"Interiorul umbrei" – 12403 rezultate
0.02 secundeMeilisearch
TAtudorache gabriela andrada
sunt nascuta in zodia varsatorului.am inceput cu asta,pentru ca eu consider ca aspectele generale ale zodiilor spun mult despre caracterul unei persoane.imi place sa cred ca sunt o persoana buna,pentru ca sufletul este cel care te reprezinta.nu pun accent pe material,deoarece in ziua de astazi materialul deterioreaza interiorul.cam atat despre mine.. nu prea imi place sa ma descriu.
2 poezii, 0 proze
GPgeorge popa
Nascut in Brasov. Intre doua culturi,doua religii. Absolvent la Finante-Banci. Scriu ,incercand sa exprim ceea ce este in interiorul meu.La judecata se vor cantari doar lacrimile,asa cum spunea Emil Cioran. Cuvintele vor fi ceea ce ramane in urma mea,si dupa. Pasii se vor pierde in nisip,acoperiti de zefir,sub soare,sub noapte. Ideea de a fi a fost suficienta. M-am nascut,trait si am fost OM. Recunostiinta profesorilor care m-au invatat,oamenilor care m-au invatat sa nu gresesc,atunci cand aleg,lui Dumnezeu care mi-a calauzit pasii pe Drumul Vietii. Cuvantul care va ramane sapat in piatra in urma mea,si in mintea si sufletul celorlalti. George Popa
37 poezii, 0 proze
JLJemna Ramona Laura
Luni Sunt singura in camera. De fapt, sunt iar singura...in viata. Pentru a cata oara? Ce rost are sa mai fac fac socoteala? Important acum e prezentul. Scaunele " tac ", nu scartaie nici unul. Cand spui "sunt doar cu mine", in interiorul tau doresti sa fi pronuntat acest cuvant pentru ultima oara. Vrei ca semnificatia, incarcatura lui s-o uiti cat mai repede. Si vin ploi...si sterg o parte din cenusiu. Iar apoi...dupa ploaie rasare soarele si purifica atmosfera. Da...dizolva semnificatia tristetii. Mi-am scos un sandwich si mananc. Ma cauta cineva...dar nu pot sa raspund. De ce? Pentru ca azi doresc sa stau de vorba doar cu "tine", cu trecutul pe care vreau sa-l uit. Pe care faptele-l pastreaza, dar pe care l-am ascuns in mine. Si care m-a facut sa ma simt uneori atat de singura, singura...chiar cand eram inconjurata de atatia prieteni. Trecutul..."taci", as vrea sa-i raspund iritata eului meu! Si totusi el are dreptate. Ar fi fost bun de geolog. Sapaturile lui duc totdeauna la...
2 poezii, 0 proze
ASArkadi & Boris Strugațki
Arkadi și Boris Strugațki sunt cunoscuți în special datorită faimoasei ecranizări a lui Andrei Tarkovski, Călăuza, după romanul lor, Picnic la marginea drumului. Hotelul “La crucea alpinistului” este un roman polițist științifico-fantatsic a cărui acțiune se petrece într-un un hotel situat în interiorul unei văi izolate din Alpi. Arkadi Strugatki (1925-1991) si Boris Strugatki (n. 1933) se numara printre cei mai cunoscuti scriitori si scenaristi SF din intreaga lume. In anii '60 ai secolului trecut, ei au revigorat, prin scrierile lor, antiutopia, devenind extrem de populari in fosta URSS. La inceputul anilor '80 li s-a interzis sa mai... publice. Din titlurile lor de mare succes fac parte romanele: E greu sa fii zeu (1964), Melcul pe panta (publicat partial in 1966), A doua venire a martienilor (1968), Picnic la marginea drumului (1971) - care a slujit ca punct de plecare pentru scenariul fimului Calauza de Andrei Tarkovski -, Impovarati de rau (1988) etc. Lupta cu raul! Dar ce este...
