"Loc pentru Noi" – 20164 rezultate
0.01 secundeMeilisearch
OIOana Izbașa
Născută în preasfânta dată (nu luată!) de 30 noiembrie 1989, "într-un mic orășel din provincie". Concepută cu aproximativ 7 luni înainte. Citată în mare parte doar de ea însăși. Fugită de multe ori de-acasă și, dusă de-acasă în general. Tânăra și ambițioasa Izbașa a trecut cu bine peste dificila probă a grădiniței, chiar de două ori, într-un fel (după negocieri acerbe), apoi, din motive extraordinare a trecut de două ori și prin clasa întâi, dar, datorită circumstanțelor oarecum atenuante nu se poate spune că a repetat-o! Clasele II-IV au trecut repede și frumos. Pe parcursul lor a descoperit și învățat că ea iubește să facă aproape orice. I-au răsărit în fragedul suflet pasiunile pentru scris și matematică. Cu pasiunea pentru artă (în general, sau desen și muzică, în special) și iubirea pentru animale s-a născut. În clasa a IV-a (s-)a bătut pentru prima și ultima dată în viața ei. Altercația a avut loc pentru/din cauza/datorită ultimului castravete murat. De-abia în clasa a V-a a...
136 poezii, 0 proze
DGDan Giosu
REPERE, Nr.116 29 ianuarie - 5 februarie 2002 Vine o vreme în viața unui individ (fie el masculin, feminin sau, la alegere, androgin) când doar cărțile mai sunt în stare să calmeze și să liniștească tot ce au tulburat ceilalți. Și când spunem cărți, spunem \"Scândura lui Afansol\" a lui Dan GIOSU. Unul dintre prozatorii care ar putea cu ușurință să fie încadrat la optzeciști de către o istorie riguroasă a literaturii. Un simplu cititor, însă, străin de periodizări sau clasificări savante - ar remarca, fără îndoială, că proza scurtă la care s-a înhămat Dan Giosu, se bucură de puternice accente de umor și absurd, ceea ce pentru noi înseamnă deja mult, dacă nu cumva totul. Ioana BRADEA Un prozator neobișnuit Proza poeților sare de obicei peste cal. Și fie că acest cal este un cal de lemn, cal de bătaie, cal beat sau treaz, ea poate fi bună, proastă, realistă, fantastică, suprarealistă, avangardistă, expresionistă, metaforică, sarcastică, absurdă, toate la un loc; poate fi oricum, poate...
0 poezii, 0 proze
CMCarmen Marcean
Scriu versuri pentru a face loc în sufletul meu altor trăiri. Iubesc poezia încă din copilarie, datorită tatălui meu care ne strângea pe noi cei trei copii în jurul său și ne citea Eminescu, Coșbuc, Alecsandri,Topârceanu. Mai târziu mi-am căutat singură poeții.
7 poezii, 0 proze
PIPopa Ioana
La data de 05 Noiembrie 1993, in orașul Bârlad un nou suflet printre celelalte zeci de mii a îmbrățișat lumina dragostei; pe atunci de Dumnezeu, mai apoi de parinți, apoi de lumea cunoștințelor, iar acum, la adolescentina vârstă de 15 ani, de sufletul său. A făcut cunoștință cu poezia la frageda vârstă de 10 ani, realizând după un timp destul de îndelungat ca aceasta a devenit drogul ei, deoarece poezia este singurul loc în care încă mai este sinceritate, iar ea, aceasta mica ființă va fi mereu avocatul sentimentelor profunde care nu-și au libertatea decât în poezie. Școala nr. 1 "Iorgu Radu" din Bârlad a îndemnat-o sa vadă viața cu alți ochi, pregătind-o pentru cel mai bun liceu din oraș; Colegiul Național "Gheorghe Roșca Codreanu".
8 poezii, 0 proze
Nikolai Erdman
A inceput (undeva in jurul anului 1920) prin a scrie satire si momente vesele pentru cabareturile Moscovei. Debutul dramaturgic are loc in 1925, cand piesa \"Mandatul\" se joaca in capitala rusa, marcand, conform criticii din epoca, nasterea unei noi scoli teatrale. Capodopera sa, Sinucigasul, o comedie amara, reflectand drama stalinizarii, este interzisa in 1932 si nu se mai joaca decat dupa 1987. In 1933, Erdman este arestat si exilat, pentru trei ani, in Siberia. De la eliberare pana la moartea sa, in 1970, dramaturgul a scris scenarii de film, adaptari pentru teatru si librete de opereta. In schimb, piesa a repurtat un real succes pe Broadway iar, dupa 1990, intr-o punere in scena semnata Cornel Mihalache, cu un Horatiu Malalele magistral in rolul principal, a fost una dintre cele mai reusite reprezentatii din lumea teatrului romanesc.
