Sari la conținutul principal
Poezie.ro

"Mai trecem..."22151 rezultate

0.01 secundeMeilisearch
40 rezultate
IC

ioana carbunar

AutorAtelier

Cred in iubire mai mult decât în orice...iubind devenim cu adevărat oameni. Restul e doar o pală încercare de a mima viața. Sensul vieții îl dă doar forța cu care poți dărui, iubi și lăsa ceva în urma ta. Să știm că pe unde trecem rămâne un miros și un gust plăcut în mințile celor care ne-au cunoscut.... Sunt convinsă că doar iubind devenim întregi...un om se întregește prin alții și el la rândul lui întregește pe alții. Să zburăm unul spre celălalt!

9 poezii, 0 proze

MarcelaM

Marcela

AutorAtelier

Se intreba oare cineva cine sunt?! Nici macar eu...Totusi sa trecem la treaba. Biografia?!-Arhiva prafuita de agonia timpului Uitata pe coltul unei buze uscate A vrajitoarei batrane - Soarta. Eu - nascuta atunci si inca nu decedata, Insir biografia unei vieti inca virgine. Bantuie pe ici-colo si dincolo cineva, Ce isi doreste sa traiasca frumos. Fericirea o imaprte cu suferinta Se bucura de fiecare nota din muzica clasica Dansata in armonia vocii lui Pavarotti. Adora natura,linistea,haosul Adierea vantului ii produce extaz. Raza de soare o incalzeste ca iubirea de mama Luna ii asculta secretul noptii Norii spulbera gandurile adunate Si fulgerul o trezeste la realitate. Apa dulce de izvor ii amorteste buza. Iubeste viata, uraste moartea Simte durerea prin muzica Exprima sentimentul prin vers Iubirea o transforma in note muzicale Note intregi,doimi,patrimi,pauza mai lunga Si din nou pe scara portativului O patrime si-o doime isi face loc. Bataia inimii e un semn ca traieste. Respecta...

1 poezii, 0 proze

Ana VirlanAV

Ana Virlan

AutorAtelier

www.anavirlan.ro http://www.anavirlan.ro/biografie.html ------------------------------------------------------- Cronică literară ("Convorbiri literare", iunie 2007) Cristian LIVESCU DOI POETI ZÃBAVNICI – NICOLAE BOGHIAN, ANA VÎRLAN „subțire peliculă transparentă/ prin care trecem în divinitate” Un poet din tagma discreților zăbavnici este Nicolae Boghian (n. 2 febr. 1946, Ghigoiești, Neamț) aflat în urmă cu mai bine de trei decenii printre laureații Concursului de debut al Editurii Eminescu, alături de Gabriel Chifu, de care ne-am ocupat în numărul trecut. Volumul Ofranda mișcării (1976) anunța un autor sedus de explorarea imaginară a misterului helladic, cu mitologia și metafizica sa care au marcat atît de puternic destinul omului modern. Pe urmele lui Ion Pillat, și el fascinat de farmecul egeic (în Tărm pierdut și Scutul Minervei), de perfecțiunea templelor și coloanelor de porfir, la umbra cărora centaurii și nimfele coboară parcă spre a pluti prin iarba cu asfodele, Nicolae...

25 poezii, 0 proze

Vartolomei SimonaVS

Vartolomei Simona

AutorAtelier

Cum mai trece timpul....26 de ani (intre timp m-am si maritat)....si lucrurile incep sa capete forma...cuvintele incep sa capete forma....sufletul insusi ia forma universului.E bine.Astazi, doar astazi, e bine.

47 poezii, 0 proze

Adriana GeorgianAG

Adriana Georgian

AutorAtelier

Am învățat prea mult și acum încep să mă întreb de ce... Suntem doar trecători prin această lume (viață) și tot ceea ce învățăm pentru a evolua în plan profesional, ... în lumea de dincolo, nu ne este de folos. Uităm cea mai importantă lecție care ni s-a cerut să o învățăm ... IUBIREA. Suntem preocupați de lucruri efemere: funcții, bani, renume. Din ce avem mai mult, ne dorim mai mult. Totul pare să nu aibă o limită clar definită. Când ajungem să tragem linie, sufletul nostru este pustiu, căci l-am abandonat. Sufletul e cel ce-ți dezvăluie lucrurile pe care mintea nu le poate înțelege și cuvintele nu le pot cuprinde, .... e tot ceea ce rămâne din noi și trece mai departe ...

