"Letra" – 5968 rezultate
0.01 secundeMeilisearch
MNManuel Orestes Nieto
Es Panameño, Licenciado en Filosofía y Letras. Ha sido autor de doce poemarios, comenzó a publicar en 1970. Ha recibido en cuatro ocasiones el Premio Nacional "Ricardo Miró" de su país (1972, 1983, 1996 y 2002), con los libros: Reconstrucción de los Hechos, Panamá en la Memoria de los Mares, y El Mar de los Sargazos y Nadie llegará mañana. Ganó el Premio Casa de las Américas en 1975 con su poemario Dar la Cara. Ostenta la Medalla Gabriela Mistral otorgada por el gobierno de Chile con motivo del 50 Aniversario del otorgamiento del Premio Nobel a la escritora chilena. Recibió el Premio Nacional de Literatura Pedro Correa en septiembre del 2000, por la excelencia literaria del conjunto de su obra poética. Fue Subdirector General del Instituto Nacional de Cultura de su país. Director de la Biblioteca Nacional de Panamá y diplomático. Actualmente es Embajador de Panamá en Argentina. Fue Miembro del Consejo Editorial del semanario literario y cultural Tragaluz del diario El Universal. Es...
1 poezii, 0 proze
César Vallejo
Uno de los poetas mas importantes del siglo XX! Conoció desde niño la miseria. Estudia Letras en la Universidad Nacional de Trujillo, Perú. En 1920 es acusado injustamente y encarcelado durante 112 días. En 1923 viaja a París, donde fallece (como lo predijo en uno de sus poemas) un día viernes de lluvia, el 15 de abril de 1938. OBRAS: \"Los heraldos negros\", 1918 \"Trilce\", 1922 \"Poema humanos\", 1939 \"España, aparta de mí este cáliz\", 1939
0 poezii, 0 proze
AZAdolfo Pérez Zelaschi
Adolfo Luis Pérez Zelaschi, (San Carlos de Bolívar, 15 de febrero de 1920] - Buenos Aires, 6 de marzo de 2005) fue un escritor argentino. Fue miembro de la Academia Argentina de Letras. Opera 1931 "Los Montiel" (novela). 1941 "Hombres sobre la pampa" (cuento). 1944 "Cantos de labrador y marinero" (poesía). 1949 "Más allá de los espejos" (cuento). 1954 "El terraplén" (novela). 1966 "El caso de la muerte que telefonea" (novela policial). 1969 "Presidente en la mira" (novela). 1975 "Canto fragmentario de Newpolis" (poesía). 1976 "De los pequeños y los últimos" (cuento). 1981 "Divertimento para revólver y piano" (novela policial). 1981 "Nicolasito" (novela). 1982 "La ciudad" (novela). 1985 "El barón polaco" (cuento). 1989 "Mis mejores cuentos policiales" (antología de cuentos). 1998 "Cien cuentos para cien días" (cuento). Sus poemas y cuentos fueron recogidos en antologías aparecidas en su país natal, y en países extranjeros como Chile, México y Bélgica.
3 poezii, 0 proze
EPElena Simona Popescu
2010 - volumul de debut "Disectia Inocentei", Editura "Scrisul Romanesc" 2010 - premiul pentru debut "Alexandru Macedonski - Prima Verba", al Editurii "Scrisul Romanesc" 2020 - Journey with Dante,Editura Letras
11 poezii, 0 proze
DDDaniel Dobrica
Data Nasterii 23 martie 1978 Drobeta Turnu Severin Studii: Universitatea de Vest Timisoara Facultatea de Stiinte Economice 1998-2002 Masterat Management și Marketing în Mass Media 2004-2006 Volum de versuri publicat: „Albastru Amar” - editura Letras - noiembrie 2020
151 poezii, 0 proze
ASAffonso Romano de Sant\'Anna
Affonso Romano de Sant\'Anna (Belo Horizonte, 27 de março de 1937) é um escritor brasileiro. Biografia Nas décadas de 1950 e 1960 participou de movimentos de vanguarda poética. Em 1962 diplomou-se em letras e três anos depois publica seu primeiro livro de poesia, \"Canto e Palavra\". Em 1965 lecionou na Califórnia (Universidade de Los Angeles - UCLA), e em 1968 participou do Programa Internacional de Escritores da Universidade de Iowa, que agrupou 40 escritores de todo o mundo. Em 1969 doutorou-se pela Universidade Federal de Minas Gerais e, um ano depois, montou um curso de pós-graduaçăo em literatura brasileira na PUC do Rio de Janeiro. Foi Diretor do Departamento de Letras e Artes da PUC-RJ, de 1973 a 1976, realizando entăo a \"Expoesia\", série de encontros nacionais de literatura. Ministrou cursos na Alemanha (Universidade de Köln), Estados Unidos (Universidade do Texas, UCLA), Dinamarca (Universidade de Aarhus), Portugal (Universidade Nova) e França (Universidade de...
