"Marin Mincu - a true d\'Artagnan of Romanian literature" – 21042 rezultate
0.04 secundeMeilisearch
Crima si pace buna
Crima si Pace Buna - Roman, Marius Marian Solea
basarabia_nu_minte
Basarabia nu minte - roman în pregătire
de Marius Marian Șolea
puls-cultural
Puls Cultural
de Marius Marian Șolea
MMMarin Mincu
Marin Mincu (28 august 1944, Slatina - 4 decembrie 2009, București) a fost un poet, critic literar, istoric literar, semiolog și eseist român. Este considerat promotorul textualismului, implicându-se teoretic și practic în susținerea acestei importante mișcări literare postbelice. A petrecut mult timp în Italia, predând la universitățile din Torino și Firenze. A fost autor al unor volume de poezie, studii semiologice sau dedicate folclorului român, unei antologii a avangardei românești, și a unor romane. A fost director al editurii Pontica din Constanța unde publica volumele lui Umberto Eco dar și alte capodopere ale literaturii italiene din toate timpurile. A fost director al revistei culturale Paradigma, deținător al unei rubrici de critică literară în Ziua literară, coordonator al cenaclului Euridice din București, lansat la 8 mai 2002. A publicat peste 40 de volume, iar in 1996 a fost laureat cu Premiul Herder (Universitatea din Viena), unul dintre cele mai prestigioase premii...
5 poezii, 0 proze
GNGabriela Negreanu
S-a născut la 06 iulie 1947 Gabriela Negreanu (1947-1995) ar fi împlinit anul acesta 60 de ani dacă nu ar fi ales să se sinucidă, încă tânără fiind, la mijlocul anilor '90. Am descoperit-o destul de târziu pe această poetă aproape de tot uitată, din antologia masivă a lui Marin Mincu (Poezia română actuală, vol. II). Gabriela Negreanu, situată cumva la granița dintre 70-ism și 80-ism, mi se pare astăzi unul dintre cei mai autentici poeți ai ultimelor trei decenii și una dintre vocile care simt că au contat în evoluția Marianei Marin. Gabriela Negreanu i se aseamănă în multe privințe lui Madi Marin: convulsii, traume, o sensibilitate rănită și o inteligență scăpărătoare, destin tragic, posteritate încă incertă... Gabriela Negreanu face cumva legătura între Magda Isanos și Mariana Marin, două dintre cele mai importante prezențe poetice feminine din istoria literaturii noastre. A publicat mai multe volume, dintre care: Paul Valery și modelul Leonardo (1978), debut bine primit de critică;...
11 poezii, 0 proze
NINicolae Ionel
Nicolae Ionel s-a născut în 1944 la București. Șc. primară Domnești-Tg., Vrancea; gimnaziul Adjud; liceul „C. Negruzzi” Iași; Univ. „Al.I. Cuza”Iași, Filologie. 29 de cărți de poezie, 4 de teologie, 3 de folclor, 5 piese de teatru, 15 cărți de traduceri (tragediile lui Shakespeare, Vergiliu Operaomnia, Kleist, Psalmii, Basho, Igor etc.). Referințe critice: Al. Protopopescu, Regman, Doinaș, Grigurcu, Steinhardt, A. Pantea, Ștefania și Marin Mincu, Paleologu, LuciaCifor, N. Mecu, Dan Ciachir, Monica Lovinescu, Valentin Silvestru, Sorin Antohi, Ion Negoițescu. Cărți publicate: Cuvînt în cuvînt(1972) Poezii(1979) Calea vie(1984) Scara de raze(1990) Carul mare(1991) Vederea(1991) Prezența(1996) Răsăritul chipului(1998) Nume pe ape(2003) Umbra miresmei(2005) Drumul spre nume(2005)
4 poezii, 0 proze
ECEnrico Cavacchioli
Enrico Cavacchioli s-a născut la Pozzallo (Siracuza) în 1885 și a murit la Milano în 1954. El e mai cunoscut pentru activitatea sa teatrală, fiind la început critic de teatru și apoi autor dramatic, militând prin toate mijloacele pentru crearea unui teatru de avangardă în Italia. Dintre piesele sale, sunt de amintit L`uccello del paradiso (1920); La campana d`argento (1921); La danza del ventre (1921); Pierrot innamorato (1922); Il cammello (1923) etc. A publicat de asemenea proză: Vamp (1930); Serenata celeste (1932). Față de Marinetti care produce aproape numai arte „poetice” în practica sa, Enrico Cavacchioli este un poet autentic și prin plachetele sale (L`incubo velato, 1907; Le ranocchie turchine, 1909; Cavalcando il sole, 1914), editate în colecția futuristă „Poesia” din Milano, dă o cotă înaltă mișcării avangardiste în care se integrează și are dreptate să se mire Edoardo Sanguineti de „uitarea” ce înconjoară în mod nejustificat poezia sa. (extras din Marin Mincu, Poeți...