1 poezii, 0 proze
George Vasilievici
„de o vreme înotai într-un zid. azi ai găsit ieșirea, pe partea cealaltă. eram cu tine când mi-a venit în cap asta: Te iubesc, moarte. Eu tot la tine mă întorc. Viața e doar o simplă aventură. Te iubesc, viață. Eu doar cu tine vreau să fiu. Moartea e doar o căsnicie aranjată. ai râs, tu ai fi inversat strofele. fie, le inversez, întoarce tu zidul”. (Mugur Grosu) A murit George, cu îngerii lui cu aripi de lame de ras care fumează pe la spatele lui Dumnezeu și îi aprind lumânări în față. A murit George, cu copil cu ochi bătrâni, care a privit prea mult în interiorul lumii și a scos de acolo urâtele și frumoasele, fără să aleagă. A murit George, petrecut de necredința prietenilor în dispariția sa... în Săptămâna luminată... „Acum aproape patru ani făceam cunoștință cu George Vasilievici. A trebuit să-mi spună atunci cea mai cruntă veste. Că a murit tata... Nu am putut atunci ajunge acasă și am făcut stenciluri cu Tatăl Nostru în neștire, supravegheat de George, Mugur, Miki, Alina......
0 poezii, 0 proze
SEStoleru Madalina Elena
Nu am scris nici o carte până acum, nu am redactat nimic nici o dată, nu mă cunoaște lumea și nimeni nu știe că scrisul e una din pasiunile fără de care nu aș putea trăi.Urmez un singur fir al romanului meu, Victor, la care lucrez de opt ani, urmăresc în interiorul lui numerologia, legături ascunse, minți complicate și imposibil de înțeles. Cititorul lucrării mele are liber la propria imaginație. Nu insist pe detalii ci pe concret, simplu și ușor de modificat în mintea oricăruia. Sunt deschisă la sfaturi și observații constructive. Oricine citește, este liber la exprimarea propriei păreri. Multumesc
6 poezii, 0 proze
ITIonelia Tugui
Suferința nu însumează altceva decât momentul unic în care se instalează. Apogeul ei este demn de a fi simțit și atât, căci orice intenție de a povesti sau reaminti de acel moment va fi degradantă. Vei vrea să povestești a doua zi cuiva, și mânat de dorința de a expectora acea trăire înecăcioasă, îți vei căuta cuvintele potrivite. Și chiar de cuvintele nu ar fi cele potrivite, chiar de ai exagera, tot nu o să te înțeleagă nimeni, căci a simți nu este egal cu a povesti. Vei fi privit cu o milă tâmpă, zi mersi și de aia, și cel din fața ta te va considera patetic sau mincinos sau nebun sau câte puțin din toate. Agonia acelui moment nu înseamnă nimic din ceea ce dai afară atunci când povestești, sau din ceea ce explodează poate fără voia ta, ci înseamnă să realizezi că esti un Cineva pe care nimeni nu îl va putea vreodată înțelege, și din acest motiv să te suporți și să te asculți pe tine însuți. A povesti ceea ce suferi este o ofensă la adresa acelor simțiri, căci interiorul nimănui nu...
14 poezii, 0 proze
DADancu Andreea-Diana
Am putut vreodată să aleg între a mă îndrepta către interior sau exterior? Am putut atunci, albă și nepăcătoasă, să-ți reintru în uter, Mamă? M-am încuiat pentru prima oară în propria-mi piele și apoi în pereți și granițe de timp și spatiu. Nu sunt decât omul-țestoasă, care, în ciuda zecilor de învelișuri de piele sau piatră... se teme. Ce pradă usoară. Țestoasă fiind, mă târăsc către mare. Marea de oameni - să mă înghită, să mă cuprindă, să mă înece. Căci în albastrul chipurilor, în albastrul mării mascate elegant pentru balul omenirii, zace negrul smoalei în care-mi odihnesc membrele. O să mă reproduc, asemeni reptilei leneșe pe care o reprezint printre voi, și apoi o să-mi depun ouăle minții sub nisip, ascunzându-le de vulturi. Imediat după, mă voi întoarce să mor pe propria-mi plajă de idei, știind că nu le voi mai vedea... niciodată. Sub piele și carapace - din noiembrie '88.