1 poezii, 0 proze
MMMario Meléndez
Mario Meléndez (Linares, 1971). Estudió Periodismo en la Universidad La República de Santiago. Entre sus libros figuran: “Autocultura y Juicio” (con prólogo del Premio Nacional de Literatura, Roque Esteban Scarpa), “Apuntes Para una Leyenda” y “Vuelo Subterráneo”. En 1993 obtiene el Premio Municipal de Literatura en el Bicentenario de Linares. Sus poemas aparecen en diversas revistas de literatura hispanoamericana y en antologías nacionales y extranjeras. Ha sido invitado a numerosos encuentros literarios entre los que destacan el Primer y Segundo Encuentro de Escritores Latinoamericanos, organizado por la Sociedad de Escritores de Chile (Sech), Santiago, 2001 y 2002, y el Primer Encuentro Internacional de Amnistía y Solidaridad con el Pueblo, Roma, Italia, 2003, donde es nombrado Miembro de Honor de la Academia de Artes y Letras de Roma. Además dirige, durante dos años, un taller literario en la Cárcel de Talca que dio origen al libro “Los Rostros del Olvido” (dos volúmenes) donde se...
75 poezii, 0 proze
JNJoăo Cabral de Melo Neto
Joăo Cabral de Melo Neto (9 de janeiro de 1920, Recife – 9 de outubro de 1999, Rio de Janeiro) foi um poeta e diplomata brasileiro. Sua obra poética, caracterizada pelo rigor estético, com poemas avessos a confessionalismos e marcados pelo uso de rimas toantes, inaugurou uma nova forma de fazer poesia no Brasil. Irmăo do historiador Evaldo Cabral de Melo e primo do poeta Manuel Bandeira e do sociólogo Gilberto Freyre, Joăo Cabral foi amigo do pintor Juan Miró e do poeta Joan Brossa. Membro da Academia Pernambucana de Letras e da Academia Brasileira de Letras, foi agraciado com vários prêmios literários. Quando morreu, em 1999, especulava-se que era um forte candidato ao Prêmio Nobel de Literatura. Sobre sua obra Quando o leitor é confrontado com a poesia de Cabral percebe-se, a princípio, de um certo número de algumas dualidades antitéticas, por vezes obsessivas. Entre espaço e tempo, entre o dentro e o fora, entre o maciço e o năo-maciço... Entre o masculino e o feminino, entre o...
5 poezii, 0 proze
CVCezar C. Viziniuck
Născut în orașul Gura Humorului, Suceava, 22 Mai 1978. Membru al Liceo Poetico de Benidorm, mebru corespondent al Academiei Ludovicense, Maranaho, Brzilia, Membru Tertullia lierara Mario Castro cu sediul în Argentina Aparți in publicații de specialitate cu proza, poezie, cronică etc. precum: Convorbiri literare Mișcarea literară Cuvănt românesc, unde a fost și redactor Neuma Lumină lină Letras de Parnaso etc Apariții in mai multe antologii atat din țara căt si din străinătate cu poezie si proză Volume de poezie Ioana (bilingv româno-spaniol) 2016 Eu în culori incerte 2017 Unde ești, Maria? 2018 Maria și marea 2020 El camino del trueno (Drumul tunetului, în spaniolă)2024 Proză scurtă La sombra en el espejo (Umbra în oglindă bilingv, româno-spaniolă) 2025 Traduceri din autori de limbă spaniola, portugheza și engleză pentru diferite publicații Cărți traduse din spaniolă în română Urme de cretă de Jose Luis Labad în colaborare Manzanas rojas, manzanas verde de Claudia Mitră din română în...