0 poezii, 0 proze
DLDan Laurențiu
Dan Laurențiu (n. Laurențiu Ciobanu la Iași pe data de 10 august 1937 - d. 21 decembrie 1998) a fost un poet și eseist român din generația anilor '60. Volume publicate: Poziția aștrilor (1967), Călătoria de seară (1969), Imnuri către amurg (1970), Poeme de dragoste (1975), Zodia leului (1978), Privirea lui Orfeu (1984), Ave Eva (1986), Psyche (1989), Călătoria mea ca martir și erou al timpului (1991), 101 poezii (1993), Femeie dormind (1993), Mountolive (1994), Patul metafizic (2000). „Hieratică și solemnă, poezia sa a impresionat prin gravitatea orgolioasă a rostirii, care a impus un poet singular, al cărui tonus filosofic era, în contextul dat, cel mai înalt de la Lucian Blaga și Ion Barbu încoace.” (Marin Mincu)
6 poezii, 0 proze
ALAna-Maria Labo
Născută in 21 mai 1981 in Mediaș. Absolventă a Colegiului Național Sf. Sava Studentă la Arhitectură - Universitatea de Arhitectură si Urbanism Ion Mincu Premiul I pentru poezie la Concursul Național 'Tinere Condeie', 1998
2 poezii, 0 proze
AAAlexandru Andrieș
Alexandru Andrieș (13 octombrie 1954, Brașov) – cântăreț de folk. Arhitect. Scriitor. Poet. Traducător. Pictor și grafician. Studiile la Institutul de Arhitectură "Ion Mincu" (1980). Conferențiar Doctor la Institutul de Arhitectură "Ion Mincu". Debut solistic în 1974 - Club A, scenic în 1979 - Festivalul de jazz & rock Brașov, cu trupa Basorelief. Debut discografic în 1984 la Electrecord (cu albumul "Interioare"). Are la activ peste 3100 concerte pînă în 2002. Volume Așteptînd-o pe Maria (1991) (La mulți ani Dylan) (1991) Singur acasă (1992) Premii și distincții Uniunea Arhitecților din România (din 1980) Uniunea Scriitorilor din România (din 1994) D.D.A. / Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România (din 1994) Asociația Ziariștilor din România
40 poezii, 0 proze
Ioannes Michael Panayotopoulos
Ioannes Michael Panagiotopoulos sau Panayotopoulos s-a născut în 1901 la Etolico (Rumelia) în Grecia. Își face studiile la Atena. Are o carieră didactică și publicistică. A colaborat la reviste și ziare precum "Nea Estia", "Ereona", "Proia" etc. precum și la Marea enciclopedie greacă. Face parte din generația 1920, alături de alți scriitori precum Costas Caryotakis, Cleon Paraschos sau Maria Poliduri. Printre cărțile (poezii, proză, jurnale de călătorie) pe care le-a publicat se numără "Cartea Mirandei" (1924), "Schițe lirice" (1933), "Alcyoni" (1949), "Zodiac" (1952), "Fereastră deschisă spre univers" (1962), "Scarabeul sfânt - Egiptul", "Ciprul" etc. În România a apărut în 1981 o ediție intitulată "Fereastră deschisă spre univers" prefațată de Maria Marinescu-Himu și Ioan Micu, care semnează și traducerea versurilor (poemul de dimensiuni mari "Fereastră deschisă spre univers" + alte câteva poeme extrase din celelalte cărți ale scriitorului). Tot Maria Marinescu-Himu a semnat în 1975...
