"Gândurile acelea" – 20142 rezultate
0.02 secundeMeilisearch
SISorin Iordache
Incerc ca nu uit gandurile proprii. Mai tarziu acele amintiri le reiau si le pun pe hartia murdara. O varianta revizuita, sub trecerea timpului, a ceea ce a fost candva gandit. Alteori scriu pur si simplu haotic pentru ca imi trec prin cap anumite ganduri care vreau sa le am mai departe alaturi de mine. Pentru asta nu imi lipseste niciodata hartia. Eu nu scriu pentru a scrie, eu scriu pentru a nu uita.
7 poezii, 0 proze
DCdumea cristina
...O,ACEL CONFORT,ACEEA STARE PE CARENU O POTI ZUGRAVI IN CUVINTE,IN CARE TE SIMTIIN SIGURANTA LANGA CINEVA FARA SA FIE NEVOIE SA-TI CANTARESTI GANDURILE SU SA-TI MASORI CUVINTELE,CI DOAR SA LE LASI SA CURGA.
4 poezii, 0 proze
Monica Berceanu
" nu sunt nimic din ceea ce am vrut sa fiu \ dar fiindca m-am nascut fara sa stiu \ raman \ acelasi care sunt " .... Scriu pentru ca vorbele imi mor inainte de a fi rostite ... scriu pentru ca gandurile mele sunt hoinare ale trecutului si ale viitorului ... nevrand sa pierd nimic din ceea ce iubesc , din ceea ce respir ... din ceea ce traiesc ... nu ma intrebati cui scriu , de ce si cum ... nu as putea sa va raspund niciodata ... poate va regasiti in povestile mele ... poate doar cititi si ma compatimiti ... poate doar radeti ironic ... va las ... nimeni nu ar putea intelege vreodata povestea sufletului meu ... stiu numai eu adevarul clipelor , adevarul minciunilor si al ascunsului ! ... pentru mine exista un singur suflet ... un singur nume si un singur vis ... si totul se topeste in cuvinte ...! si totusi .. Tu stii ce vreau sa spun ... !
48 poezii, 0 proze
Ivan Alexandru
In scurta-mi viata pe care am avut-o pana acum (si care doresc sa continuie mult dupa momentul de fata) am simtit in unele momente o dorinta puternica de exprimare. Si deoarece nu sunt talentat la cantat :), mi-am transpus gandurile in versuri. Ceea ce scriu sunt versuri lipsite de finisaj. Poezia ramane cu forma initiala deoarece asta a gandit corpul meu in momentul acela si tocmai asta vreau sa transpun pe hartie, ce imi zice corpul,inima.
5 poezii, 0 proze
DNDiaconeasa Nicoleta
N-am talent.Adolescenta e perioada cand omul are grija de sufletul lui , il descopera, il modeleaza , il formeaza.Ne intereseaza mai mult valorile, sentimentele si gandurile noastre.Spre maturitate ... adio.Nu stiu unde dispar toate acestea , sper sa nu descopar prea tarziu.Si de aceea unii dintre noi se apuca sa scrie,sa compuna versuri, scenarii ...sau oricum , sa scrie:) A scrie despre sentimentele,trairile,gandurile tale e cel mai bun exercitiu pentru a te descoperi. P.S -cei care simt nevoia sa comenteze referitor la vreun text,dar nu au cont pe acest site o pot face pe profilul meu de hi5,accesand mai sus "pagina personala web"-sunteti invitatii mei:D
9 poezii, 0 proze
FMFlorea Maria Mirabela
Nascuta intr_o frumoasa zi de toamna,1 octombrie,intr_o familie obijnuita si foarte severa,am invatat a iubi poezia mai presus de orice,ea fiind singurul mod pe vremea cand eram copil sa imi exprim durerea..sau bucuria.A vorbi unei foi de hartie e divin sau nebunesc?Ma intreb mereu,dar alt mod deocamdata nu am gasit,pentru ca o bucata de hartie tace si indura tot ceea ce scrii pe ea...in schimb oamenii nu.Dupa anii 1995 mi_am pierdut intr_un fel sau altul telul de a scrie din cauza multor probleme familiale care pur si simplu nu imi permiteau sa mai scriu sau altfel spus imi furau si timpul acela putin ce il dedicam stiloului si caietului plin cu versuri, ascuns sa nu il gaseasca bunicii.Nu de mult timp am inceput a scrie din nou,colectia mea e maricica si voi incerca sa public si din cele mai vechi,printre care si proza,dar deocamdata ma rezum la cele noi.Ma bucur enorm pentru toti cei care urmaresc acest site,si pentru cei care publica aici gandurile lor sau pur si simplu cateva...
6 poezii, 0 proze
MAMondea Adrian
un fel de selfie... transcendentar. Cuvintele conturează. Cuvintele se conturează, dau naștere, un fel de „țesut” complex, învăluind stările, învăluind emisferele. Cuvintele se „regândesc” adesea într-un minunat vortex al trăirilor, coborând discret pe locurile intime, pe acea bandă a sufletului blocat în vibrație (...și distanța necesară pentru încă o sublimă respirație). Să fie poezia un spațiu vital al regăsirii? Sinele unui paradox în care am visat să avem o altă viață? Poate de aceea „curțile” noastre interioare nu ne aparțin. Nu au granițe. „Aleile” au devenit locuri de joacă, un panteon în jurul căruia nu există decât propriile noastre dorințe, senzații, eul creator și impactul psihic al nuanțelor. Dacă ar fi să investesc într-un selfie având ca fundal un joc teribil de ieșiri de urgență, unde „enclavele” intimității mele ar triumfa în ciuda mâinilor goale, aș putea, stenic, rupe marele pas al subconștientului, despărțit de oracole. Doar gândurile sunt umbrite de pleoape. Așa...