3 poezii, 0 proze

nicolae costel alinNA

nicolae costel alin

AutorAtelier

Nu știu ce am realizat în viață, nu știu ce voi realiza. Merg înainte și cu rele și cu bune și poate cândva voi întâlni un îngeraș care merită și voi fi din nou fericit. Am învățat prea mult și acum încep să mă întreb de ce... Suntem doar trecători prin această lume (viață) și tot ceea ce învățăm pentru a evolua în plan profesional, ... în lumea de dincolo, nu ne este de folos. Uităm cea mai importantă lecție care ni s-a cerut să o învățăm ... IUBIREA. Suntem preocupați de lucruri efemere: funcții, bani, renume. Din ce avem mai mult, ne dorim mai mult. Totul pare să nu aibă o limită clar definită. Când ajungem să tragem linie, sufletul nostru este pustiu, căci l-am abandonat. Sufletul e cel ce-ți dezvăluie lucrurile pe care mintea nu le poate înțelege și cuvintele nu le pot cuprinde, .... e tot ceea ce rămâne din noi și trece mai departe ... (Adriana Georgian)

78 poezii, 0 proze

buga dorinBD

buga dorin

AutorAtelier

Prin lume a trecut un om si inca trece. Pe unii i-a incantat din mers, Pe altii poate suparat Pe cei mai multi ii lasa rece! Mergand mereu spre ce va fi Incearca sa traiasca clipa. O clipa ce spre vcesnicii In gandul ei-si fixaza tinta!

5 poezii, 0 proze

Ștefan Augustin DoinașȘD

Ștefan Augustin Doinaș

AutorClasic

26 aprilie 1922 – 25 mai 2002 Născut în comuna Caporal Alexa din județul Arad, Ștefan Augustin Doinaș a fost unul dintre poeții cărturari, o figură de maestru olimpian, amintindu-ne de scriitorii altor vremuri. În timpul studenției clujeano-sibiene din anii războiului, a fost unul dintre componenții de seamă ai Cercului Literar de la Sibiu și a semnat chiar "Manifestul" acestuia, care a apărut în ziarul "Viața" în 1942. A debutat în 1939, cu o poezie, în "Jurnalul literar", câștigând apoi, cu volumul "Alfabet poetic", în 1947, premiul Lovinescu. Volumul însă nu a mai apărut, din cauza instaurării comunismului, eveniment tragic ce l-a trimis în spatele gratiilor, pentru convingerile sale, și pe poet. Astfel încât Ștefan Augustin Doinaș a reușit să debuteze în poezie abia în 1964, cu volumul "Cartea mareelor", în care trecea de la baladă la o poezie cerebrală. Din cărțile sale ulterioare de versuri, care i-au consolidat un renume de autor fundamental al poeziei românești, menționam...

61 poezii, 0 proze

Nicolae MilcuNM

Nicolae Milcu

AutorClasic

Nicolae Milcu, mai cunoscut sub semnătura N. Milcu, (23 septembrie 1903, Craiova - 21 septembrie 1933, Craiova) a fost un poet român. De un destin vitreg a avut parte, de la o fragedă vârstă, fiul țăranilor gorjeni Aneta și Ioan Milcu, morți, amândoi, de tuberculoză. Rămas orfan când încă ar fi avut nevoie de ocrotire, Milcu e crescut de o mătușă, Pefca, nume sub care își va publica cele dintâi încercări. Clasele primare le face la Școala Evanghelică din Craiova, de unde trece, pentru cursul secundar, la Liceul „Carol I\" din același oraș. Elev dintre cei răsăriți, Milcu simte de pe acum imboldul scrisului, redactând, împreună cu alți colegi, o foaie satirică intitulată bizar, „Cariops\", trasă la șapirograf. Războiul îi trezește un gust al aventurii, conjugat cu patriotism adolescentin. El cere să fie trimis pe front, îmbrăcând uniforma de cercetaș. Cu o constituție fragilă, contractează un tifos exantematic, boală pe care o învinge, dar care îi șubrezește iremediabil sănătatea. După...