4 poezii, 0 proze
SMSanda Movilă
Sanda Movilă (n. Maria Ionescu pe 15 decembrie 1900, Cerbu, Argeș, d. 1970) este o poetă și romancieră româncă. Este cunoscută mai ales ca fiind soția scriitorului Felix Aderca. Opere * Crinii roșii, Editura Literară a Casei Școalelor, București, 1925 * Fruct nou, Editura Literară a Casei Școalelor, București, ? (cu prefață de Octav Șuluțiu și portret al autoarei) * Desfigurații, Editura Vremea, București, [1935?] * Călătorii, Editura Fundației pentru literatură și artă, București, 1946 * O vară la șipotul fântânilor, Editura Tineretului, București, 1957 * Câte se petrec la mare! Povestiri, Editura Tineretului, București, 1962 * Versuri, Editura pentru Literatură, București, 1966 (cu prefață de Dumitru Micu) * Pe văile Argeșului, Editura pentru Literatură, București, 1968 (roman) * Viața în oglinzi, Editura Mihai Eminescu, București, 1970 * Desfigurații. Nălucile. Viața în oglinzi, Editura Minerva, București, 1990
2 poezii, 0 proze
barbieru patricia emilia
Nascuta pe 28 iunie 1992 la Calafat Judetul Dolj,la adresa Strada Mare,Nr.42 localitatea Ciupercenii Vechi.Mama se numeste Nicoleta si tatal Marian.Am crescut cu bunica din partea mamei deoarece parintii s-au despartit pe cand aveam 9 luni.Am urmat Scoala generala cu clasele I-VIII Ciupercenii Vechi,iar in acest moment urmez Colegiul tehnic "STEFAN MILCU" Calafat.Sunt eleva in clasa a XI-a la profilul Tehnician Analize Produse Alimentare.Ca si realizari literare am:poezii:"Speranta","Nu o sa mai fie" etc.
1 poezii, 0 proze
Dănilă Prepeleac
de Ion Creanga
Erau odată într-un sat doi frați, și amundoi erau însurați. Cel mai mare era harnic, grijuliv și chiabur, pentru că unde punea el mîna punea și Dumnezeu mila, dar n-avea copii. Iară cel mai mic era...
Istoria lui Alex Stefanescu
de Marius Mihet
Opțiunea complementarității Jos cu Alex Ştefănescu? Reacțiile critice la adresa istoriei lui Alex. Ştefănescu, unele pertinente, totuşi, te fac să te gândeşti...
Trei Poeți Brașoveni
de florin caragiu
Adrian Munteanu. Octava Sângelui Brașoveanul Adrian Munteanu se numără între cei mai remarcabili sonetiști ai literaturii noastre. Șerban Foarță elogia frumusețea acestor poezii, care îl „consolează...
HOTEL CHIUSTENGE, recepție, again Cenaclul de Marți!
de Dragoș Vișan
Hotel Chiustenge, recepție, again Cenaclul de Marți! Sorin Dinco, cel care a înființat Cenaclul de Marți în 1993 la universitatea ”Ovidius”, este recepționerul Hotelului Chiustenge, ultimul său volum...
Iisus Hristos postmodern, agonic
de Dragoș Vișan
La un examen de teoria literaturii, pe la sfârșitul anilor ’90, un student care citise cu un ochi prea critic și POSTMODERNISMUL ROMÂNESC al lui Mircea Cărtărescu a dat chix, rămânând pe toamnă cu...
Mănânc Ceasla aurie, nu scuip
de Dragoș Vișan
Mănânc târziu în seară Ceasla dore, bob cu bob, din doi ciorchini scoși din frigider, mai mestec sâmburii, ori îi înghit direct, să fiu vie pe urmă, am avut în fosta grădină în Medeea, cartierul doar...
Pagina jurnalului misterelor gestiunii inculturii mele românești recente
de Adrian Firica
Pe vremea Guvernului lui CONSTANTIN DÃSCÃLESCU (29.03.1985 – 22.12.1989), Președintele Consiliului Culturii și Educației Socialiste era “O” Suzana Gâdea (29.03.1985 – 22.12.1989) – singura hipopotamă...