245 poezii, 0 proze
sturzu rodica
Sunt născută în 8 februarie 1963 într-un umil sătuc din Gorj. Mama a murit când aveam trei ani. M-a crescut bunica din partea mamei o perioada lungă de timp. Copilăria mea a fost frumoasă; tristă ca a oricărui copil orfan, dar frumoasă. Am studii medii, am publicat rar în ziarele locale poezie și proză, articole cu tentă socială. Îmi place mult să citesc, mai ales poezie românească, poezie pentru suflet. Sunt operată de inimă și pensionată pe caz de boală. Utilizez foarte greu calculatorul,sunt începătoare. Simt nevoia să-mi exprim gândurile, sentimentele,o parte din suflet. Sunt un om normal cu o viață banală, un om care vibrează la frumusețile și valorile acestui neam românesc. Citesc si recitesc plângând poeme pentru mama ale domnului Mircea Micu și simt că acele versuri sunt un balsam pentru suflet
12 poezii, 0 proze
Cristi
Am 26 ani (sau cel putin atatia am cand scriu aceste randuri). Am facut in liceu fizica-chimie, in facultate informatica si acum lucrez ca programator. Nu am fost niciodata in liceu "prieten" cu materia "Limba si literatura romana". Nu ne-am inteles, nu ne-am simpatizat... Nu imi placea sa comentez scrierile altora. Niciodata nu mi-a placut sa scriu sau sa vorbesc despre ce au scris altii. Parerea mea este: au scris pentru ca asa au simtit. Punct. Nu trebuie noi sa incercam sa despicam firul in patru, oricum nu vom putea sti daca scrierile lor au fost inspirate din fapte reale sau nu. Un poem, o scriere - orice scriere - trebuie apreciata pentru ca este. Atat. Trebuie simtita, nu analizata... Asta simteam atunci si asta simt si acum. Probabil de aceea nu imi place sa spun lumii de ce am scris una sau alta. Am scris pentru ca asa au vrut gandurile mele sa nasca acele cuvinte. Atat! Momentan traiesc in Strasbourg, Franta si nu as da orasul acesta pentru altul.
2 poezii, 0 proze
PJPreda Jeni
Cand am venit pe lume,Dumnezeu a avut un scop clar cu mine si anume acela de a iubi oamenii cu toata puterea fiintei mele,pana la epuizare,daruindu-le totul,pana la sacrificiu,chiar daca cele mai grele momente ale mele le-am,,savurat''singura. Iubirea de oamneni intr-una din manifestrile ei,este ceea ce sta la baza timidelor randuri pe care le scriu si care sunt de fapt o extensie pe hartie a ceea ce simt si gandesc. Desigur,unul cate unul,cei mai importanti oameni din viata mea, sunt actori pe scena gandurilor si trairilor mele cele mai profunde.Oamenii sunt inspiratia...si repiratia:)
7 poezii, 0 proze
Gândurile acelea
de Florin Andor
petreceai în mijlocul cărților în tuș amantul unic cu o mască de catifea mi-era teamă de tine cochetă de provincie îți potriveai ochii după dedal ascundeai chipul lângă spirit într-o legătură de...
altă ordine
de Cristina Badragan
Gândurile acelea arată minunat când îmi ocupi degetele căutând albastru. Intr-un tablou grațiez zeii subtil printr-o atingere primitivă și... fug O expoziție de stări, Un sărut retroactiv îmi...
jurnal de parc
de Cristian Fara
Privea ușor spre stânga-n altă parte Deasupra peste îngeri și mirese Care plecau fără să fi venit Era bâtran de gândurile acelea sau asculta fântana-nmărmurit ca sculptorul nebun ce l-a zidit...
Cu ochii inchisi in palme
de moraru robert
Ceasul se zbate inca intr-un smuls de ore, pe sub flagelul de nori imi strecor gandurile acelea cum ca daca nu m-as fi intrebat cine esti tu nici nu ai fi existat.Si ochii-i inchid in palme. Si...
culori sedimente și sentimente
de Rodica Lupu
cum să explic la fel ca un cameleon când îți taie calea și ți se înverzesc gândurile îți cresc frunze în subconștient gata la prima adiere să-ți vâjâie-n ziuă cu sentimente îți răstoarnă pe jos...
Până să…
de diaconescu diana
Până să… Până să mai am O ființă Amorțită în mine, Până să Mai am loc Unde să respir Până să Imi mai curgă sângele Aiurea Prin vine Până să Mai am Vreun fir Cu care Să mă leg de stele Si oasele Unul...
iepuri din pălărie
de Silvia Goteanschii
Când voi fi mare o să fiu magician, așa se gândea mihai și se hrănea cu gândul acesta și răutatea corpului său se hrănea cu gândurile acelea, nu știu, nu știu care va fi steaua lui, dar medicii spun...
Acasa
de Negrut Alexandra
Imediat cum deschizi usa simti cum aerul dinauntru e diferit de cel pe care l-ai gustat pana acum si ai senzatia ca acelasi aer dainuie in camerele goale de la nasterea ta sau poate chiar dinainte.De...
Vineri
de Codruta Simina
Am mâncat de dimineață furtună. Mi-a rămas în stomac Ca un gust gol Ca un milion de cristale fine Care mă strâng. Vid Sincope ale memoriei gastrice Ger călărindu-mi creierul. Vinerea e sfântă și...
Cioburi
de Vasile Mihalache
Nu mă mai recunosc deși-mi sunt singur, Merg sprijinit de aer cu năluci de aripi. Odată m-am rătăcit în pădure: Mă apăram de arbori cu securea Fără să știu că în mine creșteau. Cu tălpile goale am...