1 poezii, 0 proze

ÉV

Émile Verhaeren

AutorClasic

Poet belgian de expresie franceză, născut la 21 mai 1855 în Saint-Amand, într-o familie burgheză; își petrece copilăria în câmpia flamandă, pe malurile Escaut-ului; învață la colegiul iezuit din Gand, apoi la Universitatea din Louvain, unde studiază dreptul; se stabilește și practică avocatura la Bruxelles; debutează în 1883 cu volumul de versuri Flamandele; vreme de câțiva ani trece printr-o criză spirituală, cu dereglări psihice; călătorește în Spania, Germania, Anglia; în 1891 se căsătorește cu Marthe Messin, care va juca un rol important în vindecarea poetului; se apropie de mișcarea socialistă belgiană; îi apar într-un interval de zece ani (1893-1903) câteva cărți de versuri care-i aduc o notorietate internațională; invitat în multe țări, conferențiază pe teme literare în Germania, Elveția, Franța, Rusia; la începutul primului război mondial își afirmă poziția de patriot belgian, refuzând compromisul unei neutralități individuale; în 1916, 26 noiembrie, venind la Rouen pentru a...

25 poezii, 0 proze

Mai trecem...

de Elena Munteanu

Mai trecem prin omături moi, Păgâni spre țărm brumat visând, Și taina clipei, surzi și goi, Nedezlegând, nedezlegând... La ceas pictat cu mori de vânt, Mai trecem prin omăt vâslind, Lumină-n cer și...

PoezieAtelier

ce mai încolo și încoace

de alice drogoreanu

totul e foarte personal o mulțime de vene oamenii își întind venele de vânzare ficații inimile uterele fiecare ce are strigător la cer se palpează se gustă dacă e cazul aici ceva bun ceva acolo pute...

PoezieAtelier

Mai puternici decât furtuna

de chirescu manuela catalina

Cerul gri își scutura norii peste lacul dintre munți. Picăturile reci de ploaie loveau oglinda apei, formând cercuri care se împrăștiau ușor, ca niște șoapte ale vântului. Rico, o broască săltăreață...

ProzăAtelier

Melancolie

de Constantin Rusu

Mai trecem peste un îngheț banal și destinul ne este o valiză de drum diform lângă un biet furnal adormit de hohote nebune fără miză. Satele-s goale sub priviri de stele, nădejdile-s culese de alții,...

PoezieAtelier

Arheologie

de Lucian Blaga

Mai trecem cîteodat\', purtați de-același gînd, prin curtea unde sarcofage de bazalt în șiruri stau, distanță nobilă păstrînd, subt nalbe, de la unul pîn\' la celălalt. Cînd nu e nimeni să ne vadă,...

PoezieClasic

Moştenirea 2

de nonciu dragos

Voiam să mai trecem o dată în revistă, ce ne-ar reveni dacă facem efortul cuvenit de a face rost de certificatul de deces. Casa era amplasată în primul rând pe o stradă cu lume bună, aproape de...

ProzăAtelier

ieșirea din vis

de Dana Banu

prin multe noroaie ne-a fost dat să mai trecem împreună măi pafnutie ni s-au lipit mai apoi frunțile de zid și cum stăteam noi așa gata curățiți pentru moarte așteptând vreun glonț rătăcit să ne pună...

PoezieAtelier

Avem un timp măsurat de gânduri

de Silviu Somesanu

Dacă moartea ar fi o zi uitată într-un loc neștiut prin care nu mai trecem cu gândul și se șterg urmele ar fi o ușurare, am trece nevinovați prin amintiri. Când vine seara și noaptea ne găsește...

PoezieAtelier

Erai dinspre duminică

de Alina Manole

erai dinspre duminică și eu stăteam agățată de marginea lunii de o parte și de alta a gesturilor noastre albastre arhimedice dezlocuiri perfectau unghiul mereu nerostit al lui marte iubite, pe unde...

PoezieAtelier

Acordul cu mine

de Aura Horhocea

Pe atunci eram chiar simfonia a 9-a era preferata duminica dimineața mai ales El era violoncelul, harfa, totul … întreaga orchestră, cred - in-cantatio cu fiecare acord la unison- cel mai adesea eram...

PoezieAtelier