924 poezii, 0 proze
VEVicente Espinel
Vicente Gómez Martínez-Espinel (Ronda, 28 de diciembre de 1550 - Madrid, 4 de febrero de 1624) fue un escritor y músico español del Siglo de Oro. A partir de sus Diversas rimas de 1591, transformó la estructura de la décima, estrofa conocida también como espinela en su homenaje. En la música se hizo famoso por dar a la guitarra su quinta cuerda, añadiendo una cuerda más aguda - llamada mi agudo o prima - a las cuatro existentes en aquel momento. Hijo de Francisco Gómez, que procedía de las Asturias de Santillana, en la actual Cantabria, y de su legítima esposa Juana Martínez, estudió sus primeras letras y música en Ronda con el bachiller Juan Cansino y se matriculó en la Universidad de Salamanca, donde aparece registrado los cursos de 1571 y 1572 con el nombre de Vicente Martínez Espinel, tomando el segundo apellido de su padre. Se sostuvo dando clases de canto, \"antes dadas que pagadas\", y contempló el proceso inquisitorial contra fray Luis de León. Volvió a su tierra, como él...
1 poezii, 0 proze
Poetul José Hierro – un Lucian Blaga al provinciei Cantabria (Spania)
de Andrei Langa
Cantabrian prin adopție, José Hierro s-a născut în anul 1922 la Madrid și a avut un dublu debut literar, consemnat în 1947, cu plachetele de versuri „Tierra de nosotros” și „Alegria”, pentru ultimul...
Graff-erii, un stil de viață
de CRETU IOAN
Graff-erii, un stil de viață Graffiti-ul există din cele mai vechi timpuri, mărturie stau picturile rupestre, însă forma sa urbană a apărut mult mai tîrziu, ea colorează în ziua de azi orașele mari...
portret în tuș
de Cristina-Monica Moldoveanu
femeia aceea șchioapă se poate să fiu eu, pășește ca mine și parcă gândește ca mine, singură, așa cum gândesc toți oamenii singuri adică cu marginea ochiului ascuțită, întoarsă înăuntru ca un colț de...
Minicurs de spaniolă pentru mormoloci
de Sorin Stoica
Probabil era MADRUGADA unei zile oarecare când Sonia s-a trezit singură și DESNUDA. Nu avea habar ce se întâmplase mai mult decât că împărțise cușeta de dormit a acceleratului de Segovia cu un SEÑOR...
Scrisoarea lui Mardare din Quebec către iubita lui din România
de Viorel Gaita
Mon amour, Sunt seul cuc într-un quatre et demi și pansez la tine. Am primit poza și pot spune că ai rămas aussi de ebluisantă. Ce mai, la solei te poți uita dar la tine ba. Ma minunez ce poatrină...
Lătratul
de Djamal Mahmoud
mă latră câinii răsare soarele mă latră câinii apune soarele mă latră câinii e miezul nopții mă latră câinii nouri pe cer mă latră câinii vuiet de vânt mă latră câinii miroase a ploi mă latră câinii...
Letargie
de elena dobrea
Mi-au căzut petalele... Frunzele bârfesc o cioară de pe ramura șefă. Tulpina citește o carte de-aventuri. În pământ, rădăcinile au amorțit din lipsă de imaginație. Uneori bate vântul și plictiseala...
Letargie
de Andrei Dumitrescu
Lumea se prabusea in jurul nostru dar tu stateai nepasatoare in mijlocul furtunii, uitandu-te insetata la mine. Cerul cadea, arzand pe deasupra capetelor noastre, stelele,razbunatoare ne loveau...
Letargie
de Milian Constantin Bogdan
Letargie Peregrinez in visurile fostului meu trup privind nostalgia vinisoarelor sangerande ale trandafirilor lacrimind viermilor plini de ganduri
Lebragia in tara pisicilor
de Gabriela Petrache
mereu îți spuneam că sunt un fel de Lebragie în țara pisicilor îți repetam repetam în timp ce tu căutai un profil un contur ceva mai palpabil decît unicul zîmbet pe care erai sigur că-l recunosti...