"Le drame de la vie" – 20663 rezultate
0.03 secundeMeilisearch
JLJean Laugier
Poète et dramaturge, né en 1924 à Saïgon. En 1927, une tragédie familiale le rend orphelin de père et mère. Sa vie et son oeuvre seront profondément marquées par ce drame. Le premier poème que garda Laugier, fut écrit et dit en public en 1942. Dédié à la mémoire de sa mère, il ne le publiera qu\'en 1978 dans Rituel pour une ode, Prix Apollinaire en 1979. La même année 1942, après avoir écrit, joué et mis en scène sa première pièce, entre alors au Centre du spectacle où il se perfectionnera en art dramatique. Ses premiers poèmes paraitront dans la revue de Pierre Seghers en décembre 1945. Bien que jouant au Théâtre les recueils vont se succéder : de La Huitième Couleur à L\'espace muet et Les Bogues (ed. Gallimard, Prix Fénélon 1961) jusqu\'aux Navires du Temps (1989) et Fenêtres vos regards (1991). A donné de multiples conférences sur la poésie et le théâtre en Sorbonne comme à l\'étranger. *Dans la main du Monde, Caractères, 1994 *A bâtons rompus, causeries en Sorbonne, Caractères,...
2 poezii, 0 proze
MSMaurice Scève
Maurice Scève (1501-1564?), représentant le plus illustre de l\'école lyonnaise, est né à Lyon, entre 1500 et 1505, dans une famille bourgeoise qui joue un rôle honorable dans la vie de la cité. Son existence reste mal connue. Il reçoit une solide formation intellectuelle. Peut-être devient-il docteur en droit. Vers 1530, il est en Avignon attaché au vicaire de l\'Archevêque. En 1533, il prend part aux recherches qui tentent de retrouver le tombeau de la mythique Laure, la dame que Pétrarque avait aimée et chantée dans son Canzoniere, morte en Avignon lors de la peste de 1348. Il y découvre un sonnet qu\'il attribue à Pétrarque. Cette trouvaille lui vaut la célébrité, et les félicitations du roi François Ier, lui même grand amateur de poésie pétrarquiste. De retour à Lyon, Scève fréquente les cercles cultivés et connaît les milieux néo-latins où s\'épanouisse le sodalitium lugdunense. En 1535, Scève fait la connaissance d\'Étienne Dolet et lui donne à imprimer son premier ouvrage, La...
6 poezii, 0 proze
PDPhilippe Desportes
Philippe Desportes, né à Chartres en 1546 et mort à l'Abbaye Notre-Dame de Bonport le 5 octobre 1606, est un poète baroque français. Surnommé le « Tibulle français » pour la douceur et la facilité de ses vers, il fut abbé de Tiron, lecteur de la chambre du Roi et conseiller d'État. Sa vie D’une famille de riches négociants de Chartres, Philippe Desportes, entre dans les ordres après de solides études classiques. Il suit l'évêque du Puy dont il est devenu le secrétaire à Rome où il découvre la poésie de Pétrarque, qui influença profondément son œuvre. Il était l'oncle du poète Mathurin Régnier. À son retour en France en 1567, il gagne les bonnes grâces de personnages haut placés, dont le duc d’Anjou, le futur Henri III, qu'il suit en Pologne. Lorsque celui-ci revient occuper le trône de France, il en reçoit plusieurs abbayes qui lui procurent un revenu de 10 000 écus. Préférant sa poésie plus maniérée, plus conventionnelle, plus formelle et moins inspirée que celle des poètes de la...
1 poezii, 0 proze
FMFilippo Tommaso Marinetti
Filippo Tommaso Marinetti s-a născut în 22 decembrie 1876 la Alexandria (Egipt) și a murit la 2 decembrie 1944 la Bellagio. Studiază într-un colegiu francez de iezuiți și-și ia în 1893 baccalauréat ès lettres la Paris. Familia mea se mută la Milano și astfel viitorul inventator al futurismului se înscrie la Facultatea de Drept din Pavia, terminându-și studiile, însă, la Genova în 1899. Debutează în revista „Anthologie-Revue” în 1898 cu poezia „Les Vieux Marins” câștigând un concurs de poezie la Paris. Devenit poet de limba franceză, publică La Conquête des Étoiles (1902), Destruction (1904), La ville charnelle (1908). În 1905 scoate revista internațională Poesia împreună cu Sem Benelli și Vitaliano Ponti, rămânând însă singurul director al revistei începând cu numărul 8. La 20 februarie 1909 publică în „Figaro” la Paris „Manifestul Futurismului”. Trasată „poetica” futuristă, în același an apare drama Poupées électriques și apoi, în 1910, romanul Mafarka le Futuriste și Re...