8 poezii, 0 proze
GNGina Nicolae
. Editura Metafora, Constanta, versuri: "Univers Interior" 1994, Mesaj sublim 1995 . jurnalist pana in 2004 in Romania . jurnalist independent, USA
31 poezii, 0 proze
JJJames JOYCE
James Joyce (1882-1941), Irish novelist, noted for his experimental use of language in such works as Ulysses (1922) and Finneganns Wake (1939). Joyce\'s technical innovations in the art of the novel include an extensive use of interior monologue; he used a complex network of symbolic parallels drawn from the mythology, history, and literature, and created a unique language of invented words, puns, and allusions. James Joyce was born in Dublin, on February 2, 1882, as the son of John Stanislaus Joyce, an impoverished gentleman, who had failed in a distillery business and tried all kinds of professions, including politics and tax collecting. Joyce\'s mother, Mary Jane Murray, was ten years younger than her husband. She was an accomplished pianist, whose life was dominated by the Roman Catholic Church. In spite of their poverty, the family struggled to maintain a solid middle-class facade. From the age of six Joyce, was educated by Jesuits at Clongowes Wood College, at Clane, and then at...
17 poezii, 0 proze
Interiorul umbrei
de Geo Dumitrescu
\"Lucrurile sînt obositor de clare\" (Dintr-un poem mai vechi) Întoarce-te în nevăzut, acolo cresc metamorfice adâncituri pe crestele iluziei ucise de două ori. Nici Hermes n-ar vrea despăgubiri mai...
umblând prin trai cu moartea în spinare
de Ștefan Petrea
exist doar în interiorul umbrei uneori e puțină moarte acolo merg spre viață cu ambele picioare amputate încă de la pubertate acum alerg spre viață vindecat de beteșug viața intră în mine prin pori...
Despre alcătuirea poemului
de Daradici Ladislau
păianjenul din mine își țese ademenirea larg dinspre margini – stau pândind de pe cruce cu brațele-ntinse (Aurelian Sârbu, Peisaj interior) Puțini sunt poeții care izbutesc să comprime o multitudine...
cînd lupii tineri urlă prin părul tău
de Leonard Ancuta
fiecare gest al meu reprezintă autopsia unui misionar între canibali. porți atomi strălucitori în gene ca niște rațe sălbătice în contre-jour luna jupuită și opalescentă. eu sunt orfic sunt o rană...
Întins în iarbă
de Nincu Mircea
Peste pământul umbrei pomilor înfloriți Și sub coroana sâmburilor Din interiorul fructelor M-am așezat Așteptând să-mi încolțească în inimă Căderea prin care mă voi întoarce În umbra din lujer...
trai sferic, poeziu. naștere
de Ștefan Petrea
poeziul umbrei tale umbrea mersul luminii prin odaie sferic trupul tău, mă rostea cuvintele ți le ciopleai într-un nou alfabet eu eram școlar de clasă primară pipăindu-ți diametrul într-o metrologie...
nimicul din umbră
de Teodor Dume
nu cere ajutorul umbrei te va privi ca pe un nimic și asta pentru că nu încerci să faci ceea ce știi mai bine nu există ierburi de leac pentru lene iubire blesteme și nici pentru moarte nu există...
placebo
de Ștefan Petrea
îți lingeam saliva de vorbe de pe gură, implodând interiorul îmi era iarnă atomică, fluturii se încălzeau în larvă veneau mirări călare pe taină, misterul minuscul din umbre ale umbrei o șoaptă a ta...
Sunete
de Nincu Mircea
De timpanul urechii de sticlă stele Își izbesc raze ca niște ochi care caută Să vadă în interiorul camerei unde S-au adunat din zări visări de întuneric. Mă uit în pupila cu care mă privești Și mă...
Să-ți supraviețuiești...
de iscru adrian
Vrei să-ți supraviețuiești numai ca să poți nega ceea ce ai fost: cînd de atîta bucurie ai devenit altul cînd de atîta durere ai devenit altfel căci toate astea repetîndu-se vor fi dat adîncime...