"La vérité non soupçonnée" – 23931 rezultate
0.02 secundeMeilisearchprofa-la-liceu
Jurnalul unei profe de liceu
indemn-la-nesupunere
Îndemn la nesupunere
de Liviu Nanu
cronici_eliad
Cronici pentru evenimentele de la Casa Eliad
de Radu Herinean
critica-singura
"mă-nclin la traista-nflorată și goală a bunicii și la cățelul meu vechi fac o eschivă și tac când lovesc." – Cosmin Perța
de Raul Huluban
Jean Tardieu
Jean Tardieu, né le 1er novembre 1903 à Saint-Germain-de-Joux et mort le 27 janvier 1995 à Créteil, Val-de-Marne, est un écrivain et poète français. Il est le fils de Victor Tardieu (peintre) et Caroline Luigini (harpiste). Il a travaillé aux Musées Nationaux, puis chez Hachette et, après la guerre, à la Radiodiffusion française. Il devient Traducteur de Goethe et de Hölderlin, il reçoit le Grand Prix de la Société des Gens de Lettres en 1986. Enfant insouciant et heureux, il fit ses études au lycée Condorcet, mais il perdit ce bel équilibre à 17 ans, lors d\'une crise qu\'il qualifia de « névrotique », éprouvant à partir de là une inexplicable angoisse métaphysique. Dès lors, il ne cessera d\'interroger cette part d\'ombre, à la fois inquiétante et fertile. « Cette nuit si terrible apparaît bénéfique si nous l\'embrassons, les yeux ouverts, dans la vérité du regard. » dans Obscurité du Jour, 1974. Difficilement classable, poète avant tout et surtout, il écrit aussi pour le théâtre et...
1 poezii, 0 proze
Alice Călugăru
Alice Călugăru (4 iulie 1886, Paris - 1957) Plecată de timpuriu în literatura franceză, Alice Călugăru debutează încă de pe băncile liceului, absolvit la București, în 1907. Fire neliniștită, agitată, activitatea sa publicistică, desfășurată în revistele din țară, nu-i dă satisfacție. Plecată pentru studii la Paris în 1912, se expatriază, mai întâi în Belgia, apoi - definitiv - în Paris. Aici preocupările sale literare continuă sub pseudonimul Alice Orient, obținând premiul al doilea și medalia de aur Femina pentru poeyia Les Perles, versiunea poeziei românești Cântec de plasă (Viața românească, nr. 1, 1912, p. 15-16). Sub același pseudonim, poeta publică, în 1924, romanul autobiografic La tunique verte (Paris, Malfere, Bibl. du Herisson). OPERE: Viorele, versuri, Buc., 1905; Versuri, Buc., E.P.L., 1968, cu o introducere de D. Micu. COLABORÃRI: Semănătorul (1903); Analele literare, politice, științifice (1905); Viața literară (1906); Revista noastră (1906); Convorbiri literare (1906,...
4 poezii, 0 proze
Chihăroi Lorena
Nu m-am priceput niciodată la a spune ceva despre mine și decând m-am apucat de scris, fie pentru mine ca formă de analiză fie pentru aprecierea celorlalți, -asta durând încă din clasa a cincea... acuși împlinindu-se 9 ani decând scriu - am exact aceeași formulare anostă. Nu mă pricep la multe și încerc să evoluez pe cât pot. Voi vă puteți da cu părerea, puteți fi cât de critici vă permite sufletul, eu nu vă îngrădesc libertatea. Dar dați-mi motive pertinente nu doar păreri sufletești - deși sunt mai mult decât bine venite și acestea. Spor la citit, dragilor! ~Ayana
7 poezii, 0 proze
Tinc Anca
04.04.1986. Copil fiind, isi petrecea verile citind in balconul cu vita-de-vie de la etajul unu al unei vile. Locuia cu bunicii si frunzarea carti din biblioteca voluminoasa. A gustat din poezia lui Bacovia si i-a placut atat de mult incat l-a devorat rapid. Setea de frumos a impins-o spre Blaga, Stanescu si Minulescu, iar apoi, catre proze alambicate si cu miez. Acum nu mai scrie. Cele 5 fasii de senin s-au inchis intr-un cerc perfect. Cand lucrurile se separa si devin simple, inspiratia se evapora si lasa loc pragmatismului. Cerul nu mai e locul ideal pentru visare, e doar un spatiu infinit, taiat pe la colturi uneori de zburatori si de avioanele lor minunate.
