"Le piano sur les escaliers" – 20663 rezultate
0.01 secundeMeilisearchGabriel Marcovici
pasionat de literatura, de muzica rock, participant la citeva concursuri literare pentru amatori.evidentiat de citiva profesori in timpul gimnaziului pentru interpretarea la pian a unor partituri de beethoven. in facultate am avut o mare sansa de a ajunge cercetator. in prezent ma chinui sa imi cresc cei doi copii rezultati dintr-un mariaja nefericit. pentru asta mai scriu citeodata poezii si le distribui prin metrou si prin autobuze. in timpul liber imi place sa ma uit pe fotografii vechi.
3 poezii, 0 proze
Carmen-Elena Munteanu
Ma numesc Carmen, dar prietenii imi spun Amy. Sunt dintr-un orasel din N-E tarii, Roman. Momentan sunt studenta in Iasi, la Universitatea "Al. I. Cuza", Facultatea de Litere, Departamentul de Jurnalistica si Stiintele Comunicarii, in anul III. Sunt o fire incapatanata, dar care iubeste adevarul, plimbarile in aer liber sau prin ploaie, linistea. Ador sa citesc si sa scriu. In anii precedenti am facut cateva cursuri de teatru si de pian, dar micul meu oras nu mi-a dat prea multe sanse de a ma lansa. Imi place ceea ce studiez acum si sper ca intr-o zi sa ajung acolo unde mi-am propus... este o promisiune pe care mi-am facut-o, in primul rand, mie... iar pe langa aceasta dorinta, sper ca intr-o zi sa pot tine in maini propria-mi carte... mai multe despre mine puteti descoperi din textele pe care am sa le trimit.
9 poezii, 0 proze
Jean-Marie Gustave Le Clézio
Motivația Juriului Nobel: „Autor al inovațiilor, al aventurii poetice și al extazului senzual, explorator al umanității aflate deasupra și dedesubtul civilizației dominante.” Jean-Marie Gustave Le Clézio, sau J.M.G. Le Clézio (n. 13 aprilie 1940 în Nice) este un scriitor francez, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 2008 și câștigător al Premiul Reanaudot în 1963. În 45 de ani de activitate scriitoricească, Jean Marie Gustave Le Clézio a scris peste 50 de cărți. Opera sa cuprinde romane, eseuri și traduceri din mitologia indiană. Autorul francez a recunoscut, în numeroase rânduri, că printre scriitorii care l-au influențat se numără Hemingway și Faulkner. El a devenit cunoscut la 23 de ani, datorită romanului său, „Procesul verbal” (Le proces verbal), care a fost nominalizat la Premiile Goncourt. Într-un sondaj de opinie realizat de revista Lire, în 1994, 13% dintre cei chestionați și-au exprimat părerea că Le Clézio ar fi „cel mai mare scriitor de limbă franceză” aflat în...
0 poezii, 0 proze
Viorel Rotaru
Născut la 10 octombrie 1969, la Drăgășani,jud. Vâlcea. Studii: Facultatea de Litere Craiova.
20 poezii, 0 proze
Michèle Lalonde
Michèle Lalonde est une écrivaine, poète, dramaturge et essayiste québécoise née à Montréal, le 28 juillet 1937. Ses ouvrages se concentrent sur l’identité québécoise. Elle a écrit le fameux poème Speak white vers 1970, qu'elle lut à La Nuit de la poésie 27 mars 1970, basé sur l’injure utilisée par les anglophones envers les francophones du Canada quand la langue française était utilisée en public. 1958 - Songe de la fiancée détruite 1959 - Geôles 1967 - Terre des hommes 1979 - Portée disparue 1980 - Métaphore pour un nouveau monde
1 poezii, 0 proze
Patrice de la Tour du Pin
Le comte Patrice de La Tour du Pin (1911-1975) est un poète du XXe siècle. Issu d\'une famille qui régna sur le Dauphiné du côté de son père et descendant direct de Condorcet par sa mère, il est né le 16 mars 1911 à Paris. Son père est tué à la bataille de la Marne dès le début de la Première Guerre mondiale. Il grandira élevé par sa mère et sa grand-mère, avec sa sœur et son frère aîné, entre Paris et Bignon-Mirabeau dans le Gâtinais. Il fait ses études à Sainte-Croix de Neuilly-sur-Seine, puis à Janson, et entre à l\'École libre des sciences politiques. Il s\'est fait particulièrement connaître à ce moment-là par la publication de Quête de joie à 19 ans. C\'est Jules Supervielle, à qui il avait apporté son manuscrit, qui fit publier ce poème dans La Nouvelle Revue française. La Quête de joie est publiée aux éditions de la Tortue en 1933. Puis paraissent aux...
