"Gând trist" – 20127 rezultate
0.03 secundeMeilisearchBivol Vasile
Si numai pentru ca: Departe-n lumea suferintei traiesc cu dorul meu pustiu, azi nu mai stiu ce-i suferinta, fericirea...mi-e dor de tine atata stiu.... Fericirea a intrat în viata mea, o data cu tine...inainte... clipele de tristete, de neliniste, îmi invadau gandurile... ma dominau...acum suferinta s-a încheiat...tu esti langa mine si este de ajuns sa te simt aproape, sa stiu ca ma iubesti pentru a fi o persoana fericita...tu esti acea parte din viata mea care lipsea...acum ca te-am gasit, simt caldura dragostei tale care ma poarta undeva, sus, departe... spre al noualea cer...iti multumesc ca existi... Tu esti cantecul care ma adorme noaptea, vocea ce-mi mangaie tristetea, vantul ce-mi rasfata pielea, o ultima silaba pe care vreau sa o rostesc înainte de a visa si... primul meu gand...Daca viata mea ar fi o clipa petrecuta cu tine, nu mi-as dori alta, o clipa sa ma privesti, sa ma saruti, sa ma atingi...vreau ca tu sa reprezinti visele mele, vreau ca tu sa fi motivul pentru care...
0 poezii, 0 proze
François Tristan L'Hermite
François L'Hermite, sieur du Soliers, dit Tristan L'Hermite, né à Janaillat (Creuse) au château de Soliers, dans la Marche, 1601 et mort à Paris le 7 septembre 1655, est un poète et dramaturge français. Auteur dramatique fort applaudi en son temps, et dont la première pièce, la fameuse tragédie de Mariane (printemps 1636), surpassa le succès de Médée et contrebalança celui du Cid (décembre 1636). Le comédien Montdory, l'interprète de Corneille, mit en scène cette pièce avec sa troupe du Théâtre du Marais à sa création. Poète lyrique à l’inspiration bien personnelle et au souffle large et parfois superbe, polygraphe intéressant dans ses Plaidoyers historiques et ses Lettres mêlées, conteur à la fois aimable et amusant dans sa curieuse autobiographie du Page disgracié (1643), si instructive, en outre, sous le rapport des événements comme des mœurs de la période qu’elle embrasse, Tristan L’Hermite a emprunté son prénom à un de ses ancêtres, grand prévôt de France sous Louis XI....
1 poezii, 0 proze
Georges Ribemont-Dessaignes
Georges Ribemont-Dessaignes (1884-1974), écrivain, poète, dramaturge et peintre français, est autour de 1915, avec Marcel Duchamp et Francis Picabia, l'un des précurseurs à Paris de l'esprit qu'en 1916 à Zurich Tristan Tzara nomme « Dada ». À partir de 1920 il participe à toutes les activités du mouvement et l'on dira de lui qu'il avait alors écrit « le seul théâtre dada, la seule musique dada », anticipant dans ces deux domaines sur les développements ultérieurs des thèmes de l'absurde et du recours à l'aléatoire. Rejoignant ensuite le surréalisme, il rompt dès 1929 avec André Breton. Georges Ribemont-Dessaignes naît le 19 juin 1884 à Montpellier où son père enseigne l'obstétrique à l'Université avant de s'installer dans une villa de Neuilly, gynécologue mondain amateur de musique, pratiquant plusieurs instruments et exposant à l'académique Salon des Artistes français. Originaire du Puy Haute-Loire où la famille fabrique des dentelles, son arrière-grand-père, Jean-Philibert...
1 poezii, 0 proze
Nichifor Crainic
Nichifor Crainic (din botez Ion Dobre, născut la 22 decembrie 1889, la Bulbucata, județul Vlașca, decedat la 20 august 1972 la Mogoșoaia lângă București) a fost un scriitor, poet, ziarist, om politic, autor, director de reviste, editor, filosof (creator al curentului gândirist), pedagog și teolog român. Pe plan politic s-a plasat la extrema dreaptă și a fost adeptul tendințelor tradiționaliste religioase, susținând că România trebuie să rămână credincioasă moștenirii spirituale creștin-ortodoxe. Crainic a debutat ca poet înaintea primului război mondial. Ca scriitor si teolog a condus revista "Flamura" și a fost directorul și mentorul uneia dintre cele mai importante reviste literare din perioada interbelică, "Gândirea". Inițiatorul curentului gândirist, axat pe autohtonism, neo-ortodoxism și naționalism, Nichifor Crainic a rămas una din figurile politice culturale contestate, fiind considerat si un ideolog al extremei drepte din România. Astfel se explică și venerația de care s-a...
24 poezii, 0 proze
Grigore Bugarin
Grigore(-Gore) Bugarin (n. 2 iunie 1909, com. Ohabița, jud. Caraș-Severin - d. 9 septembrie 1960, Timișoara) a fost un poet tradiționalist-gândirist și publicist român. A urmat cursurile școlii primare în comuna natală iar cele secundare (gimnaziul, Școala normală de învățători) la Caransebeș. Poetul va rămîne toată viața în aceste părți, funcționând un timp ca învățător și revizor școlar în Lugoj și participînd intens la viața literară și culturală din centrele bănățene. A colaborat la principalele ziare și reviste, în special la cele care au apărut în zona de vest în această perioadă. Ziare: Rasunetuil (Lugoj), Acțiunea (Lugoj), Reșița (Reșița), Vestu1 (Timișoara), Cuvântul satelor (Lugoj), înnoirea. (Arad), Banatul (Timișoara), Drapelul roșu. (Timișoara). Reviste : Fruncea (Timișoara), Luceafărul (Timișoara), Cuget clar (București), Societatea de mîine (Cluj), Banatul literar (Timișoara), Lanuri (Mediaș), Gând românesc (Cluj), Gândirea (București), Scrisul bănățean (Timișoara),...
