"Mi capa" – 20774 rezultate
0.01 secundeMeilisearch
JCJora Carton
Născut în 1986 în Surgut Russia,locatar în Chișinău din 1993,deținut al școlii medii de cultură generală nr.29(cine a auzit de dînsa știe despre ce vorbesc)după un pizdon luat de la poliție mi sa dus căpățîna,de atunci port război cu toate instituțiile oficiale,stau pe tot ce rupe(excepție sintetică)la moment stau izolat în pshiatria clinică nr. 1 Costiujeni.
1 poezii, 0 proze
TATomița Andreea
Născută la Craiova, cu doar o lună înaintea căderii Comunismului, am fost un copil fericit, iubită fiind de părinți și soră. Am crescut într-un mediu călduros, înconjurată de o atmosferă de poveste. Să fi fost acesta izvorul imaginației mele? Dragostea pentru limbile străine m-a împins spre diferite cursuri ca într-un final să mă vad ajunsă studiind la nivel de bilingvă franceza și ca hobby multe altele. Cuvintele au inceput să mă atragă încă din școala generlă când, inspirată de lecturile de la clasa ori de cărțile ce "din întâmplare" îmi picau pe mână, am vrut să-mi testez propria capacitate de a crea. Nu m-am considerat niciodată suficient de pregătită pentru a duce la capăt o lucrare voluminioasă deși asta-mi este ținta supremă. Sunt sigură, însă, că timpul și experiența îmi vor fi tovarăși de nădejde și că visul de-a-mi vedea lucrările publicate nu va fi o simplă himeră.
6 poezii, 0 proze
LNLaurentiu Nicolae
... stop Și de la capăt. Am început să scriu în primul an de facultate, poate din nevoia de a arde din gândurile ce nu-mi dădeau pace, cochetând cu poezia ca formă de exprimare a trăirilor, suficient de directă și brutală pentru a fi înțeleasă și totuși suficient de misterioasă și ascunsă pentru a lăsa loc îndoielii. Scrise de obicei la ore târzii, ele n-au fost la început decât o formă rudimentară de fotografie a sufletului, un clasor cu un alt fel de amintiri.
77 poezii, 0 proze
DWDan Waniek
Am educat mâna stângă pentru șoriceii ce-mi mișună pe masă... Am zis apoi j'ai vécu, aproape ca abatele acela, bun la inimă ca un medic de plasă... Ce să zic? La capăt de drum nu mai sunt decât începuturi eterne a capella, nu însemnări, n-ai nici casă... Necum biografii, muieri, ori plângeri spre Cruella. Aplauzi doar din dreapta, cine să te mai descoasă ? Autorul locuiește și lucră la Paris ( în Francia, dar visează doar la Navarra... ). Dan Waniek este medic român ( cu numele cel meseriaș ce vine de la protovasconicul *bade, întregitor, care după Vennemann a dat deponentul - căci nu are pasiv - și defectivul - căci nu are perfect - Lat. mederi, a vindeca, verb dual, pentru că are complement atât cu dativul cât și cu acuzativul :-).
7 poezii, 0 proze
HSHelena Schmetterling
Despre mine stiu sigur ca mi-ar fi placut sa fiu o printesa medievala. Sau sa ma plimb cu Stanescu mana in mana prin Union Square, sa-mi povesteasca despre cercuri si despre iertari. Despre ceilalti oameni stiu doar ca cel mai mult ma enerveaza momentele in care ma trateaza ca pe o femeie obisnuita. Sau acelea in care se pierd in jumatati de gesturi. In proiecte de vise netraite niciodata pana la capat. Cel mai des ma indragostesc iremediabil de aceia care valseaza in voie si dupa bunul plac pe portativ si-mi soptesc impletituri decente precum, iubito, while you’re traveling with me, desigur ca, you’ll never see the end of the road si baby, I think this is a song of hope. Mda. Si alte maruntisuri sentimentale de genul. Despre viata mea stiu doar ca imi scapa mereu printre degete momentul in care m-as putea aseza nestingherita pe un scaun, fie si numai pentru o clipa scurta de surpare in mine insami. Sau de adevar pe stomacul gol. Dar asta este alta poveste. Despre sufletul meu stiu...
17 poezii, 0 proze
AAAlina Aga
Am slujit in viata la mai multi stapani si din fiece clipa mi-am facut chip cioplit. De-ar sti lucrurile stinse cat le-am iubit, ar capata un suflet numai sa ma planga. Nimic din ale lumii n-am defaimat prin nepasare. Si astfel am lunecat infrigurat si trudnic pe nimicul ei. Stiu cine sunt si stiu unde vreau sa ajung. Dar drumul mi-e brazdat de viata si gropile ma impiedica sa ajung la tine....tu cu drumul lin.
6 poezii, 0 proze
ion cranguleanu
* * * Vreme de elegie,timp de luna neagra Vant cu stele batute,ranile mele la vant! Eu mi-am pierdut sufletul prin fantani Cautand chipul tau, Eu mi-am pierdut pasii prin pamant Mereu dupa tine, In goana, Cu gura in spume... Timp de cantec intr-o singura voce, Jale si tristete de balada, Luna peste morminte,luna neagra, Pasare rupta gata sa cada..... Vant alungat pe rauri in sus Om singur si pamant pana la capatul lumii!