1 poezii, 0 proze
André Gide
Né le 22 novembre 1869 à Paris, André Gide est le fils unique de Paul Gide, professeur de droit, et de Juliette Rondeaux, riche bourgeoise d\'origine normande. «Né à Paris, d’un père uzétien et d’une mère normande, où voulez-vous, monsieur Barrès, que je m’enracine? J’ai donc pris le parti de voyager.» À la mort de son père, Gide n\'a que onze ans. Il est donc élevé par sa mère dans une atmosphère de rigueur morale qu\'on a dit castratrice, entouré presque exclusivement de femmes. Il épousera Madeleine Rondeaux, sa cousine de Rouen, en 1895. Dégagé de tout souci financier grâce à sa fortune personnelle, Gide s\'oriente très tôt vers une carrière littéraire dont ses premiers échecs ne le détournent pas les Cahiers d\'André Walter (1891), publié à compte d\'auteur: il se déclare soucieux de produire une œuvre qui assure sa postérité plus que sa gloire immédiate. Après Paludes (1895), Gide se moque des symbolistes et de lui-même, il publie les Nourritures terrestres (1897). Ce livre...
5 poezii, 0 proze
Roberto Juarroz
Né le 5 octobre 1925 à Coronel Dorrego dans la province de Buenos Aires (Argentine), Roberto Juarroz a fait des études de lettres et de philosophie à l\'université de Buenos Aires et s\'est spécialisé dans les sciences de l\'information et de la bibliothécologie. De 1958 à 1965, il a dirigé la revue Poesia = Poesia. Il a traduit des poètes étrangers, notamment Antonin Artaud. Il a été l\'ami d\'Antonio Porchia. Entre 1971 et 1984, il a été directeur du Département de Bibliothécologie et de Documentation de la faculté de philosophie et de lettres de l\'université de Buenos Aires. Mal vu des militaires argentins, il a dû s\'exiler aux Etats-Unis et en Colombie. De retour en Argentine, il a dû affronter l\'intolérance, cette fois, des intellectuels de gauche. A nouveau exilé, il a voyagé. Il est devenu expert de l\'Unesco dans de nombreux pays d\'Amérique centrale. Sa compagne, Laura Cerrato, professeur de littérature anglo-saxonne à l\'université de Buenos Aires et poétesse, l\'a suivi...
9 poezii, 0 proze
radoi elena adelina
terminal,le College National Gheorghe Lazar-Bucarest,Roumanie;classe scientifique.j'ai publie des poesies dans le cadre du Projet Comenius "communiquer par les arts"-2003.
12 poezii, 0 proze
Adrian Vona Mona
Care le beepedeste destept destul bondintera. Ca re le ca re deste si popa face minuni cu looseru"
1 poezii, 0 proze
Mazurka
de Emile Nelligan
Rien ne captive autant que ce particulier Charme de la musique où ma langueur s\'adore, Quand je poursuis, aux soirs, le reflet que mordore Maint lustre au tapis vert du salon familier. Que...
Alteța sa...
de Gondos Ana
Se ridică cu faima neștirbită a unei văduve, Se agită ca o notă muzicală în octave, Poartă rochii negre dantelate și evantaie, Ochii îi sunt diamante de pară și din foc are straie, Se plimbă mereu...
Piano
de Florentin Cristian
Și iar toate-s triste Și azi ca și ieri Potop de dureri Mă-nveselesc numai mediciniste Venind lângă pat Să-mi pună încă o pernă sub cap Și visul apune În negrul destin Care nu există știm E bun...
piano
de George Pașa
n-am să vorbesc despre irosiri s-a spus aproape totul într-o istorie căutătoare în ape tulburi din când în când arde câte un amurg neînțeles zdrang și câte o iubire cizelată nu prea veche numai bună...
piano & violin
de Daniela Davidoff
fum. ascult în căști piano & violin. mișcarea autobuzului mă zgâlțâie încet. muzica, atât de aproape de cer. cerul e ca un faun. din cer am vrut să zic că o să cadă îngeri. dar îngerii nu există. aș...
piano concerto no1. op.11
de Anghel Geicu
până unde se întinde albastrul? până la linia transparentă pe care o văd ca pe dâra trasă cu creta pe asfalt dar ce este dincolo oricât m-aș ridica eu pe vârfuri oricât aș pune mâna streașină la ochi...
Download me, piano piece
de Carmen Sorescu
povestea noastră începe într-o garsonieră de bloc vechi cu scări înguste încât mereu ne repetăm cu aceeași precizie chirurgicală un minut într-un lift înghesuiți săraci și sinceri până la ultimul...
disSonance jasz (new sequence)
de Leonard Ancuta
piano nu știu cum arată lacrimile de ebonită dar îmi simt ochii de asfalt umed de aceea mâinile urlă urlă ............................................................... totul urlă îmi aprind țigara...
mood
de Daniela Bîrzu
fum. ascult în căști piano & violin. mișcarea autobuzului mă zgâlțâie încet. muzica, atât de aproape de cer. cerul e ca un faun. din cer am vrut să zic că o să cadă îngeri. dar îngerii nu există. aș...
21 martie, Ziua Mondiala a Poeziei, ora 11-18 la Biblioteca Bucovinei
de angela furtuna
Consiliul Județean Suceava BIBLIOTECA BUCOVINEI CENACLUL ZIDUL DE HÂRTIE Uniunea Scriitorilor din România - Filiala Iași 13e LE PRINTEMPS DES POÈTES FESTIVALUL PRIMÃVARA POEÞILOR 2011 LIBRÃRIILE...
