"Intermitențele morții – privirea dincolo de text" – 170 rezultate
0.03 secundeMeilisearchTiberiu Iliescu
Tiberiu Iliescu (n. 26 decembrie 1906, Craiova, d. este un poet român, cunoscut îndeosebi ca redactorul-șef al revistei interbelice Meridian (1934-1946) de orientare modernistă eclectică. Craioveanul Tiberiu Iliescu este un scriitor mai putin cunoscut, retinut de istoria literara drept un participant la miscarea de avangarda. Aici se afla si punctul de discordie in privinta interpretarii operei lui Iliescu. Conform recentei monografii a Xeniei Karo, Aventuri verticale, Tiberiu Iliescu este un autor care a apreciat in primul rind valoarea estetica si culturala, indiferent de locul in care aceasta se manifesta. Astfel, la revista Meridian, pe care a editat-o cu intermitente intre 1934 si 1946, scriau, e drept, Geo Bogza, Sasa Pana, Gellu Naum, apareau Marcel Iancu sau Victor Brauner, dar Tiberiu Iliescu deschidea paginile si unor elogii lui Vasile Parvan, G. Ibraileanu, O. Densusianu, personalitati fara legatura cu grupurile de avangarda, aflate uneori chiar in conflict deschis cu...
1 poezii, 0 proze
TMTeodor Murășanu
Teodor Murășanu (n. 19 iulie 1891 Câmpia Turzii - d. 2 septembrie 1966), profesor de liceu și scriitor român. Biografie Teodor Murășanu s-a născut din părinți țărani. Urmează liceul la Blaj (între 1904-1912), studiază Teologia, Filologia și Filozofia la Budapesta (1912-1916), apoi își continuă studiile de Filologie și Filozofie la Universitatea din Cluj (1918-1919). În anul 1919 este numit profesor de limba și literatura română la „Liceul Regele Ferdinand” din Turda (azi Colegiul Național Mihai Viteazul), unde desfășoară o strălucită activitate. Se remarcă și prin activitatea sa în cadrul societății de lectură „Titu Maiorescu“. A debutat în anul 1906 cu poezia “Pastel”, tipărită în revista săptămânală “Unirea” din Blaj. A colaborat la diferite publicații, mai ales cu poezii, atât înaintea, cât și după Marea Unire din 1918. După 1918 a redactat la Turda, cu unele intermitențe, săptămânalul “Turda” (sau “Arieșul”), iar între 1933-1943 prestigioasa revistă “Pagini literare”, la care au...
1 poezii, 0 proze
Intermitențele morții – privirea dincolo de text
de Ioana Petcu
Noțiuni și simboluri personalizate, povestire scindată, timp sincopat, omnisciență narativă pusă sub semnul întrebării – acestea sunt mizele ultimului roman de José Saramago editat la Polirom,...
Din scaunul cu cinci rotile (II)
de Adrian Firica
Astăzi, 24 iunie, a.c. – asemănător anului invocat în relatarea precedentă – mi-am adus aminte: ... că trebuie să încep prin a anunța că țin morțiș să-i dezamăgesc pe toți cei ce caută, cu orice...
Eseu despre presentiment, înainte de a trece strada sub ochii omulețului verde și a unor rochii vii
de ștefan ciobanu
Chestia cu preSentimentul e ca și chestia cu Doamne - Doamne. Adică, poți spune EU CRED! dar când începi sa îl teoretizezi, din orice unghi l-ai LUA (hindus, ortodox, musulman, esoteric și altele),...
gara cu un singur peron
de Liviu-Ioan Muresan
în gara cu un singur peron oamenii sînt mici și temători trenul vine rar și aleatoriu oprește pentru 10 secunde cei mai puternici urcă din mers ceilalți așteaptă următoarea garnitură trenul face...
... și acestea fiind zise 3, 2, 1 și se născu și ăsta micu, zic să ne sunăm rudele de sânge și să le dăm vestea cea bună
de Bogdan Geana
azi ne preocupă mai mult moartea decât ne preocupă crăciunul, neasemuit de triști, așa suntem: neasemuit de triști, iar tristețea se măsoară în moarte și nici într-un caz în frecvența intermitențelor...
