"La steaua de mai sus" – 23932 rezultate
0.02 secundeMeilisearchprofa-la-liceu
Jurnalul unei profe de liceu
indemn-la-nesupunere
Îndemn la nesupunere
de Liviu Nanu
cronici_eliad
Cronici pentru evenimentele de la Casa Eliad
de Radu Herinean
critica-singura
"mă-nclin la traista-nflorată și goală a bunicii și la cățelul meu vechi fac o eschivă și tac când lovesc." – Cosmin Perța
de Raul Huluban
MTMaria Tirenescu
Nume: Tirenescu Prenume: Maria-Constanța-Aurelia Data si locul nasterii: 5 octombrie 1949, Săcel, jud. Maramures Studii: Facultatea de Matematică-Mecanică a Universitătii “Babes-Bolyai” din Cluj-Napoca 1967-1972 Liceul de cultură generală din Viseu de Sus 1963-1967 Activitate: Profesoară de matematică cu gradul didactic I la Colegiul Tehnic „Ion D. Lăzărescu” din Cugir, jud. Alba Colaborări: 1)Poezie, proză în revistele: EXAMENE, STEAUA, OGLINDA LITERARA, POEZIA, „Universul scolii”-Alba, „Universul scolii” , HAIKU, ALBATROS, OPINIA, "Vatra veche", BOEMA, DOR DE DOR si „Viata militară”; 2)Articole în: „Tribuna învățământului”, „Examene”, „Universul școlii”-Alba, „Opinia”; 3)Radio România, posturile centrale si Radio Cluj; 4)probleme de matematica în : „Transilvania” si „Universul matematic”; 5)probleme de enigmistică în: „Opinia”. 6)texte pe colaborare la mai multe publicatii online, bloguri si site-uri literare. 7)cateva bloguri personale, dintre care: caleidoscopul meu...
723 poezii, 0 proze
GVGherghinescu Vania
Gherghinescu Vania (grafiat uneori Gherghinescu-Vania), pe numele complet Dumitru Gherghinescu-Vania (n. 11 decembrie 1900, Grozești, jud. Mehedinți - d. 5 octombrie 1971), a fost un poet, publicist și traducător român asociat cu tradiționalismul, mai precis cu mișcarea gândiristă. A locuit la Brașov, unde primea în locuința sa și a soției Domnița Gherghinescu-Vania (și ea scriitoare și traducătoare de prestigiu, a lăsat în urmă un jurnal numit "Cartea pierdută") multă lume literară a vremii. A înființat la Brașov o revistă numită "Claviaturi" împreună cu Lucian Valea, unde au semnat texte, printre alții, Lucian Blaga și Tudor Arghezi. Opere * Drum lung, Craiova, 1928 * Amvonul de azur, Cartea Românească, București, 1936 * Privighetoare oarbă, Colecția Universul literar, Tipografia și editura ziarului "Universul", București, 1940 * Timp sonor, Editura pentru Literatură, București, 1968 * Privighetoare oarbă: versuri (1928-1969), Editura Eminescu, București, 1971 * Acolo sus, steaua:...
1 poezii, 0 proze
Victor Felea
Născut la 23 mai 1923 în comuna Muntele Băișorii (județul Cluj), ca fiu al lui Toader Felea, preot greco-catolic al Mariei. Licențiat al Facultății de Litere și Filosofie a Universității clujene (1948), el va ocupa posturile de referent literar la Teatrul Național din Cluj (1949-1950), redactor la Almanahul literar și apoi la Steaua (1949-1970); este redactor-șef adjunct la revista Tribuna (1970-1985). Din 1949 este membru al Uniunii Scriitorilor din România. Debutează editorial cu volumul de versuri Murmurul Străzii (1955). Colaborează la majoritatea revistelor din țară (Contemporanul, Gazeta literară, Cronica, Orizont, România Literară etc.). Premiul revistei Steaua (1968), Premiul Uniunii Scriitorilor (1971, 1983), Premiul Asociației Scriitorilor din Cluj-Napoca (1975, 1979). A publicat mai multe volume de versuri dintre care: Soarele și liniștea (1958), Revers citadin (1966), Ritual solitar (1969), Sentiment de vârstă (1972), Cântecul materiei (versuri alese, 1973), Cumpăna...
