"L-am închis pe Dumnezeu" – 20661 rezultate
0.02 secundeMeilisearch
TAtodor adrian
Rebut Cu tălpi demonice calc tărâmul surpat intr-o clepsidră Pe mâini, nisip dinspre apus, moment nocturn Mă scutură o stea lățită în galaxii spumoase De-o daltă anonimă, eu răzvrătit în turn. Mă zbat între lățimea clipei prea devreme, prea nepotrivit Închis în sensul lamentabil, în turn, un ger satanic Ferestre dezgolite, să pot privi un interior Și bat ploile dezgustător în turnul falnic. Un trup cristalin se ascunde cu un etaj de-asupra mea Și bate sacadat în pragul tavanului meu Își revendică turnul ce l-am închiriat Și mulțumit mă roagă să mă abat de la traseu. Mă-mpiedic de o stâncă, se cutremură peretele dinspre nord Când ies, un curcubeu m-atinge violent La capăt e comoara, îmi spun, dar n-ajung prea departe De-odată-n jur doar turnuri, doar turnuri de ciment. Se clatină pereții spre care obosesc s-ajung tărziu Și mă târăsc pe cotul stâng, pe dreptul, pe amândouă Se-nchide nisipul spre răsărit cu o oră întărziere, Uitasem, s-a schimbat ora, cu un secol sau cu două.
60 poezii, 0 proze
BBBogdan Butariu
Încercare de (Auto) Caracterizare Sunt, de regulă, o persoană introvertită, închis de obicei în ale mele și destul de rezervat, dedicat aproape în întregime scopurilor mele de realizare, în primul rând profesională și materială. Am avut totdeauna un mare respect față de autoritățile supranormative și pentru ierarhiile prestabilite, respectând litera și spiritul lor. Mișcările dezordonate și impulsive, imprudente și negândite mă irită, căci îmi subminează eforturile de promovare a unor metode de lucru rapide și eficiente. Eu nu voi fi niciodată omul care să se avânte orbește într-o afacere, totdeauna voi sta să mă gândesc de zece ori înainte e a da semnalul verde. Trei au fost atuurile mele în activitățile pe care le-am avut de-a lungul timpului, până-n momentul de față: organizarea, disciplina și tenacitatea. Cu ajutorul lor, și acum sunt în stare să urmăresc un obiectiv până-n pânzele albe, dacă e cazul, și să epuizez în scurt timp forțele adversarilor. Respectul pe care l-am impus...
25 poezii, 0 proze
Boris Vian
M-am născut din întâmplare, pe 10 martie 1920, la poarta unei maternități care era închisă din cauza unei greve. Mama mea care era gravidă cu operele lui Paul Claudel (de atunci nu pot să-l suport pe Claudel) era în luna a treisprezecea și nu mai putea ajunge la Concordat. Un preot, un om sfânt care trecea pe acolo, m-a adunat de pe jos și m-a liniștit: eram, într-adevăr foarte urât (...) Din fericire, o lupoaică flămândă, care tocmai îl născuse pe Pierre Herve (asta înseamnă că am aceeași vârstă cu el, conform teoriilor lui Einstein despre simultaneitate) m-a luat sub elitra ei și m-a alăptat. Am crescut puternic și înțelept, dar am rămas în continuare foarte urât, pentru că eram împodobit cu un sistem pilos discontinuu, deși foarte dezvoltat. De fapt, fașa mea semăna foarte tare cu fața Victoriei din Samothrace.
0 poezii, 0 proze
Niculescu Ioana
Sunt cerul sau marea din priviri .. Sunt calea ta de lumină Sunt mâna ce visu-ți poartă Sunt ziua caldă și senină, Sunt a nopții geană vrăjită Sunt pasul tău pe-al plăjii drum Sunt zefirul dimineții înmiresmat Sunt al primăverii parfum. Am îmbrățișări de rouă Am chemări înfocate în suflet, Am susur în inimă când plouă. Am umbre de val,colorat pamflet Am stropi de vise în privire Am zbateri de aripi închise-n timp, Am pașaport spre nemurire... Asta sunt...un castel de nisip Sunt un castel de nisip zgribulit, De furia valurilor mă feresc, De soare, și de răsărit, Și doar cu stelele mă sfătuiesc! Dar dincolo de umbra ta, Sunt plină de banalul eu, Și cândva îmi doream perfecțiunea, Și azi, și maine...și mereu Și când mă-nalț până la stele, Acolo sufletul e-o poartă.. E poarta ce m-asează între ele, Și ele îmi citesc în soartă! Dar, doar un val... e deajuns, Să mă dărâme, să-mi ia visul, Să-mi fure al meu nepătruns, Și să mi-l ia pe dânsul... Și dacă-mi ia visarea, zborul, Nu mai sunt, nu...
17 poezii, 0 proze
ASAlexandra Serban
Liceul l-am facut la Iulia Hasdeu in Lugojul natal iar acum sunt studenta in anul 3 la Facultatea de drept si Stiinte Administrative Timisoara. Nimic special, doar o studenta la fac de drept pasionata de poezie si literatura si indragostita de flori si de soare.
