Mihail Sabin

Mihai Sabin (pseudonimul lui Misu Schechter) s-a născut la 25 august 1935 în Cernăuți. Provine dintr-o familie de funcționari iar sărind peste timp, în 1953, îl aflăm în postura celui ce termină Școala medie tehnică mecanică de la Giurgiu. După alți patru ani va fi absolventul Facultății de Filologie din București, secția de germană. Între 1957 și 1962 e profesor la Liceul de Băieți din Bacău, apoi pentru o perioadă de doi ani, metodist la Casa Regională a Creației Populare. Perioada 1964-1974, în care este redactor la revista "Ateneu", îl impune pe scena literaturii contemporane. În ultimul an al vieții sale este director adjunct al Teatrului Dramatic Bacovia. Debutul și-l face în 1961, într-o culegere literară ocazională din Bacău iar debutul editorial va fi marcat odată cu volumul "Întreținerea focului", în 1968. Chiar de la apariția acestuia, poetul promovează o lirică intelectualistă în care îngustează aria emoției directe, odată cu refuzul etalării lipsite de discreție și de...

2 poezii, 0 proze

Constantin Miu-Lerca

Constantin Miu-Lerca s-a născut la 15 august 1908 în comuna Cacova, azi Grădinari, județul Caraș-Severin. A fost multă vreme ziarist și profesor de matematică și fizică. Membru titular al Uniunii Scriitorilor din R.S.R. Între cele douâ războaie a colaborat la revistele : Azi, Floarea de foc, Gîndirea, Prepoem, Viața literară, Vremea, Gînd românesc, Societatea de mîine, Familia, Universul literar, Brașovul literar, Luceafărul, Fruncea, Revista Institutuluî social Banat-Crișana ș. a. După 23 August 1944 a colaborat la: Scrisul bănățean, Generații, Orizont, Timișoara și Albina, București. "După cum spune poetul însuși,s-a născut din „neam de preoți și țărani ” (v.11 poeți bănățeni,Ed.Vrerea,Tim.,1942,p.57) în localitatea Cacova (azi Grădinari) din fostul județ Caraș în anul 1908. - Rămânând orfan de ambii părinți,a fost crescut de un unchi, Lerca, al cărui nume l-a preluat. - După ce termină liceul la Lugoj,se consacră gazetăriei.A fost redactor la publicațiile „Vestul ” (Timișoara) și...

1 poezii, 0 proze

Nicolae Dragoș

Nicolae Dragoș (pseudonim al lui Nicolae Răcănel) (n. 3 noiembrie 1938, Glogova, jud. Gorj) este un poet și jurnalist român. Tema principală a liricii sale este timpul. Poate cea mai cunoscută carte a sa este antologia \"Poeme dintr-un sfert de veac\", publicată în 1989 în Colecția \"Poeți români contemporani\" a Editurii Eminescu și cuprinzând o mare parte din opera sa poetică. Opere * Moartea calului troian, Editura pentru Literatură, București, 1968 * Coloană de-a lungul, Editura Eminescu, București, 1971 * Zăpezi fără întoarcere, Editura Cartea Românească, București, 1973 (cu ilustrații de Mihu Vulcănescu) * Scut de etern, Editura Eminescu, București, 1974 * Scrisoare în sat, Editura Eminescu, București, 1975 * Cu inima curată, Editura Eminescu, București, 1977 * La stema țării (La steaua țării?), Editura Ion Creangă, București, 1977 (colaborare cu Ion Miturică) * Ritualuri intime, Editura Cartea Românească, București, 1978 * Îngândurat ca pietrele munților, Editura Eminescu,...