0 poezii, 0 proze
VFVictor Felea
Victor Felea (1923-1993) Născut la 23 mai 1923 în comuna Muntele Băișorii (județul Cluj), ca fiu al lui Toader Felea, preot greco-catolic al Mariei. Licențiat al Facultății de Litere și Filosofie a Universității clujene (1948), el va ocupa posturile de referent literar la Teatrul Național din Cluj (1949-1950), redactor la Almanahul literar și apoi la Steaua (1949-1970); este redactor-șef adjunct la revista Tribuna (1970-1985). Din 1949 este membru al Uniunii Scriitorilor din România. Debutează editorial cu volumul de versuri Murmurul Străzii (1955). Colaborează la majoritatea revistelor din țară (Contemporanul, Gazeta literară, Cronica, Orizont, România Literară etc.). Premiul revistei Steaua (1968), Premiul Uniunii Scriitorilor (1971, 1983), Premiul Asociației Scriitorilor din Cluj-Napoca (1975, 1979). A publicat mai multe volume de versuri dintre care: Soarele și liniștea (1958), Revers citadin (1966), Ritual solitar (1969), Sentiment de vârstă (1972), Cântecul materiei (versuri...
107 poezii, 0 proze
Ion Sofia Manolescu
Ion Sofia Manolescu (n. 24 noiembrie 1909 – m. 1993), poet și memorialist. A semnat uneori doar cu numele de Ion Manolescu. :A nu se confunda cu prozatorul contemporan Ion Manolescu (n. 1968), care a scris ”Întâmplări din orășelul nostru”.: A publicat în 1936 sub numele de Ion Manolescu volumul de debut ”Odihna neagră” la editura ”unu” a lui Sașa Pană. În 1944, la opt ani de la publicarea volumului, a fost primit în Uniunea Scriitorilor, la recomandarea lui Tudor Arghezi și Gala Galaction. După 1946 a avut interdicție de semnătură în presă timp de mai bine de un deceniu. A colaborat și la revistele România literară și Front literar. Cea mai cunoscută carte a sa postbelică este ”Între mine omul și voi cartofii”. A mai publicat în 1962 și o carte de memorialistică, ”Amintiri”. Opere * Odihna neagră, Studioul grafic "Steaua artei", editura unu, București, 1936 (cu un portret de M.H. Maxy; tiraj de 208 exemplare) * Amintiri, Editura Meridiane, București, 1962 * Soare scufundat, Editura...
2 poezii, 0 proze
NDNicolae Dragoș
Nicolae Dragoș (pseudonim al lui Nicolae Răcănel) (n. 3 noiembrie 1938, Glogova, jud. Gorj) este un poet și jurnalist român. Tema principală a liricii sale este timpul. Poate cea mai cunoscută carte a sa este antologia \"Poeme dintr-un sfert de veac\", publicată în 1989 în Colecția \"Poeți români contemporani\" a Editurii Eminescu și cuprinzând o mare parte din opera sa poetică. Opere * Moartea calului troian, Editura pentru Literatură, București, 1968 * Coloană de-a lungul, Editura Eminescu, București, 1971 * Zăpezi fără întoarcere, Editura Cartea Românească, București, 1973 (cu ilustrații de Mihu Vulcănescu) * Scut de etern, Editura Eminescu, București, 1974 * Scrisoare în sat, Editura Eminescu, București, 1975 * Cu inima curată, Editura Eminescu, București, 1977 * La stema țării (La steaua țării?), Editura Ion Creangă, București, 1977 (colaborare cu Ion Miturică) * Ritualuri intime, Editura Cartea Românească, București, 1978 * Îngândurat ca pietrele munților, Editura Eminescu,...
2 poezii, 0 proze
ESEugeniu Speranția
Născut în București la 18 mai 1888, fiul folcloristului Th. Sperantia. Studii liceale, absolvite în 1906, doctor în litere și filozofie în 1912. Participă de tânăr la mișcarea literară a epocii, mai întâi în grupul Analelor literare, apoi în cenaclul macedonskian (1905-1906), după care se alătură cercului Vieței noi, condus de Ovid Densusianu. Carieră didactică de prestigiu după primul război mondial: profesor și director de minister, Cluj (1919-1921), profesor la Academia de drept din Oradea (1921-1934), profesor de filozofia dreptului și sociologie la Universitatea din Cluj (1934-1949). Pensionat în 1949. Publică numeroase lucrări de filozofia dreptului, sociologie și filozofie. Face și critică muzicală la revista Steaua, unde a publicat și o istorie de amintiri literare și universitare. În 1966 publică Medalioane muzicale, în 1967, Amintiri din lumea literară și Figuri universitare iar în 1968 Inițiere în poetică. Se stinge la vârsta de 84 de ani în ianuarie 1972, la București....