Ochiul de veghe
de olga alexandra diaconu
OLGA – ALEXANDRA DIACONU OCHIUL DE VEGHE POEZII MISTICE EDITURA OCHIUL DE VEGHE Un timp fără memorie: doar Ochiul de Veghe împăcat în sine însuși veghează zborul vulturului căutându-și cu ardoare...
Comedia și tragedia vieții
de razvan rachieriu
Oamenii pot fi citiți așa cum citești subtitrarea unui film mut,ei urcă pe dimensiunea verticală a vieții așa cum urcă succesul încrederea în sine și coboară așa cum nereușitele îl aruncă pe om pe...
Valeriu dg Barbu, prietenilor săi…
de Maria Tirenescu
Am primit cu puțin timp în urmă câteva texte. Pentru cei care doresc să le citească, le postez aici. 34. neavând vreun interes umblu fără fes aiurea, urmărindu-mă securea secundarului ostil, semănând...
să dormim, dar
de Stefania Klein
azi-noapte am dormit iar cu aurolacii am dormit de la trei douăzeci la șase treizeci la lumina farurilor harnice a anvelopelor încinse cu punga argintie de gât am dormit ca și ieri zbierând la lună,...
Jurnal ascuns developat (II)
de Dragoș Vișan
12 ian. 2008 Născocitorul Un necaz nu vine niciodată singur. În schimb, bucuriile de astăzi sunt născocite de către noi, pentru noi, după cum putem (atenți să nu-i întristăm pe alții). O bucurie mare...
Caleidoscop (2)
de Sergiu Burlescu
3. ferestre — pare că despart lumea mea de a ta dar nu le țin în umbră pliate una peste alta să le consacri căldura dintre ele încerci din când în când cu respirația ta rece să împingi vreo două...
O faptă creștinească. Prima moarte a Elisabetei Ticuță
de alexandru petria
Ea o să moară de două ori. Azi e moartă, bea o cafea după ce a terminat coniacul și fumează a șasea țigară, după cum vede după pachetul cumpărat dimineața. Acum n-o cheamă nicicum, dar a chemat-o...
Zadarul zădărniciei
de Maria Elena Chindea
(dedic acest discurs al meu tuturor celor ce-au fost răniți, umiliți, insultați pe acest site, sau pur și simplu au fost oripilați de unele manifestări ale câtorva personaje de aici, care au veșnic...
Delicatese la ceaun
de felix nicolau
În general am despre actori aceeași părere ca aceea a naratorului lui Camil Petrescu din Patul lui Procust . Când vine vorba de regizori, lucrurile sunt ceva mai nuanțabile. Ei, regizorii, de cele...
Clubul rataților idioți frustrați terminați
de Fernando Vidal
Eu m-am schimbat. Vreau să fiu adevăratul ratat. Viața nu are nici un rost dacă o trăiești pentru un scop de rahat. Voi trăi ca și cum fiecare secundă e ultima. Asta știu toți, dar ei nu știu că...
frumoasă cădere, amuțitoare
de Ela Victoria Luca
Să fim frumoși, îți spun, înainte de cădere, să ne așezăm față în față; masa nu se dă la o parte decât atunci când nu mai avem ce să ne spunem. Dar noi încă ne vorbim cu mâinile calde, cu fruntea pe...
nașfă
de Miclăuș Silvestru
s-au dus vremurile bune când aveam de unde consuma fructe și legume proaspete gerul m-a ținut ostatic între zidurile casei dându-mi totuși posibilitatea să privesc afară printre zăbrelele-i...
Suferința 34,35,36
de razvan rachieriu
Suferința creează un spațiu sinistru în care huzuresc și proliferează demonii, ce încearcă să instaureze domnia întunericului asupra vieții oamenilor, însă lumina este inoculată oamenilor și aduce cu...