"La noi, ca-n codru" – 23930 rezultate
0.02 secundeMeilisearchprofa-la-liceu
Jurnalul unei profe de liceu
indemn-la-nesupunere
Îndemn la nesupunere
de Liviu Nanu
cronici_eliad
Cronici pentru evenimentele de la Casa Eliad
de Radu Herinean
critica-singura
"mă-nclin la traista-nflorată și goală a bunicii și la cățelul meu vechi fac o eschivă și tac când lovesc." – Cosmin Perța
de Raul Huluban
Ultima Generație - Primul Val
Antologia cuprinde 83 de autori de poezie. A văzut lumina tiparului pe 20.11.2005 la editura “Muzeul Literaturii Române”, cu o prefaţă semnată de criticul Lucian Chişu.
de Radu Herinean
TTTeo Teofil
Curicullum vitae – ca-n Bănat Șie potcă să mă fac? După tată mi-s slovac. Numa’ mami-i dîn Măhala, C-aiși avem noi capitala. Io-s născut în Cimișoara, Năince d-o da primăvara. Șî ne-am mutat dă aiși acolo Dân Măhala măi încolo. D-acu’ șăgiem în Șietace Șî-s fălos la patru așe… Că vorbiesc limba șie-m’ plașe
43 poezii, 0 proze
LULudwig Uhland
Johann Ludwig „Louis“ Uhland (n. 26 aprilie 1787 în Tübingen; d. 13 noiembrie 1862, Tübingen) a fost un poet, filolog, jurist și om politic german. Tradus la noi în colecția „Cele mai frumoase poezii”. Poeziile sale prezintă unele caracteristici ale romantismului (predilecția pentru temele medievale), dar nu poate fi totuși clasificată ca atare. *** Johann Ludwig „Louis“ Uhland (* 26. April 1787 in Tübingen; † 13. November 1862 ebendort) war ein deutscher Dichter, Literaturwissenschaftler, Jurist und Politiker. Johann Ludwig Uhland wurde am 26. April 1787 in Tübingen, im Herzogtum Württemberg, geboren. Sein Stammbaum lässt sich bis ins 16. Jahrhundert zurückverfolgen. Er entstammt einer renommierten Gelehrtenfamilie. In Tübingen lebte die Familie Uhland, seitdem der Großvater Ludwig Joseph als Professor der Theologie an die Universität berufen worden war. Ludwigs Vater war Universitätssekretär. Seine Mutter galt als fürsorgliche und gutmütige Frau. Ludwig verbrachte seine Kinderjahre...
1 poezii, 0 proze
FPFrancis Ponge
Francis Ponge (n. 27 martie 1899, Montpellier - d. 6 august 1988, Bar-sur-Loup, Alpes-Maritimes) a fost un celebru poet francez modernist. Inițial asociat cu suprarealismul, a sintetizat repede o formulă personală care îmbină poezia și eseul și care are întotdeauna ca subiect un lucru sau altul - de unde ideea de "poezie a obiectelor", obiecte ce se substituie în mare măsură prezenței umane. În literatura română, influența lui Ponge se resimte la mai mulți poeți precum Emil Brumaru, Constantin Abăluță, George Almosnino, Petre Vasile Fati, Gheorghe Grigurcu, Mircea Valeriu Popa, ș.a. La noi în România a apărut în 1974 la editura Univers o ediție tradusă de Irina Mavrodin a cărții "Le Parti pris des choses" (tradusă ca "De partea lucrurilor"), primul său volum și cel mai cunoscut. / Francis Ponge est un poète français, né à Montpellier le 27 mars 1899 et décédé au Bar-sur-Loup, Alpes-Maritimes, le 6 août 1988. Œuvre * Le Parti pris des choses, 1942. * Proêmes,...
7 poezii, 0 proze
PGPaul Guimard
"Miezul omului este solid, tare, poate chiar invariabil. Dar ceea ce face el depinde cam 99% de hazard. În linii mari, noi suntem cei care decidem, suntem liberi. Dar în privința bunurilor vieții, hazardul are de spus mai multe decât noi", a afirmat Paul Guimard (1921-2004), într-o convorbire memorabilă cu Jacques Jaubert. Ideea stă la baza a trei dintre cărțile lui cele mai citite: romanele Strada Le Havre (1957, Premiul Interallie), Ironia soartei (1961) și Bunurile vieții, best seller din 1967, care obține Premiul Librarilor și este imediat ecranizat, cu Michel Piccoli și Romy Schneider în rolurile principale. Paul Guimard a debutat ca jurnalist. Primul sau roman, Les Faux Freres (1956), obține Marele Premiu pentru umor, dar consacrarea literară vine abia după cărțile "serioase". În 1981 și 1982 este chemat la Elysee și face parte dintre apropiații lui Mitterrand. Se va distanța de acest episod printr-o altă frază rămasă celebră: "Singurul meu regret este că n-am obținut, în timpul...
