"Grav mie" – 14969 rezultate
0.01 secundeMeilisearch
JHJuan Fernández de Heredia
Juan Fernández de Heredia, en aragonés Johan Ferrández d'Heredia (1310?, Munébrega, (Zaragoza) - 1396). Escritor, mecenas, político y diplomático aragonés al servicio de Pedro IV de Aragón y gran maestre de la Orden de San Juan de Jerusalén. Heredia nació hacia 1310 en Munébrega (cerca de Calatayud, actual provincia de Zaragoza). En 1328 ya era miembro de la Orden del Hospital, ocupando cargos en Alfambra y Villel (1333). Llegó al honor de Castellán de Amposta en 1345, la dignidad más alta de la Orden en la Corona de Aragón. En 1355 es prior de la Orden en Castilla. Desde 1356, el apoyo de Inocencio VI le vale ser prior de Saint-Gilles, afincándose en la corte papal de Aviñón, donde el Papa lo nombra gobernador de la ciudad y le encarga su defensa, para la que mandará construir unas famosas murallas. Mantendrá buenas relaciones con los siguientes papas Urbano V y Gregorio XI, así como con el también aragonés Benedicto XIII (antipapa); de hecho, y siempre según el gran historiador...
1 poezii, 0 proze
DWDiane Wakoski
S-a născut într-o familie de origine poloneză, în Whittier, California, în anul 1937. A publicat încă din anii studenției în revistele literare "The New Yorker", "The Village Voice" și altele. A fost poet-in-residence la universitatea din Lansing, Michigan și a susținut recitaluri de poezie în diverse orașe universitare din S.U.A. A publicat volumele Monezi și sicrie (1962), Patru tinere doamne (1962), Discrepanțe și apariții (1966), The George Washington Poems (1967), Lăcomie I și II (1968), În miezul fabricii de sânge (1968), Mulțumindu-i mamei pentru lecțiile de pian (1969), Lăcomie III și IV (1969), Luna are o geografie complicată (1969), Norii magelanici 1970), Lăcomie V, VI, VII, Plângerea doamnei Bank Dick (1970), Dragostea, șarpele tău de mare și gras (1970), Exorcism (1971), Pe țărmul Barbara (1971), Poeme pentru motociclistul trădător (1971), Cântecul de purpură al cintezoiului (1972), Cândva un poet va deturna Luna (1972), Smudging (1972), Lăcomia VIII, IX, X și XI (1973),...
6 poezii, 0 proze
DADante Alighieri
Dante Alighieri (*29 mai 1265, Florența - †14 septembrie 1321, Ravenna), poet și filozof italian, om politic florentin, cel mai mare scriitor european din Evul Mediu. Autor al "Divinei Comedii", capodoperă a literaturii universale, Dante este primul mare poet de limbă italiană, Sommo Poeta ("poet în cel mai înalt grad"). "Dante era de statură mijlocie, cu un umblet grav și liniștit. Avea o față lungă, nasul acvilin, ochii mari, pielea brună, părul negru și des, totdeauna cu o căutătură melancolică și gânditoare" (Giovanni Boccaccio, Trattatello in laude di Dante). Viața lui Dante este strâns legată de evenimentele politice din Florența. În acea perioadă, Florența era pe cale să devină orașul cel mai important și puternic din Italia centrală. Începând din 1250, un guvern comunal compus din burghezi și meseriași înlătură supremația nobilimii și, doi ani mai târziu, se bat primii "fiorini" de aur, monedă forte a comerțului european. Conflictul dintre "Guelfi", fideli autorității...
21 poezii, 0 proze
Armas Viorica-Ilianca
CURRICULUM VITAE DATE PERSONALE NUME: Armas PRENUME: Viorica Ilianca ADRESA: str.Viorele, nr. 32, bl. 17, sc. 1, et. 1, ap. 7, sector 4, Bucuresti, cod 040428, o.p. 53. DATA NASTERII: 03.12.1953 STARE CIVILA: casatorita SITUATIE FIZICA: handicapată grav -gradul I (sotul meu este tot handicapat grav -gradul I) EDUCATIE: 1981 - Licentiata in filologie (lb. romana-engleza) la Universitatea Bucuresti, Facultatea de Litere 1980 – Diploma de traducatoare: engleza-romana si franceza-romana. 1970-1974 – Liceul Dimitrie Bolintineanu, Bucuresti EXPERIENTA PROFESIONALA: 1982-1992 - traducătoare la coop. “PRESTAREA“ -cu sediul în București (beletristică -din lb. engleză, franceză și italiană, în lb. română) 1992 - pensionată medical 1966 - " Laureata a revistei Cutezatorii " Am colaborat la Viitorul, revista liceului Dimitrie Bolintineanu, la Cronica, Limba si literatura romana pentru elevi, Luceafarul, Romania Literara, precum si la numerooase emisiuni radiofinice (Radioadolescenta, Revista...