1 poezii, 0 proze
DADanila Adriana
M-am nascut intr-un oras mic insa farmecul pe care l-am descoperit dincolo de zidurile aparent goale si de raceala resimtita la tot pasul in aer m-au indemnat sa caut alte culmi in a mi defini propria existenta si astfel mi am creat un nou univers.Arta....singura care poate vorbi chiar si atunci cand autorul nu mai e, mi a intins fragila sa mana si asa m am redescoperit pe mine,pe cea din launtrul meu.Ma plimb alene intre oameni stiind ca trupul imi poate fi intemnitat intr-o lume cruda ce doar judeca insa sufletul e liber sa zboare unde vrea!Desenand prin aer folosindu ma de cuvinte am realizat o serie de poezii(modeste,arta cred eu se masoara in sentimente,in ceea ce vrei sa transmiti,forma in care o faci nu este atat de importanta atat timp cat este originala)si cateva articole in proza. Atunci cand nu gasesti in cei de langa tine un sprijin,atunci cand cerul a fost sters cu o radiera si toate culorile vii au disparut,atunci ai nevoie de un prieten.Si daca el nu exista...atunci...
4 poezii, 0 proze
FPFlorina-Mihaela Pascan
m-am nascut in '86,am mers la scoala la 6 ani,in timpul liceului l-am vazut prima data,n-am intrat la zi la facultate pentru ca ma gandeam cum sa fiu in aceeasi sala cu cel de care ma indragostisem si de care aveam sa ma indragostesc din nou in ianuarie 2007.
11 poezii, 0 proze
Laura Tirnovean
Cel mai frumos cadou pe care l-am primit atunci cand m-am nascut a fost viata. Imi place la nebunie sa-mi traiesc viata din plin, imi place sa iubesc...pana si poeziile pe care le-am scris sunt inspirate din viata de zi cu zi, din vietile celor din jur si din experientele extraordinare pe care le-am trait. Mi-am trait mult prea intens copilaria si acum traiesc intr-un univers in care trecutul conteaza mult prea putin.
5 poezii, 0 proze
MMary
Intr-o zi m-am napustit asupra propriului Eu nu l-am gasit dar pe locul in care statuse era o lacrima.
43 poezii, 0 proze
Luca Ionela
M-AM NASCUT TARZIU...DESI NIMENI NU M-A INTREBAT DACA VREAU SA VAD O LUME FARA LIBERTATE...TARZIU PENTRU CA LOCUL MEU...NU-I AICI..L-AM PIERDUT... ...AM PIERDUT...SI GANDURILE BUNE..IN DRUMUL SPRE O LUME CARE MA LOVESTE...SI-MI DA APA SI OTET SA BEAU. ..SI STIU CA NU-I INCA VREMEA SA-MI DUC LA BUN SFARSIT LEGENDA PERSONALA...
6 poezii, 0 proze
L-am închis pe Dumnezeu
de Paul Alex
L-am închis pe Dumnezeu în spatele pronumelor cu literă mare și a zilei de Duminică în spatele porților marilor catedrale și a bisericilor mici de lemn L-am închis pe Dumnezeu în rugăciunea spusă din...
Paradiso Perduto
de Blufie
Sunt datoare unui oarecare cu o viață sau mie cu o moarte. M-așteaptă viori ude, scârțâind cu ecou, degete ce se iubesc în podul palmei și-apoi se-nșală fără prejudecăți, clipocind pe clape de orgă...
unde e Dumnezeu?
de silviu dachin
Iorga a spus candva:\"oamenii L-au inchis pe Dumnezeu in biserici ca sa fie liberi sa faca ce vor in lume\". Domnule Iorga, l-am cautat in biserici. L-au dat afara si de acolo...
trezirea
de adina matilda
m-am trezit brusc.uimit am realizat că-mi lipsesc. fremătând in jurul meu am privit, și,și ce dacă?nu mă regăsesc. caut farmecul,blândețea și speranța. m-au cucerit cu un asalt grăbit, ca un vulcan...
revelație profetică a instinctului de reproducere
de Cosmin Brehoi
mai știi atunci când stăteam pe bancă în parc și rulam tutun din Pall Mall în foițe de joint și-am fumat și apoi rău groaznic de la înghițit, greșeală de amator rău cumplit, cu dor și oboseală gen...
Poveste de adormit remușcări
de Neagu Raluca
în cartierul meu blocurile apar din pământ în locul copacilor la ferestre stau strânși mii de ochi gata să treacă prin tine ca printr-o umbră îi simți cum îți desfac pe rând coastele să ajungă...
Unde suntem?
de Daniel Puia-Dumitrescu
Din indian în indian răsare soarele printre rămășițe de curry și bere din doi în doi englezi unul bea altul se-mbată să uite de rușinea celuilalt din moschee-n moschee nu se mai văd bisericile...
întuneric
de sentient
Intunericul se contopea cu lumina... iar din ei se nastea noaptea. Noatea in oras e urata -- arde. Noapte era cand am plecat de acolo, cu gandul si sufletul la ea. Ma parasise din nou, maine aveam sa...
Mărturisesc că am asasinat iarna cu plăcere
de Sorin Stoica
Ziua în care am asasinat iarna a căzut într-o joi. Țin minte că se făceau 40 de ani de când o uram cum se urăște o rudă pisăloagă, o durere de măsea sau o iubită care te înșală: instinctiv, din toți...
noaptea în care m-am întins alături de Dumnezeu
de dan petrut camui
era o noapte înaltă, după cât de ușor puteam atinge vârful copacilor, mirosea a zahăr ars, păsări duceau gustul de cacao spre locul cu vizibilitate, scriam despre omul bun pentru care nimic nu părea...