1 poezii, 0 proze
MCMargareta Cemârtan-Spânu
Margareta Cemârtan s-a năsut în 1942 la 19 noiembrie, la Mihăilenii Vechi, județul Bălți. În 1949 este deportată în Siberia și se întoarce în satul natal în 1956. În 2002 publică trei eseuri – “Mărul”, “Mustangii” și “Lupii”, iar în 2006 “Lupii (Amintiri din copilărie)”. Grigore Vieru: ”Margareta Cemârtan-Spânu este una din victimele criminalului regim stalinist. Iar tragicul ei destin reprezintă imaginea dramei întregii Basarabii. Întâlnim în “Amintiri din copilărie” care sunt o față opusă luminoasei copilării descrisă de Creangă, pagini tulburătoare pe care le putea așterne pe hârtie numai un suflet ale cărui frumusețe și puritate au fost adânc rănite în copilărie și adolescență.” Margareta Cemârtan-Spânu a fost deportată la 7 iulie 1949, în cadrul operațiunii secrete „IUG”, desfășurată de autoritățile sovietice. Pentru că nu avea mamă, a fost deportată împreună cu bunica, tatăl și fratele ei. În acea perioadă avea 6 ani și jumătate. Au fost urcați cu toții în mașini militare, în...
0 poezii, 0 proze
HLHenry Jean-Marie Levet
Henry Jean-Marie Étienne Levet, né à Montbrison (Loire) le 13 janvier 1874 et mort à Menton (Alpes-Maritimes) le 15 décembre 1906, est un poète français. Poète, chroniqueur au Courrier français, 1895-1896, puis à La Plume, obtient par l'intermédiaire de son père une mission en Inde, 1897. Il devient diplomate, en 1902, ayant choisi cette carrière par goût du voyage. Elle le conduit aux Philippines (secrétaire-archiviste, à Manille, en 1902), puis en Argentine, en 1906, (chargé de la Chancellerie de Las Palmas). Il meurt de phtisie à Menton âgé de 33 ans. Le meilleur de son œuvre consiste en 11 poèmes, les Cartes postales, parues en revue en 1902 et rééditées après la mort de l'auteur par Valery Larbaud et Léon-Paul Fargue à La Maison des amis des livres en 1921, sur qui elles eurent une grande influence, ainsi que sur d’autres poètes du voyage. * Le Pavillon", collection bibliophile de l'Aube, 1897. * Le Drame de l'allée", chez l'auteur, 1897. * Poèmes", La maison des amis des livres,...
2 poezii, 0 proze
MSMihail Săulescu
Mihail Săulescu (n. 23 februarie 1888, București - d. 30 septembrie 1916, Predeal) a fost poet român. A cultivat o poezie cu tematică citadină, simbolistă; a scris și drame de factură expresionistă. Viața și opera * 23 februarie 1888: se naște la București. * 1906: apare volumul Versuri - poezii minore pe care autorul le reneagă subit și luptă pentru distrugerea tuturor exemplarelor cărții. * alături de Ion Agârbiceanu, Aron Cotruș, Liviu Rebreanu, Nicolae Iorga, Alexandru Ciura, intră colaborator la revista literară literară ilustrată Cosânzeana ce apare la Orăștie (1911) și ulterior la Cluj (1922) * 1914: apare volumul de poezii Departe. Solitudinea citadinului,spleenul și tristețea se împletesc cu dorința evadării în necunoscut. * 1916: apare volumul Viața. Conține poeme orientate spre o filozofie a acțiunii, a revoltei împotriva mizeriei. * 30 septembrie 1916: cade eroic pe frontul de la Predeal Reflectare postumă * septembrie 1921: are loc pe scena Teatrului Național din...
4 poezii, 0 proze
Aime Fernand Cesaire
S-a născut în 1913 la Laurain, în Martinica. Studii la liceul Louis le Grand și la Ecole Normale Superieure. Activist pentru renasterea culturala a negrilor, care, în spațiul cultural de limbă franceză, s-a numit "Negritude". Membru al partidului comunist francez și apoi întemeitor al partidului progresist din Martinica. Membru in paralmentul francez și primar în orașul Fort-de-France din Martinica. Impreuna cu Damas si Senghor a intemeiat revista L'etudiant noir. In Martinica, impreuna cu Rene Menil, a inițiat revista Tropiques. Opere poetice: Cahier d'un retours au pazs natal, 1939 Les armes miraculeuses, 1946 Soleil cou coupe, 1948 Corps perdu, 1950 Ferrements, 1960 Cadastre, 1961 Moi laminaire, 1982 La poesie, 1994 A scris și drame. Cea mai cunoscută e La tragedie du roi Cristophe, 1964. De asemenea a mai scris și eseuri politice.
