tomnatice intrat in deriva intr-un peisaj venit odata cu vremurile grele cand coltii demonilor hazardati vor sa strapunga vlaga oricarui zburator. Plecati va spun!Eu inca stiu sa zbor si munca de creatie o fac dupa propriul gust dupa o cerinta divina care ma cheama prin vibratiile celorlalti frati.Simt detaliul oricarui cuvant sau replica unei fraze privita prin ochi buni clari, povesti triste ce vor lasa riduri vor imbatrani privirea...
4 poezii, 0 proze
BMBarbu Paris Mumuleanu
Barbu Paris Mumuleanu (n. 1794, Slatina - d. 21 mai 1836, București) a fost un poet român. A fost autodidact. Primele sale versuri, compuse în manieră anacreontică, promovau o filozofie hedonistă, citând dragostea și plăcerile vieții. A scris versuri în spiritul vechi al vremii, asemănptor ca stil cu cel al lui Costache Conachi și Ienăchiță Văcărescu. A scris poezii erotice, senzuale dar monotone. Are tendințe filozofice și sociale dar nu reușește să clarifice niciuna din cele două. Ulterior a evoluat spre iluminism. După modelul lui La Bruyère, a combătut viciile sociale într-o suită de portrete care satirizează pe parveniți, pe lingușitori, zgârciți, înfumurați, flecari, pedanți etc. (Caracteruri, 1825). Postum i s-a tipărit de către Ion Heliade-Rădulescu un volum (Poezii, 1837), de orientare clasică și preromantică. A colaborat la „Curierul românesc”. A fost susținut și apreciat de Ion Heliade Rădulescu și a avut succes față de contemporani. Mihai Eminescu i-a atribuit...
1 poezii, 0 proze
Mihail Dumitru
Sunt un barbat cum esti si tu, cum suntem cu totii, cu calitati si defecte.Ce motivatie si ce scop am?Atatea intrebari si atat de multe raspunsurii. Dileme si lucruri banale se reunesc într-o singura fiinta, un trup, o minte. Ce reprezint in aceasta lume? Poate ca forta de munca, poate cheia perpetuarii speciei, cu siguranta un nebun, opusul femeii, poate un scop, un visator dar cu picioarele pe pamant, poate un vis, un aparat de senzatii tari.Dar cel mai important: sunt un om. Un om care face totul sa aiba totul. Poate ca nu am totul pentru ca m-am nascut in niste conjuncturi nefavorabile. Dar fac totul ca sa am totul. De ce? Pentru ca simt ca pot! Pentru ca nu-mi place monotonia, si nu-mi place ca cineva sa fie mai bun ca mine. Chiar daca aparent las garda jos uneori si devin vulnerabil, astept un atac; ma sterg de praf si invat din greseli, devenind tot mai putenic cu fiecare esec. Nu sunt multumit niciodata de nimeni si nimic. Intotdeauna exista ceva mai bun. Momentele de...
5 poezii, 0 proze
Aandrada
hhmmmm....:-? ma numesc Dada-Andrada si.. primii pasii i'am inceput nu de mult, cu multe interese ce ma atrag de la drumul initial.. Ziua in care m'am nascut (25.07.1992)..a fost banala.. aiureah.. pana cand glasul meu.. a spart acea monotonie absurda.. am reusit sa supravietuiesc de atunci pana azi.. cu intamplari placute.. neplacute.. Trecutul meu a inceput sa prinda glas, pacat ca ma irita bratara , ca scriam mai multe.. Poate k privirea ta se va ingropa in frazele contradictorii cu viata.. Nu ma vei cunoaste niciodata foarte bine, nu sunt o oarecare, mintea mea are cu totul alte legi... Prin natura mea.. zambesc la orice, insa un zambet parfumat... rar il vezi.. Sunt condusa de visele realitatii, pacat ca tu nu ma vei conduce...].. Nu'ti imagina lumina ochiilor mei, aproape de tine, din moment ce nu ma cunosti.. Imi cresc sansele sa te cunosc, asta numai daca te'ai intrebat vreodata cum reactionez la cuvintele tale.. Imi place sa dorm, sa ajung cu mainile in lumea abisului, sa...