1 poezii, 0 proze
IBIon Brad
Ion Brad (n. 8 noiembrie 1929, Pănade, județul Târnava-Mare) este un diplomat și scriitor român, exponent al realismului socialist. Primul intre cei noua copii ai taranului Traian Brad si ai Corneliei, nascuta Barna, originara din satul vecin Iclod. Casatorit cu Olimpia Alexandrina Suteu (1952). O fiica, Lia Brad-Chisacof (n.1955) Debutul absolut are loc în 1947 în revista Gând tineresc din Alba-Iulia, cu poezia Te-am visat. Debutează editorial cu volumul Cincisutistul în 1952. Absolvent al Facultății de filologie din Cluj (1948-1952). Între 1973-1982 a fost ambasador al Republicii Socialiste România la Atena. Membru al Comitetului Central al Partidului Comunist Român din 1974. Între 1984-1990 a fost directorul Teatrului Nottara din București. 1947 - este distins cu premiul I la concursuri literare pentru lucrările Proza lui Pavel Dan și Serghei Esenin și revoluția rusă 1951 - Premiul "Almanahului Literar pentru amplul poem epic "Cincisutistul" 1953 - “Diploma de onoare” pentru poezie...
11 poezii, 0 proze
DCDaniela Caurea
Daniela Caurea s-a născut la 7 iunie 1951 în Târgu Ocna; a murit în catastrofa din 4 martie 1977 în București. Debutul poetic și-l face în revista Cronica din 26 noiembrie 1966, publicând apoi și în Iașul literar, Tomis, Ateneu, Amfiteatru, în antologiile Tineri poeți, Ed. Tineretului, 1969 și Cerul în apă, Junimea, 1970. Primejdii lirice se intitulează prima plachetă de versuri, apărută tot la Junimea, in 1973.Cu puțin timp înainte de moarte scosese un volum de poezii pentru copii, Cartea anotimpurilor, la Ed. Ion Creanga și își definitivase pentru Editura Eminescu o nouă culegere de versuri: văzuhul de cuvinte. Un dialog pe marginea manuscrisului Adalbert Ignotus, dialog proiectat pentru începutul lunii martie, n-a mai avut loc... Destin Sefa de promotie a liceului din Tg. Ocna, Daniela a urmat facultatea de Filologie a Universitatii din Iasi unde l-a avut profesor pe Constantin Ciopraga. Pe la jumatatea studiilor, drumurile au dus-o insa la Bucuresti unde a urmat facultatea de...
7 poezii, 0 proze
PVPopa Viviana
Acum am inceput sa scriu poezii...am 13 ani, si locuiesc in Galati.Puteti comenta orice referitor la ele, important este sa fie citite! :) ~~~~~~ Am inceput sa scriu poezii acum 3 ani. Acum nu mai am 13, ci 16 ani, iar domiciliul nu este relevant. In decursul acestor 3 ani, m-am orientat catre latura umana a liceului, si anume sectia de filologie, lucru care, cred eu, m-a maturizat, deopotriva, in gandire si in scris. Am luat o pauza lunga... am lasat noi sentimente si trairi sa se adune si am asteptat o explozie poetica, acel ceva care sa ma determine sa ma exprim iar in scris cu usurinta cu care o faceam la 13 ani si, in sfarsit, acest lucru s-a intamplat, sau cel putin asa sper. Va prezint acum rodul creatiei mele actuale care, as indrazni sa spun, se ridica deasupra celei anterioare. ~Viviana. P.S. Chiar si la 13 ani, descrierea initiala mi se parea mult prea simplista, infantila si insipida. ~~~~~~~~~ Se pare ca explozia poetica are loc, pentru mine, din 3 in 3 ani. Si uite-asa...