1 poezii, 0 proze
Gherghinescu Vania
Gherghinescu Vania (grafiat uneori Gherghinescu-Vania), pe numele complet Dumitru Gherghinescu-Vania (n. 11 decembrie 1900, Grozești, jud. Mehedinți - d. 5 octombrie 1971), a fost un poet, publicist și traducător român asociat cu tradiționalismul, mai precis cu mișcarea gândiristă. A locuit la Brașov, unde primea în locuința sa și a soției Domnița Gherghinescu-Vania (și ea scriitoare și traducătoare de prestigiu, a lăsat în urmă un jurnal numit "Cartea pierdută") multă lume literară a vremii. A înființat la Brașov o revistă numită "Claviaturi" împreună cu Lucian Valea, unde au semnat texte, printre alții, Lucian Blaga și Tudor Arghezi. Opere * Drum lung, Craiova, 1928 * Amvonul de azur, Cartea Românească, București, 1936 * Privighetoare oarbă, Colecția Universul literar, Tipografia și editura ziarului "Universul", București, 1940 * Timp sonor, Editura pentru Literatură, București, 1968 * Privighetoare oarbă: versuri (1928-1969), Editura Eminescu, București, 1971 * Acolo sus, steaua:...
1 poezii, 0 proze
un_gand
16 poezii, 0 proze
bilă gând reptilă
Gandul meu reptilian se defasoara si apoi se incolaceste tacut, rece, usor repugnant, in jurul pietrelor solare, apolinice zvarlite de prietenii sai in acest camp. E muscatura ce vine-n intimpinarea mainii prietenului deschisa ca un vers, stropul de venin ce simte subtilitatea decisiva a centrilor nervosi.
6 poezii, 0 proze
raluca
acum 10 ani ma gandeam cum o sa fiu peste 10 ani, azi privesc inapoi, in urma cu 4 ani, la ultimul text de aici, s-a schimbat totul si totusi - parca nimic
5 poezii, 0 proze
Gabriela Horosanu
12 poezii, 0 proze
Gând trist
de Lidia Muraru
Sunt departe, departe de durerea ta dar am simțit-o, era o șoaptă în palma ta dreaptă, în degetele care mângâiau atent volanul îndemnându-l când la stânga când la dreapta ta. Sunt departe, departe de...
Singura Tristete
de Ciprian Dimofte
Singura tristete... in acest gand trist... simt doar suflarea mea morbida ma simt iara ca-ntr-un vis acum cand viata mea se termina. si iata, incepe-un nou amar, ce dulce pare-a fi... in gandul meu,...
un ultim cuvant
de Dumitru Ciprian
Un gand usor Sper ca se apleaca Spre al tau suflet, M-ai alungat Asa usor, Eu am sperat Dar tu un nor de amagire Ai preferat. Un gand trist, Si un oftat adanc.. Dupa un vis dulce De tine alungat....
fluturii mei de la tine....
de teddy
Vreau sa scriu ceva trist. Un text trist. Dar nu pot… Din secunda in care te-am privit prima data nu am mai putut sa scriu ceva trist… desi… imi plac textele triste. Dar nu pot sa mai scriu unul… nu...
Regrete
de Constantin Rusu
Am urcat un deal plin de zapada, ca sa-mi alung din gand tristetea, pe urmele pasilor mei sa se vada, dorul care-ti ascunde frumusetea. Tu ai spus ca cerul are stele multe, ai intors capul si ai...
nici o petală
de Florin Constantin Verdeș
nici o petală nu s-a crezut vreodată floare; nici eu nu voi face asta; rămân doar un gând trist între flori, trist într-un lan de amintiri, privit de sus, din pozie, uitat acolo într-un capăt de azi...
Am vrut o poezie să-ți dedic
de Mihail Buricea
tatălui meu Am vrut o poezie să-ți dedic în marea trecere spre veșnicie dar copleșit de al timpului nimic am amânat această reverie Mereu în gand tristețea mă răpune când mi-amintesc de iarna cea...
Scrisoare prietenului meu
de Monica Mihaela Pop
11 octombrie 2002 Stii, ieri cand vorbeam la telefon,m-ai intrebat, dintr-odata, de ce imi pasa. Nu stiu daca am un motiv special. Pur si simplu imi pasa si nu am nevoie de motive pentru asta. Imi...
dragostea
de dan agafitei
Dragostea este o dulce iluzie ce se naste din lumina razelor de luna ... caldura pamantului si lacrimile norilor... E o adiere de vant cu nuanta, un raset de frunze... un cantec care rasuna... un...
4 martie
de Preoteasa Marinela
Este 4 martie și e totuși iarnă! Babele n-au pornit spre câmpie și nu trag de peste cărări așternutul iernii! Þipătul fulgului de nea e din ce în ce mai slab și mai rotitor peste creștetul zilei și...