5 poezii, 0 proze
RARose Ausländer
Rose Ausländer (numele la naștere Rosalie Beatrice Ruth Scherzer ) (n. 11 mai 1901, Cernăuți - d. 3 ianuarie 1988, Düsseldorf) a fost o scriitoare de limba germană și limba engleză originară din Bucovina. Provine dintr-o familie de evrei ortodocși, tatăl se numea Sigmund iar mama Etie Rifke Binder. După moartea tatălui, la sfatul mamei ei, a emigrat spre Statele Unite și acolo s-a căsătorit cu Ignazi Ausländer și după trei ani au divorțat. În această perioadă a început să scrie poezie în liumba germană. După ce mama ei s-a înbolnăvit grav Rose a revenit la Cernăuți ca să aibă grijă de ea și a continuat să scrie. În timpul războiului mondial se ascundea împreună cu Paul Celan în pivnița unei fabrici și acolo comparau poeziile. După război s-a refugiat în Statele Unite, unde a primit cetățenie. Experiența războiului i-a produs un desgust de germani și de germană, așa că a început să scrie versuri în engleză. Numai după 1956, când s-a reîntâlnit cu Celan și cu încurajarea lui s-a întors...
10 poezii, 0 proze
LTLeonard Tuchilatu
"Despre feciorul meu, poetul Leonard Tuchilatu, se stie mai putin, pentru ca s–a stins de tanar. A scris si el, dar nu a mai dovedit sa scrie totul, murind, fiind rapus de o boala grea." (Nadeja Tuchilatu, mama poetului) A fost fratele poetei Leonida Lari "... Este unul din cei mai subtili poeți români din Basarabia, un mare poet român din secolul XX. Am fost prieteni, deși nu am mers cu el la vânătoare de lei și nici nu l-am biruit împreuna pe Humbaba. L-am cunoscut când s-a întors din Armata Sovietica, unde se și imbolnavise grav. Am discutat mult cu el despre poezie si barbație. Susținea că arta poetica este cea mai bărbată din toate manifestările omenești și tocmai de aceea poetul trebuie să decimeze necruțător formele (rimele), ritmurile, armoniile, influențele și metaforele prea frumoase. Am discutat mult cu el despre poeții moderni și poeții clasici. Hotărâse ca poezia este destinul lui dupa ce l-a citit pe Eminescu. Eminescu, spunea Leonard Tuchilatu, este torentul care înaltă...
3 poezii, 0 proze
APAlexandru Protopopescu
Și ca poet, și ca eseist, Alexandru Protopescu își derutează cititorii, fiind, câteodată în cuprinsul aceleiași fraze, popular și academic, frust și sofisticat, grav și ironic. Îi place să spună lucrurilor pe nume, într-un stil pitoresc, de Păcală, dar și să facă demonstrații savante într-un limbaj sofisticat. Este un timid care bravează, un prinț în haine de cerșetor, iar uneori un prinț în haine de prinț. Dacă nu și-ar fi cheltuit viața cu atâta nerăbdare, așa cum își cheltuiește un copil banii într-un parc de distracții, ar fi putut ajunge un mare scriitor. S-a născut la 30 august 1942 la Fălticeni, ca fiu al unui bărbat în vârstă. La optsprezece ani a debutat cu versuri în Iașul literar. Între 1960-1965 a urmat cursurile Facultății de Filologie a Universității "Al. I. Cuza" din Iași. După terminarea facultății, a fost preparator la Institutul Pedagogic din Constanța (1965- 1967), redactor la revista Tomis (1967-1974), bibliotecar la Biblioteca Județeană Constanța (1974-1976),...
2 poezii, 0 proze
EEschil
Eschil (525 î.Hr.—456 î.Hr.; greacă: Αἰσχύλος) s-a născut la Elefsina în anul 525 î.e.n. Tatăl său se numea Ephorion și era descendent dintr-o familie nobilă și înstărită. A participat la Bătălia de la Marathon (490 î.Hr.) și Salamina (480 î.Hr.) împotriva perșilor, unde a dat dovadă de curaj și devotament. Este supranumit \"părintele tragediei universale\". Tragediile lui Eschil prezintă conflicte puternice, bazate pe subiecte simple și concentrate, realizate într-un ton grav, iar eroii se află în luptă cu destinul, manifestat prin intermediul zeilor. Eschil a considerat drama (tragedia) un instrument de propagandă națională, o modalitate capabilă să trezească spectatorilor sentimente de care el însuși era profund animat: dragostea de patrie, cultul virtuții, supunerea față de zei. Eschil a introdus al doilea actor și a restrâns partea lirică în favoarea celei dramatice. A scris peste 90 de piese din care s-au păstrat doar 7: trilogia...