0 poezii, 0 proze
Ioana Grecu
nascuta la 23 august 1965, data dublu-sarcastic fatidica, poezia mea exprima concomitent antinostalgia comunismului pe care nu l-am trait pina la capat si inadaptarea la un postmodernism acefal si berc, pe care mi-l percep totusi ca intim-alcatuitor.
1 poezii, 0 proze
Negrescu Maria
Hm...O stea pe un soare...Adica doua stele... Nu mi-am facut niciodata o biografie, asa ca ce o sa scriu eu aici nu stiu daca o sa corespunda cu ceea ce se cere.. Eu m-am nascut si am trait(cel putin pana acum) in acelasi oras, in acelasi cartier, cu aceeasi familie.. Am muncit la copilaria mea, am mers si pe la gradinita(de la vreo 3-4 ani), apoi am trecut la scoala generala nr 12 si la sfarsitul ei, am dat(ca tot omul) examenul de capacitate. Am intrat si la liceu si au urmat 4 ani frumosi. Apoi, am terminat si liceul(yeah!...)..de fapt, scuze, Colegiul National I.C.Bratianu si am intrat(cica!) la A.S.E.(sectia SELS) la Bucuresti. Ce-o sa fie de acum incolo? Habar n-am... Cam atat despre mine... Cam putin si prea normal?!Ata ete!
7 poezii, 0 proze
Dumbrava Stefanel
Nascut la data de 09.12.1983 in orasul Constanta judetul Constanta Ciclul primar l-am terminat la Scoala Generala nr. 39 din orasul Constanta apoi odata cu mutarea mea in localitatea Poarta-Alba judetul Constanta mi-am continuat stagiul gimnazial la scoala din aceasta localitate obtinand diploma de capacitate. In anul 1999 am continuat liceul I.G. Duca profil economic obtinand diploma de bacalaureat. In 2007 am terminat facultatea de Economie sectia Finante si Banci din cadrul Universitatii Ovidius Constanta si m-am inscris la Masterat in Administrarea Afacerilor in Turism, Comert si Servicii.
8 poezii, 0 proze
Mi-e sfârșitul iminent
de Heinrich Heine
Mi-e sfârșitul iminent, Deci să-mi fac un testament. Creștinește, vreau cu danii Sa-mi căpătuiesc dușmanii. Virtuoșii, adversarii, Capete drept moștenire Îndelunga mea bolire, Beteșugurile-mi varii....
Vreau un stol
de ciutura carmen luminita
Mi- am deschis larg brațele să-mi capăt firea ce se năștea ieri, un potop de ochi lichizi scurge culorile foaie de tablă zgâriată de timp un pui de graur privește cum se- mprăștie norii din mintea...
Nu sunt omul care alunecă
de Silviu Somesanu
Mi-am pus gândurile să aștepte în ascunsul meu intim îndepărtându-mă de toți cei care mă amenință. Și mi-am zis, din obișnuință nu sunt omul care alunecă ci mai degrabă cel vertical ce-și caută în...
Cine crezi?
de Aurica Istrate
cine crezi că e nebunul ce-mi zidește-n el călcâiul, în dogoarea cea de patimi în apus trezind păcate, peste dorul de sub streșini așternându-mi căpătâiul, în somn dulce să m-arunce peste vise...
Constructorii ar fi trebuit
de Roxana-Adina Stroilescu
ți-am ocupat milostenia tandră deși pentru mine nu era prima oară când renunțam să-mi capăt suficienta responsabilitate a gesturilor manipulare își recuperează cu greu umorul ocaziile astea în care...
Celei vinovate de existență
de Ciprian Emanuel
Tu află ca îmi ești mireasmă, Și mi-ești enigmă câteodat' Chiar de ma simt însingurat Simt bănuiala ta în preajmă. Tu află dorurile toate, Curgând asemenea plăcerii Ești judecata incheierii, La...
luna de miere
de Vali Nițu
n-am știut să înțeleg ironia rătăcită și imprecis am filozofat în refugiul unui vis cu chip de femeie dintr-un cârd de făpturi dezbrăcate la umbra unui freamăt ca într-un preludiu al răbdării...
gata de spart postul
de Ioan Postolache-Doljești
de mă vei regăsi în tăcerea de gând imperios răscolind nespusele tale ignoră-mă-ți spun ca pe-o cârpă murdară ce dacă ți-am dat de-nțeles că ești prima și ultima oară răsăritul de liniști în...
Iubește-mă doar toamna!
de Monica Mihaela Pop
Iubește-mă doar toamna! Așează-mă pe linia ascendentă a infinitului printre stelele adormite în poala lumii, leagă-mi gleznele cu fir de mătasea ploii, prinde-mi mâinile cu cătușe de cer, pune-mi sub...
Stil
de Jacqueline Ballman
Doamna Colette avea nevoie de hârtie albastră, eu, pentru scris am tot cerul. Cu crengile stejarilor mi-e stilul plin de născociri, bogat, vânjos, amar ca ghinda. În umbra deasă de cireși, prevăzător...