2 poezii, 0 proze
Ioana
Privind cugetarea monotona, opaca a zilei inspre noapte
1 poezii, 0 proze
IMirina munteanu
o viata monotona...intr-un oras banal, ingropat in rutina, intr-un bloc de la periferie, in camera in care lumea are alte cote...alte bariere, devine ireala.aici stau eu...si ma pierd mereu regasind drumul catre loc'sorul unde luna argintie guverneaza in noaptea purpurie,inmiresmata de arome tainice...acolo,la umbra copacilor, copilul incantator suspina si se joaca,plange si rade...iubeste...
17 poezii, 0 proze
EGedward gushan
Eu...am doar 17 ani...si deci...am o biografie atit de scurta si monotona incit nu merita atentia dvs...
4 poezii, 0 proze
Butucaru Roxana-Diana
Nascuta si crescuta in Pantelimon.Mai bine zis crescuta in Pantelimon si nascuta la Spitalul Coltea intr-o zi de Duminica in care ningea. In rest am crescut si am absolvit o facultate de stiinte politice a unei Universitati din monotona capitala.Mai mult de atat nu stiu despre mine sau poate....
2 poezii, 0 proze
Ovidiu Manciu
In poezia mea, am incercat sa imbin magia din mahala cu raceala mecanismelor, sufletele mutilate cu miscarea monotona a utilajelor. Poezia mea nu e un strigat de eliberare, ci o constatare a senzatiei de claustrofobie care exista in fiecare dintre noi. Presiunea societatii devine tot mai puternica cu fiecare zi ce trece si consider ca e de datoria poetului sa o redea prin metafore intr-un mod original (nu neaparat placut) celui care citeste, in speranta ca o sa trezeasca anumite reactii emotive.
3 poezii, 0 proze
Monotonie pe vioară
de Tudor Arghezi
De cînd nu mi-ai mai cîntat Sînt , vioară, întristat. N-ai putea ști ce mă doare De tot cad într-o-ntristare? Întristat de ce să fiu? Că-i devreme, că-i tîrziu? Și n-am cine să mă-nvețe, De mi-e dor...
Monotonie pe vioară
de Tudor Arghezi
ciclul „Cadențe” ( 1964 ) De când nu mi-ai mai cântat Sunt, vioară, întristat. N-ai putea ști ce mă doare De tot cad într-o-ntristare? Întristat de ce să fiu? Că-i devreme, că-i târziu? Și n-am cine...
Scriitorul
de Vlad Lescu
Scriitorul Scriitorul, acel dirijor al cuvintelor, Care cerne sentimentele deasupra sitelor, Din noroi creează povești de aur, Þese cu cuvinte al sufletului tezaur. Deși, el așterne miracolul pe...
Bravo, Haifei!
de bianca marcovici
Gilles Apap, un violonist complex a fost oaspetele orchestrei simfonice din Haifa. A interpretat concertul meu favorit, Felix Mendelssohn-Bartholdy, concertul pentru vioară în mi minor. După cum cred...
tălpile cuvântului
de bianca marcovici
inspirația nu-i o scrisoare către un necunoscut e alba îngemănare cu cerul-apă e culoarea pe care tu n-o descifrezi e între linia vieții și linia cunoașterii devenirea mea e iubirea pe care ar trebui...
statuia libertății mele
de bianca marcovici
statuia libertății mele mi-am construit-o migălos inspirația nu-i o scrisoare către un necunoscut scrisorile mele filigranate: e alba îngemănare cu cerul-apă-spumă-parfum e culoarea pe care tu n-o...
defăimarea lui Paganini
de Anatoli Vinogradov
Din gangul care se strecura printre case, dînd într-altă uliță, trei trepte tocite și murdare te duceau la clădirea cenușie din Passo di Gatta Mora. Pe aceste trepte, spune legenda, alunecase o...
Ecoul "Amurgului autumnal"
de Marian Malciu
Superbă toamnă, domnule Marian Malciu! Sufletul dumneavoastră (eul liric) pătrunde în toate elementele naturii, iar acestea vă pătrund profund în sufletul sensibil la toate transformările lor.....
monolog pe o coardă
de bianca marcovici
SUNETUL POEMULUI monolog pe o coarda Fug în reveria viorii poemului Știu că-mi aparțin Amândoua Precum vioara lui Chagall Sunetul neresemnării din cosmosul Nediletanților Fragila vioară Canarul...
vioara spartă
de bianca marcovici
Da, s-a strecurat și la mine resemnarea Să umplu foaia-mi spun să te mai regăsesc Poate într-un colț de pagină pe meridianul meu Da , și-a făcut loc resemnarea Diapazonul sună mereu mai monoton Mai...