1 poezii, 0 proze
Doina Wurm
Poate că ar face pe unii să zâmbească ....sunt AGRONOM de meserie[cu ani in urmă se punea problema dacă cei din"TAGMA" noastră suntem intelectuali sau nu ] Dece ne desconsiderați, Dece suntem o tagmă denigrată Ca stăm la sat,in bezna,cu mintea-ntunecată, Ca suntem limitați,necultivați, E-o afirmație ,nefondată , Când noi avem deschise orizonturi largi Și ...SUPRAFAȚA CULTIVATÃ ?? *** Zilnic din zori si pâna-n seară, Prin lanuri fac tura, Să văd lanul de secara, de grâu ,de orz si ..IN CULTURA. *** Strădania mea -n agricultură, Nu este deloc efemeră, C-am reușit,in premieră, S-o urc in pom,ori...pepinieră *** Si tot in premieră am reușit, Un rezultat ,demult râvnit , Cu foarte mult ..discernământ Să pun agricultura la ...pamânt! *** De ani de zile pe ogoare, Vara ,sub razele de soare, In bataia vantului, Fac ...umbra pamantului! *** In cenaclu cu atâția invățați, Strălucitori,plini de cultură, Domnilor, vă rog, ,nu vă jenati, Mă simt ca pe tarla-n agricultură ! *** așa că.. Acum ,in...
18 poezii, 0 proze
HAHans Christian Andersen
Hans Christian Andersen (n. 2 aprilie 1805, Odense, Danemarca - d. 4 august 1875, Copenhaga) a fost scriitor și poet danez, celebru pentru basmele sale. Printre cele mai cunoscute povești ale sale se numără „Crăiasa zăpezilor”, „Mica sirenă”, „Hainele cele noi ale împăratului” și „Rățușca cea urâtă”. În timpul vieții Andersen a fost celebrat de regalitate și aclamat pentru că a adus bucurie copiilor din întreaga Europă. Basmele sale au fost traduse în peste o sută de limbi și continuă să fie publicate în milioane de exemplare în întreaga lume. Hans Christian Andersen a fost scriitor și poet, rămânând celebru în special pentru poveștile sale. El s-a născut la Odense, Danemarca, marți, 2 aprilie 1805. Cele mai multe surse englezești, germane și franceze folosesc numele întreg (Hans Christian Andersen), însă în Danemarca și restul Scandinaviei el este cunoscut ca și H.C. Andersen. Prenumele Hans Christian este un prenume tradițional danez și este folosit ca și un singur nume, deși, la...
14 poezii, 0 proze
VCVincenzo Cardarelli
Vincenzo Cardarelli (pe numele adevărat Nazareno Cardarelli) (n. 1 mai 1887 - d. 18 iunie 1959) a fost un poet și jurnalist italian. Lirica sa are un caracter autobiografic. A evocat peisajul italian în diferite anotimpuri, prin versuri de o muzicalitate deosebită. Pentru activitatea sa, a primit Ordinul Italian de Merit ("Ordine al merito della Repubblica Italiana"). Opera1916: Prologuri ("Prologhi"); 1925: Istorii și amintiri ("Favole e memorie"); 1929: Soarele la zenit ("Il sole a picco"); 1934: Zile pline ("Giorni in piena"); 1935: Pământ natal ("Terra genitrice"); 1936: Poezii ("Poesie"); 1939: Cerul desupra orașelor ("Il cielo sulle città"); 1946: Poezii noi ("Poesie nuove") 1948: Vila Tarantola ("Vila Tarantola"), pentru care a primit Premiul Strega 1962: Opere complete ("Opere complete"). Cardarelli a fost unul din întemeietorii revistei și grupării literare La Ronda, prin care a pledat pentru întoarcerea la clasicism și a impus ca model lirica lui Leopardi.