37 poezii, 0 proze
Ștefan Petică
Într-o familie răzeșească din satul Bucești (jud. Tecuci), la 5 octombrie (22 ianuarie) 1877, a venit pe lume cel care urma, la vârsta potrivită, să fie primul simbolist român, anume Ștefan Petică. Nu se știe când a absolvit liceul. În orice caz, în octombrie 1894, G. Călinescu l-a găsit înscris cursant în clasa a VI-a a Liceului Real din Brăila. Iar o carte de student eliberată la 23 noiembrie 1902, certifică faptul că în 1902-3, Petică era student la Facultatea de Filosofie și Litere din București. În ianuarie 1900, devenise sublocotenent infanterist în rezervă. La 22 mai 1902, lucra la Ministerul Agriculturii, Industriei și Domeniilor. Singurul său domiciliu bucureștean cunoscut e dezvăluit de o carte poștală: Calea 13 septembrie nr.21 (în februarie 1903). Pentru G. Călinescu, el a decedat la 17 octombrie 1904. Iar ca loc al morții autorul “Istoriei Literaturii Române de la Origini până în Prezent” numește Capitala țării. Oricum, Ștefan Petică avea vârsta de 27 ani. Setea sa...
0 poezii, 0 proze
Ssomeone
Am invatat ca indiferent cat de mult suferi, Lumea nu se va opri in loc pentru durerea ta. Am invatat ca atunci cand cazi cea mai buna cale sa uiti E sa o iei de la capat. Am invatat ca iubirea nu e un punct fix,ci e o semidreapta, Despre care stim doar cand incepe... Am invatat ca,desi, exista maine E mai important sa traiesti azi... Am invatat ca niciodata nu vom putea SA IUBIM CU ADEVARAT VIATA!!!!
2 poezii, 0 proze
Loc pentru Noi
de Sorana Petrescu Felicia
Drept în față, copilul-oglindă te privește, încă viu, dar mă respiră, deja mort, (deja-vu) simple clipe de aer - trecut, prezent și viitor. Legătură de durere, fragilă și pală, sub al ei aspru contur...
pămîntul păstrează un loc pentru noi
de Liviu-Ioan Muresan
vino pe jos, draga mea, au căzut două avioane pasagerilor nu le-au crescut aripi au deraiat două trenuri călătorilor li s-au adîncit gropi multe mașini s-au izbit și cerul nu s-a deschis pășește...
DE LA ALEGORII LA ROMANE
de Jorge Luis Borges
Pentru noi toți, alegoria este o eroare estetică. (Primul meu gând a fost să scriu”nu este altceva decât o eroare a esteticii”, dar pe urmă mi-am dat seama că aprecierea mea implică o alegorie). După...
liniste!
de MITRUT S IOAN
mai incet va rog nu-i deranjati pe morti lasati sa se coaca viata in ei lasati-i sa se pregateasca in tihna pentru viata de apoi pentru noile iubiri si incercari care-i asteapta sa-si caute noi...
Tacerea mea
de Ionut Demetrescu
tăcerea mea este imnul meu aș fi vrut sa culeg spuze de la facerea lumii pentru a-mi fauri un glas in schimb din oseminte m-am născut și taina lor o port, in liniștea tâmplei acolo unde ma privești...
Ceainăria își planifică plopii
de Lorena Craia
mi-e dor de întâmplările cu tine de oameni simpli și zăpezi de adăposturi în care se ascund de mii de ani cormoranii în umbrele feritelor amiezi câteodată nu am loc pentru mine sau pentru noi cei...
Plang vremurile
de pop romeo
Plange linia orizontului cu iz de jar , o vioara se-aude si ea lacrimand rar ca si cum ar afla cerurile triste plang si ultimele noastre cuvinte , paralel cu holograma din vieti numita speranta...
Icoana bizantina
de Alexandru Corneliu ENEA
În oglinda timpului meu - prezența nestatornică a fumului și privirea ta de icoană bizantină. Iartă-mi greșelile ce voi mai face cu gândul și cu fapta, pentru că ăsta e rostul tău, dacă mi-ai ales...
adagio patologic
de Ioan Grigoraș
cheia sol amore mio nu descuie lacătul buzelor stă zâmbind la capătul portativului schimbând sensul orelor care își deapănă propria simfonie vezi coarda aceea tensionată prea întinsă între ieri și...
Între viață și poezie
de Ioan Grigoraș
- Să nu plângi, iubito, te rog să nu plângi, Mi-ai spus într-o toamnă târzie când cerul Cădea peste noi... Câte toamne de-atunci În goană-au trecut... Până azi pasagerul Aceluiași vis ai rămas și...