29 poezii, 0 proze
sorina manole maria
Salut! Sunt Sorina. Am descoperit poezia la 7 ani, cand stateam la masa:)) . De atunci am inceput sa scriu, mi-am insirat toate poeziile intr-un caiet pe care ulterior l-am pierdut. Am facut o pauza de vreo 2 ani,iar apoi inspiratia a inceput sa-mi revina. Acum scriu poezii triste... Nu-mi place sa mi le citeasca cineva care ma cunoaste. Motivul nu-l cunosc. Doar ma deranjeaza si atat. Imi public poeziile aici din doua motive: 1. Nu vreau sa mi le pierd, si deci asa le voi putea pastra. 2. Vreau pareri despre felul in care scriu. Deci coment-urile sunt bine venite Cam atat. Aaaa si daca vrei sa ma contactati, sorimar92@yahoo.com adresa mea de e-mail
2 poezii, 0 proze
la ce bun?
Sut insetat de iubire,u râdetzi prieteni...
1 poezii, 0 proze
poate nu mai pot sa-l readuc la fforma initiala
La arderea hanului Sf Gheorghe din Bucuresti Sfantu Gheorghe, acest han mare Era mai bine sa nu fi fost Decat s-aduca la fiecare Nadejdi desarte de adapost. Ce pote zidul! Ce pote omul! Dupa cuvantul proorocesc: Cand o cetate n-o pazi Domnul Desarta li-i truda cati o pazesc.
4 poezii, 0 proze
Jean de La Bruyère
He was born in Paris, not, as was once thought, at Dourdan (in today's Essonne département) in 1645. His family was middle class, and his reference to a certain Geoffroy de La Bruyère, a crusader, is only a satirical illustration of a method of self-ennoblement common in France as in some other countries. Indeed he himself always signed the name Delabruyère in one word, as evidence of this. He could trace his family back at least as far as his great-grandfather, who had been a strong Leaguer. La Bruyère's own father was controller general of finance to the Hôtel de Ville. The son was educated by the Oratorians and at the University of Orléans; he was called to the bar, and in 1673 bought a post in the revenue department at Caen, which gave him status and an income. His predecessor in the post was a relation of Jacques Benigne Bossuet, and it is thought that the transaction was the cause of La Bruyère's introduction to the great orator Bossuet, who from the date of his own...
3 poezii, 0 proze
Cristian La secret
Nascut 1975 AC - inca traiesc
4 poezii, 0 proze
renunt la cont
7 poezii, 0 proze
Celalalt \"versant\" al poeziei
de Dragoș Vișan
”Celălalt” versant al povestirii Povestiri despre celălalt (Curtea Veche, 2006), un volum din care impresia generală ar fi că Liviu Lucaci ne face invitația de a escalada, echipați și cu frânghii de...
Parole non dette
de Ada Negri
Parole che la bocca mai non disse, per pietà, per orgoglio o per paura, che i labbri spinse una demenza oscura, che un più forte volere ivi confisse: parole non di suono ma di palpito, miste al...
Sonia cu accent grav și hiat (17)
de Daniela Luminita Teleoaca
Sașa are mâini catifelate. Degete lungi și subțiri. Foarte hotărâte în delicatețea lor. Mâini cu care înfașă pruncii. Pe șei fermecate, îi duce în lumea basmului, unde spiridușii neastâmpărați în ale...
De ce și cum unele verbe activ-tranzitive devin reflexive? Cu privire la reflexivizarea verbelor psihologice de mirare
de Daniela Luminita Teleoaca
1. Precizări preliminare Într-o contribuție recentă (v. Teleoacă 2015), atenția noastră era reținută de prezentarea similitudinilor vs. diferențelor de actualizare a configurației actanțiale...
doar un scenariu
de Daniela Luminita Teleoaca
eu mă voi așeza puțin mai la stânga (voi fenta centrul cu veleitățile lui intimidante) de acolo lumina cade suficient de inteligent cât să nu-mi dezvăluie absolut partea vulnerabilă mult prea...
încă
de Daniela Luminita Teleoaca
ne cucerim cu vorbe deloc premeditate venite de undeva de departe poate din imaginația rapsodică a unui dumnezeu jovial umplându-și timpul cu faptul divers și hobby-uri desuete poate dintr-un...