1 poezii, 0 proze
Mihaela Ami
Am decis să iau un tren nou. Pleacă în noaptea aceasta la ora 12. Din Gara de Nord. Pleacă spre o nouă destinație. O călătorie care rebranduiește spiritul și reîmprospătează gândurile. Mi-am lăsat blogul vechi (gânduri-colorate) pentru un blog nou. Trenul de noapte este noul meu concept. Este schimbarea fără de care m-aș fi blocat. Alegeri în viață, cuvinte spuse și apoi regretate. Cuvinte spuse și apoi asumate. Întâlniri care te dau peste cap. Gânduri colorate care dăunează grav personalității. Amintiri pentru care lupți, trecutul care te definește și prezentul care te animează. Schimbările care te schimbă și te fac să creezi textele cu aceiași ușurință cu care scriai cândva. La mulți ani, România mea și călătorie plăcută blogului meu. Trenului de noapte. De ce noapte? Pentru că atunci am avut cele mai bune idei.
1 poezii, 0 proze
ICIon Creanga
ION CREANGA (1839-1889) -viata si activitatea literara- Ion Creanga s-a nascut la 10 iunie 1839 in satul Humulesti. Intre 1846-1855 urmeaza scoala din Humulesti, dupa care invata la Brosteni, apoi la Tirgu-Neamt si la scoala de catiheti din Falticeni. Intre 1855-1858 urmeaza seminarul de la Socola –cursul inferior, dupa care se inscrie la Facultatea de Teologie a Universitatii din Iasi, dar nu o frecventeaza. In 1875 il cunoaste pe Mihaai Eminescu. Devin buni prieteni. Eminescu il introduce la societatea literara “Junimea” si-l ajuta sa debuteze in “Convorbiri literare” (Soacra cu trei nuroi, 1 octombrie 1875), unde va publica pina in 1878 si celelalte povesti. In 1881-1882 publica primele trei parti din “Amintiri din copilarie”, a patra fiind postuma. In aceeasi perioada cu Eminescu, Creanga este grav bolnav si se stinge din viata la 31 decembrie 1889. Opera lui Creanga este epopeea poporului roman. Creanga este Homer al nostru. (G. Ibraileanu) Ion...
21 poezii, 0 proze
Grav mie
de Cosmin Pop
Cine te crezi gravitație Să mă pleznești de pământ Cu fiecare pas, pe care călcând, Mai mult mă indrept spre mormânt? Cine te crezi gravitație S-apeși peste trupul de lut Când buza, zburând spre...
Depărtări închise
de Iuliana Serban
Nu știu ce este real... Pătrund într-un spațiu de imagini care se reflectă în propriile umbre și caut să devin răspuns. Pășesc în urma întrebării în care m-am născut, cu un sâmbure de credință în...
Sonia cu accent grav şi hiat; În absenţa din preajma Copacului şi El ne ţinea într-un pumn cu Iubire inima – la Târgul de carte Gaudeamus, noiembrie 2019
de Daniela Luminita Teleoaca
Miercuri, 20 noiembrie, ora 16,30, la Târgul Internațional de Carte Gaudeamus, Pavilionul B2 al Complexului Expozițional Romexpo, spațiul de evenimente Mircea Nedelciu (indicativul standului: 89), va...
De citit după miezul nopții
de Carmen Sorescu
îți sunt cea mai fidelă spectatoare în fiecare zi vin să te văd cum îți cari povestea în spate de pe scenă în viață și invers ca un ceas paralizat rolul tău este să te prelingi pe sânii mei ca un imn...
Pătrunde-n miez ca-n propria sa casă...
de George Pașa
Pătrunde-n miez ca-n propria sa casă, desculț, lăsând afară toată zarva. Și-a scuturat din sine toată pleava de litere cu voce lipicioasă. Afară a lăsat scrumul din vise, idei hibride înmuiate-n...
Tutunul dăunează grav sănătății!
de Danut Gradinaru
Un bec chior, cu puțină lumină ce se zgâlțâie la trântitul ușii, ferestre spălăcite cu două perdele afumate ce se ondulează la curentul din odaie și pereții de culoarea săpunului de casă ce transpiră...
Excesul de vit. A(aaaaaaaaaa!) dăunează grav românilor
de Atropa Belladona
Cu așa un handicap, Mie-mi vine să m-ascund: Ne cam sar ochii din cap... De la morcovul din fund.
Miercuri
de Oana Petcu
Era bătrân. Ca și când, printr-o lege nescrisă, de la o anumită vârstă, de la un om doar la moarte te aștepți. Sub cireșii cruzi, cu frunza deasă se împart impresii de viață, de ani trecuți cine știe...
Sonia cu accent grav și hiat (28)
de Daniela Luminita Teleoaca
Sfârșit de cuptor. Unul strict calendaristic. Altfel, prognozele Tv și cele interioare, prelungesc expirul saharic de iulie cu mult peste granițele proprii. Zile, ore, minute, secunde...., toate sunt...
Apocalipsa mieilor de catifea
de Călin Sămărghițan
Oricine ar fi spus că Laarisa cea înconjurată de nisipuri e un loc liniștit. Poate prea liniștit și cuminte. În care nu se întâmpla niciodată nimic. Lanesta era negustor de ulei, iar prăvălia lui se...