5 poezii, 0 proze
AGAurel Gurghianu
GURGHIANU, Aurel (n. 11 mai 1924, Iclănzel, jud. Mureș - d. 28 sept. 1987, Cluj-Napoca), poet. Este fiul Rozaliei (n. Oltean) și al lui George Gurghianu, țărani. Absolvent, în anul 1945, al Școlii Normale din Blaj, lucrează trei ani ca învățător în satul natal, iar între 1948 și 1952 urmează cursurile Facultății de Filologie a Universității din Cluj. Din 1959 până la moartea sa, este redactor-șef adjunct la revista "Steaua", unde, mai ales în deceniul șapte, alături de A.E. Baconsky, Victor Felea și Aurel Rău, duce o semnificativă bătălie pentru recuperarea criteriului estetic în evaluarea literaturii, precum și pentru reabilitarea lirismului în poezie. Debutează cu versuri în suplimentul literar al ziarului clujean "Lupta Ardealului" (1949), iar editorial cu volumul "Drumuri", apărut în 1954. În istoria poeziei ardelenești de după cel de-al doilea război mondial, A.G. reprezintă explicit fenomenul desprinderii de tradiția sămănătoristă a ruralismului și orientarea spre modernismul de...
7 poezii, 0 proze
ARAurel Rău
Aurel Rău (n. 9 noiembrie 1930, Josenii Bârgăului, Bistrița-Năsăud) este un poet, prozator și eseist/publicist român. A urmat în 1953 Facultatea de Filologie Cluj. A debutat cu versuri în publicația Lupta Ardealului (1949). Lucrează din 1959 ca redactor la revista Steaua din Cluj-Napoca. Aici, el și A.E. Baconsky l-au readus în viața publică pe Lucian Blaga, ce fusese cenzurat în anii stalinismului. A primit Premiul Academiei pentru Poezie, Premiul pentru traducere acordat de USR, premii "Opera Omnia". A editat în 1987 la Editura Dacia antologia "Poeți francezi". Opere * Mesteacănul, 1953 * Focurile sacre, București, 1957 * La marginea deșertului Gobi, București, 1960 * Unde apele vorbesc cu pământul, București, 1961 * Jocul de-a stelele, București, 1963 * Stampe, 1964 * Pe înaltele reliefuri, Cluj-Napoca, 1967 * Cele mai frumoase poezii, Editura Tineretului, București, 1967 * Întâlniri cu scriitori, Editura Univers, București, 1968 * Elogii, București, 1968 * Turn cu ceas, 1971 *...
48 poezii, 0 proze
ICIon Cocora
Ion COCORA (n.14 noiembrie 1938, Greoni/Caraș Severin). Poet și cronicar dramatic. Debut absolut în Steaua, 1958. Volume: Palimpsest, poeme, 1969; Dezlegare de chaos, 1973; Suveranitate lăuntrică, poeme, 1975; Privitor ca la teatru, critică I-III, 1975-1982;, Inventatorul de numere, poeme, 1976; Plante de dincolo, poeme, 1983; Ar mai fi de trăit, 2003, Oda Caligrafului sau Ficțiunile artistului la maturitate, 2004; Va fi o fugă, 2007. A îngrijit ediția Toma Caragiu, Poeme și alte confesiuni (1979). Membru al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Cluj.
3 poezii, 0 proze
La steaua de mai sus
de mircea trifu
Pe ceru-albastru și senin, Un dor în noapte plânge. Și steaua ce arde gemând, În univers se stinge. Te-am înălțat pe steua mea, Punându-i al tău nume, Ți-am daruit din tot ce-ar vrea, Destinul tău pe...
Steaua Albastra
de Viorel Darie
Steaua Albastră Viorel Darie Seara, târziu, când păsările jucăușe ațipeau în culcușul lor, când greierii începeau să țârâie de zor și când broaștele din pârâu se întreceau în a scoate fel și fel de...
Învățăm împreună (2)
de Rodean Stefan-Cornel
Notă: Acest text nu este o lucrare de cercetare științifică, un eseu, o lecție, sau un instructaj. El conține doar câteva note de studiu, personale, elaborate de subsemnatul, pe timpul parcurgerii...
La steaua lui Eminescu...
de florin caragiu
Așa-numitul neo-antropocentrism (un pan-freudism, motivat, întâi de toate, prin statistica numărului de adeziuni), după cum remarca părintele Savatie Baștovoi, în cartea de dialoguri intitulată...
fragment de roman
de nicolae tomescu
| Nu făceau niciun rău lozincile scrise peste tot, pe pereți, pe garduri, în vitrinele prăvăliilor, pe coridoarele școlilor, în primării. Unii le priveau, alții treceau nepăsători făcându-se că nu le...
Către Silvia, Secretar General în retragere
de serban georgescu
”Încurajare” când mă gândesc la ideea asta de încurajare o simt cum mă trage dinspre Interior înspre Exterior. Este un îndemn de a ieși din tine însuți. De a te scoate din minți cumva. Câte minți? De...