2 poezii, 0 proze

Virgil Treboniu

Virgil Treboniu (n. 23 aprilie 1907, București, d. ?) a fost un poet și eseist român. A condus cenaclul Adonis și colecția Adonis, în care s-au afirmat, printre alții, Alexandru Lungu, Mihail Crama, Mihu Dragomir, Paul Bărbulescu, Constantin Salcia. Paul Bărbulescu a realizat în 1945 un Scurt comentariu critic la poezia lui Virgil Treboniu. Opere * Legea poeziei pure, Editura Națională, 1930 (eseu/critică, în colaborare cu Grigore Ancu) * Amorul în noapte, Editura Națională, 1930 (poemă, în colaborare cu Grigore Ancu) * Pygmalion: Poem, Colecția Adonis, București, 1930 * Ars poetica, Tipografia Bucovina, București, 1931 (în colaborare cu Grigore Ancu) * Esodul, Tip. Muscanu, București, 1931 (poemă, în colaborare cu Grigore Ancu) * Sunet de bronz: Poem în XXII de efigii, Editura Revista \"Raze poetice\", București, 1933 * Cortegiul plin de sărbătoare: Poeme în metru antic, Tip. Muscanu, București, 1936 * Au doborât un uriaș, Tip. Muscanu, București, 1936 * Ceasul de amiază, Tip....

1 poezii, 0 proze

Anghelos Sikelianos

1884- 1951 personalitate de prim-plan a literaturii elene contemporane Di tendenze orfiche è il poeta greco Anghelos Sikelianos (nato a Leucade nel 1884, morto a Atene nel 1951), che nel 1927-35 creò a Delfi un centro artistico internazionale per il quale mise in scena alcune tragedie classiche. Fu autore di opere teatrali come Ditirambo della rosa (1932), Sibilla (1940), Dedalo a Creta (1942), La morte di Digheni (1947). Numerose le opere poetiche raccolte nei tre volumi della Vita lirica (1946-47) tra cui è "Prologo alla vita", "Orfiche", "Canti del desiderio", "Epinici" e il poema incompiuto "La pasqua degli elleni". Attirato dal sincretismo tra cristianesimo e dottrine orfiche, sostenitore della continuità tra mondo antico e moderno, Sikelianos adombrò nei miti classici, cristiani e bizantini le vicende della guerra, dell'occupazione e della resistenza.

1 poezii, 0 proze

Paul Fort

Jules Jean Paul Fort, né à Reims (Marne) le 1er février 1872 et mort le 20 avril 1960 à Montlhéry (Essonne), est un poète et dramaturge français. Biographie Paul Fort donna ses premiers poèmes au Mercure de France en 1896. Ils constitueront le début des Ballades françaises dans une suite continue jusqu'à sa mort. Il fonda le Théâtre d’Art, qui deviendra le Théâtre de l'Œuvre, créa en 1905 la revue Vers et prose et contribua à donner au quartier du Montparnasse, à Paris, sa renommée artistique. Il est l'auteur d'une œuvre poétique abondante mêlée de symbolisme, de simplicité et de lyrisme, utilisant le plus souvent le verset. Paul Fort fréquenta quelques-uns des écrivains et poètes les plus connus de son temps : Paul Verlaine, Stéphane Mallarmé, Pierre Louÿs, André Gide. Quelques-uns de ses poèmes furent mis en musique et chantés par Georges Brassens : Le Petit cheval, La Marine, Comme hier. Il voulut offrir une scène à Maurice Maeterlinck dont il admirait les drames. C'est ainsi qu'en...

5 poezii, 0 proze

Mihu Dragomir

10 poezii, 0 proze

Mircea Micu

Micu Mircea s-a născut la 31 ianuarie 1937 în comuna Vârșand, județul Arad, pe granița cu Ungaria. Tatăl a fost ofițer de Jandarmi, mort în timpul războiului, mama casnică. A copilărit și și-a făcut școala primară în satul vecin, Grăniceri, la un unchi al său după mamă. Având în familie doi intelectuali, crescuți în spiritul Școlii Ardelene, beneficiază de lecturi literare so-lide. În 1950, se mută la Arad, urmează un an cursu-rile Liceului „Moise Nicoară“, după care se înscrie la Școala Pedagogică de Învățători. După absolvire, frecventează cursurile Facultății de Filologie, vreme de trei ani. Se angajează în învățământ, la Șiria (satul lui Slavici), predând ca profesor su-plinitor. Își dă definitivatul în Surdo-pedagogie. Ocupă, rând pe rând, postul de redactor la Stația locală de radio, redactor la ziarul local din Arad. În 1965, vine în București și este angajat la Uniunea Scriitorilor, unde a ocupat diverse funcții administrative, până în 1989. A lucrat și la Asociația...

9 poezii, 0 proze