3 poezii, 0 proze
Neagu Romeo
...aparut pe lume vineri 13 iulie 1973 cu lovituri abrubte de palma de moasa peste fund va disparea la fel de brusc, insotit de lovituri abrubte de cazma ......si vom mai vedea noi daca a insemnat ceva pentru cineva. Bineinteles ca nu vom afla peste ani din manualul de limba si literatura romana, cum multi de pe aici poate trag speranta ...pentru ca nu e cazul... Desi timpul de care nu dispune niciodata, a curs nemilos peste acest presupus domn, el nu a invatat nimic de la viata, desi asta a crezut, nu i-a cunoscut indeajuns de bine pe oameni, asa cum ei au crezut, dar pe mai departe incearca sa-si mantuiasca sufletul, cum indeobste se crede. Ceva desene animate, ceva scoli, ceva filme-n cap, ceva joburi, ceva bani, ceva texte prin atelierul de pe agonia ... cam asta este toata distractia din viata acestui om. Un om mare pentru familia lui...o prezenta gri in spectrul vizibil. Un fassss minuscul pentru agonia...o mare cantitate de hidrogen sulfurat proiectata catre stratosfera....
33 poezii, 0 proze
GVGrigore Vieru
Grigore Vieru (n. 14 februarie 1935, Pererita, fostul județ Hotin, România, azi Republica Moldova - d. 18 ianuarie 2009, Chișinău) a fost un poet român basarabean. În 1993 a fost ales membru corespondent al Academiei Române. Grigore Vieru s-a născut în familia de plugari români a lui Pavel și Eudochia Vieru, născută Didic. A absolvit școala de 7 clase din satul natal, în anul 1950, după care urmează școala medie din orășelul Lipcani pe care o termină în 1953. În anul 1957 debutează editorial (fiind student) cu o plachetă de versuri pentru copii, Alarma, apreciată de critica literară. În 1958 a absolvit Institutul Pedagogic „Ion Creangă” din Chișinău, facultatea Filologie și Istorie. Se angajează ca redactor la revista pentru copii „Scânteia Leninistă”, actualmente „Noi”. La 8 iunie 1960 se căsătorește cu Raisa, profesoară de română și latină, născută Nacu și se angajează ca redactor la revista „Nistru”, actualmente „Basarabia”, publicație a Uniunii Scriitorilor din Moldova. Între anii...
453 poezii, 0 proze
MBMihai Beniuc
Mihai Beniuc (n. 20 noiembrie 1907, Sebiș, Arad - d. 24 iunie 1988) a fost un poet, prozator și psiholog român. Este fiul lui Athanasie Beniuc și al Veselinei. Urmează Liceul Moise Nicoară între 1921-1927 din Arad, unde îl are ca profesor de literatură pe profesorul Alexandru T. Stamatiad. Debutează în revista liceului, „Laboremus”. Participă la cenaclul lui Victor Papilian. Licențiat în psihologie, filozofie și sociologie al Universității din Cluj, în 1931. După o specializare la Hamburg cu J. von Uexkull în psihologia animalelor, a parcurs ierarhia universitară de la asistent la profesor universitar. După terminarea celui de-al doilea război mondial, este conferențiar la Facultatea de Psihologie din Cluj (ca specialist în psihologia animalelor) și autorul unor volume de versuri (Cântece de pierzanie, 1938, Cântece noi, 1940, Orașul pierdut, 1943), privite de public și de critica literară cu înțelegerea și simpatia cu care este privită arta naivă. Adevărata sa carieră literară începe...
16 poezii, 0 proze
La noi, ca-n codru
de Atropa Belladona
Ar putea destui să jure, Dac-ar mai găsi curajul, Că se fură ca-n padure… Dar ne fură peisajul!
Scurte considerații despre cum și mai ales de ce se fură la români
de Ciocan Marius Bogdan
Sunt convins că de furat se fură în toată lumea, en-gros și en-detail, cu tirul sau cu pixul pe hârtie, cu naivitate sau cu profesionalism, de către reprezentanți ai ambelor sexe și independent de...
Alte povestiri din Moldovita
de nicolae tomescu
Despre huțuli, Mihai Eminescu scria: „duc o viață de pasăre pribeagă, originală și liberă. Românii le pricep limba lor fără să o poată vorbi și ei pricep pe cea română.” Apoi concluziona că sunt daci...
căciula cu patru bilețele
de george ionita
Lixandru Găzaru a avut patru copii: trei fete și un băiat. Pe Nela a măritat-o în Tîrgoviște cu băiatul cel mare al familiei Cucu, renumită pentru moara ce vîntura apele Ialomiței. Celorlalte fete...
Concurs Costesti 2017
de Ion Diviza
Tema: Pâinea noastră cea de toate zilele… Jalea țăranilor S-o scoatem la hat nu e modru, Ne macină cruntul blestem, Căci, iată, se fură ca-n codru, Și-un codru de pâine n-avem! În secolul...