52 poezii, 0 proze
HBHeinrich Böll
Heinrich Theodor Böll (n. 21 decembrie 1917 – d. 16 iulie 1985) a fost unul dintre cei mai proeminenți scriitori germani după ce de-al doilea război mondial. Romancier și dramaturg Heinrich Böll a fost laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1972. Notă biografică: "Am vrut să scriu dintotdeauna, am încercat de timpuriu, însă cuvintele le-am găsit abia mai târziu," mărturisește Heinrich Böll. A inceput să scrie din copilărie, a publicat prima carte abia la 30 de ani, iar în 1972, la 55 de ani, a primit Premiul Nobel pentru literatură. S-a născut în 1917, fiind al optulea copil al unei familii care ura războiul. Primii bani care i-au căzut in mână a fost o bancnotă de un miliard de mărci, pe vremea când tatăl lui ridica de la bancă bani cu căruța pentru a-și plăti ucenicii. A luptat în al Doilea Război Mondial (inclusiv pe teritoriul României), iar drama provocată de demența nazistă a marcat opera sa. Heinrich Boll este, înainte de toate, un umanist: răspunsul găsit la ororile...
1 poezii, 0 proze
ABAndré du Bouchet
André du Bouchet, né à Paris le 7 mai 1924 et mort le 19 avril 2001 à Truinas (Drôme), est un poète français. André du Bouchet passe son enfance en France jusqu’à la débâcle de 1940 qui le jette sur les routes, avec le dictionnaire Bailly de grec sous le bras. Sa famille s’exile aux États-Unis où il passe son adolescence, et mène ses études à l’université d’Harvard, devenant même professeur d’anglais. André du Bouchet revient en France à la fin des années 1940, et commence à écrire des critiques sur Victor Hugo, Baudelaire ou Shakespeare. Ses premiers écrits poétiques des années 1950 paraissent sous la forme de plaquettes qui seront plus tard refondues dans son opus majeur, Dans la chaleur vacante. Sa poésie exigeante, réfractaire à tout embrigadement, s’inscrit dans le sillage de Stéphane Mallarmé et voisine avec celle de Pierre Reverdy ou René Char ; elle ouvre sur un paysage dans lequel erre l’homme, hiératique et pourtant central. Il est le cofondateur en 1967 avec Yves Bonnefoy...
1 poezii, 0 proze
Destin
de Cezar C. Viziniuck
De mic, el Andrei, fusese îndrăgit mai mult de către mama sa decât fratele lui mai mare și vitreg, Marcel. Dragostea maternă găsise în chipul acela îngeresc amintirile copilăriei prin care ea, Maria,...
Amintiri de ....Dragoste
de Claudia Ionescu
Amintiri de ...Dragoste Din adolescenta si pana la adanci batraneti iubim una sau mai multe persoane de sex opus. Fiecare, dupa firea si norocul sau, trece prin una sau mai multe experiente...
afvulafdeling
de emilian valeriu pal
kașik oyunu nu ești primul nici ultimul care pleacă îmi tot repetam la trecerea frontierei nu știu de ce mă simțeam vinovat că dau bir cu fugiții ca musamabi hosono singurul japonez care-a scăpat cu...
Jurnal
de Iosef M. Hechter(Mihail Sebastian)
Duminica, 14 aprilie [1935] Ieri pe la 1 a venit Leni sa ma ia de la redactie. Ziua era frumoasa, ca in plin iunie. Ea, superba. Un tailleur gris, pantofii, poseta, o mica panglica la gìt si...
Mesteacănul
de Razvan Dragoi
Mesteacănul Numele meu este Cecilia O impertinență spirituală mă îndemna să fiu. Eram singură, închinându-mă iconoclast la propriul meu vițel de aur. Știam că e un păcat, dar era un moment de revoltă...
Paul Bogdan „Arevahar”
de Liviu Comșia
Mărturisesc că demult n-am mai citit o carte atât de incitantă. Nedumerirea de la început se preface în încântare la sfârșit. Nu numai pentru că e vorba despre o posibilă piesă de teatru, care ajunge...
Octombrie fără întoarcere...
de Emil Iliescu
Când îmbătrânești totul ți se pare posibil. Și știți de ce? Fiindcă - paradoxal, nu? - ai atât de mult timp să visezi! Să te imaginezi în ipostaze, la care nici măcar nu te-ai fi putut gândi atunci,...
Noaptea cafelelor fierbinti
de Sorin Teodoriu
- Ati completat fisa? Da, e bine asa, luati loc in sala, va rog. In cateva minute o sa va cheme domnul Mihai. Acum o saptamana m-am decis sa apelez la profesionisti, respectiv la agentia H, firma...
Iasul, leagan de istorie si poezie
de Maria Prochipiuc
Intotdeauna mi-a placut Moldova , poate pentru ca m-as trage si eu de pe undeva, de pe acolo, sau poate fiindca aici s-au nascut marile personalitati ale nemului, sau pentru ca iubesc atat de tare...
Epitaf adolescentin
de Alexandru D. Ropalidis
Întodeauna prima tragedie o trăiești când încă nu știi ce e aia și cu ce se mănâncă. Când încă nu ai dat cu capul de viața și de asta te simți mai puternic decât ea. Când nu știi nimic, totul e...