"Fiu de Românie" – 20240 rezultate
0.03 secundeMeilisearch
TMTitu Maiorescu
Titu Liviu Maiorescu (n. 15 februarie 1840, Craiova -- d. 18 iunie 1917, București) a fost un academician, avocat, critic literar, eseist, estetician, filosof, pedagog, politician și scriitor român, prim-ministru al României între 1912 și 1914, ministru de interne, membru fondator al Academiei Române, personalitate remarcabilă a României sfârșitului secolului al XIX-lea și începutului secolului XX. Maiorescu este autorul celebrei teorii sociologice a formelor fără fond, baza Junimismului politic și "piatra de fundament" pe care s-au construit operele lui Mihai Eminescu, Ion Luca Caragiale sau Ioan Slavici. Titu Maiorescu (numele său complet era Titu Liviu Maiorescu) s-a născut la Craiova, la 15 februarie 1840. Mama lui Titu Maiorescu, n. Maria Popazu, este sora cărturarului episcop al Caransebeșului, Ioan Popazu. Familia Popazu era de la Vălenii de Munte și, se pare, de origine aromână. Tatăl său, Ioan Maiorescu, fiu de țăran transilvănean din Bucerdea Grânoasă, se numea de fapt...
7 poezii, 0 proze
RRRegina Maria a Romaniei
Majestatea Sa Maria, Regină a României, Principesa a Romaniei, Principesă de Edinburg și de Saxa Coburg și Gotha, născută Marie Alexandra Victoria, din Casa de Saxa-Coburg și Gotha (n. 29 octombrie 1875, Eastwell Park, Kent, Anglia — d. 18 iulie 1938, Sinaia, Regatul României), a fost mare prințesă a Marii Britanii și Irlandei, consoarta regelui Ferdinand și regină a României. A fost nepoata reginei Victoria a Marii Britanii. Regina Maria a României a fost inițial Principesa de Edinburg. A fost fiica ducelui Alfred de Saxa Coburg și Gotha, cel de al doilea fiu al Reginei Victoria, mama sa a fost Marea Ducesă Maria Alexandrovna, unica fiică a Țarului Alexandru al II-lea al Rusiei. În consecință, Prințesa Maria este nepoata Regelui Edward al VII-lea și verișoara primară a Țarului Nicolae al II-lea și a Regelui George al V-lea. A fost supranumită de popor "Mama răniților", "Regina-soldat", pentru atitudinea ei bravă din timpul Primului Război Mondial, când, alături de doamnele de la...
3 poezii, 0 proze
ABAurel Baranga
Aurel Baranga (n. 20 iunie 1913, București - d. 10 iunie 1979, București) este pseudonimul lui Aurel Leibovici, un poet și un dramaturg român de origine evreiască. A obținut bacalaureatul la Liceul Matei Basarab din București în 1931 și a absolvit Facultatea de Medicină în 1938. A debutat cu versuri în revista Bilete de papagal a lui Tudor Arghezi. A editat împreună cu Gherasim Luca, Paul Păun și Sesto Pals revista de avangardă Alge. A colaborat la revista de avangardă unu, editată de Sașa Pană și Moldov. În 1948 a scris textul imnului României comuniste, "Zdrobite cătușe", muzica fiind compusă de Matei Socor. Tot în 1948, Aurel Baranga a primit ca "sarcină de partid" să înființeze revista de satiră și umor Urzica. Din 1949 și până la sfârșitul vieții (10 iunie 1979) a fost redactor-șef la Urzica. A fost căsătorit cu actrița Marcela Rusu, fosta soție a lui Alexandru Bârlădeanu. Aurel Baranga a avut un fiu, Harry Baranga. Opere Poeme în abis, 1933 Ninge peste Ucraina, 1945 Marea...
9 poezii, 0 proze
CDCaliopi Dicu
A debutat în revista Familia cu poezia Căutare în 1986. A câștigat nenumărate premii la poezie: premiul II la Baladele Dunarii; premiul revistei Romania literara la Mostenirea Vacarestilor; premiul editurii Porto-Franco la Jean Bart; premiul revistei Luceafarul la Zaharia Stancu; premiul III la concursul Visul... A publicat poezie în revistele: Luceafărul, România literară, Glasul națiunii, Familia; cronică plastică în Suplimentul literar artistic; articole sociale în Vocea României, Flagrant, Jurnalul național, Dimineața, Opinia publică. A lucrat în mass media ca redactor, reporter și corector. A publicat volumul de versuri Pe marginea eului meu la Editura Omnia in anul 1997. De curând a publicat grupaje de poezie în revistele: Nord Litera, Agero Stuttgart, Atheneum, Junimea, Timpul. Cînd nu scrie lucrează ca secretară la SCA Deleanu Vasile-Avocați. Are un fiu Andrei Alexandru Goci. Este studenta anul 2 la filologie sectia romana- engleza. A absolvit cursurile de pictura si actorie...
30 poezii, 0 proze
Constant Cantilli
O figură originală a primei serii de simboliști români, provenită din cenaclul macedonskian, este și Constant Cantilli, născut în comuna Otojpeni, Ilfov, la 20 iunie 1875. Fiu de moșier, va face în tinerețe boemă literară, sport, publicistică. Studii începute la Paris și Bruxelles (poli tehnice și artă dramatică), întrerupte brusc după 1907, când sărăcește prin pierderea proprietății din Odeni, Vlașca. Pasionat ciclist, C. Cantilli întreprinde în 1894 o cursă București-Brașov, însoțit de „maestrul" Macedonski, aventură insolită, descrisă într-un original reportaj: Pe velociped, cursa între București și Brașov, cu o scrisoare a lui Alex. Macedonski (Buc., 1894). Este un adevărat sportiv, stabilind, în 1912, chiar și un record, distanța București-Paris, acoperită în 10 zile și 6 ore (Din zborul bicicletei, Buc., 1912). Scoate în 1896—1897 Revista modernă (colaboratori: Al. Macedonski, Ion Theo [Tudor Arghezi], Grigore Pișculescu (Gala Galaction), Cincinat Pavelescu, Iuliu C. Săvescu...
3 poezii, 0 proze
INIoan Nenițescu
S-a născut la 11 Aprilie 1854, în orașul Galați. Fiu de manufacturier, și-a început școala comercială la Galați, dar a terminat liceul la Iași, apoi a frecventat cursurile Facultății de litere. După Războiul de independență a plecat la Berlin, unde a urmat Filosofia. Și-a dat doctoratul tot în Germania la Leipzig (1887). Moare la 23 Februarie 1901 în timpul unei călători la Buzău cu trenul și a fost inmormântat la București. Poezii Flori de primăvara (Berlin, 1880; Editia a II-a, București, 1889) Șoimii de la Războieni (poem în 9 cânturi, București, 1882) Pui de lei (București, 1891) Pui de lei Țara mea Moartea lui Decebal Voința neamului Tatăl nostru în câteva istorioare pe înțelesul tuturor (Buc., 1894) De la românii din Turcia europeană (studiu etnic și statistic asupra aromânilor, București, 1895) Poezii (București, 1911) Teatru Radu de la Afumați (dramă istorică în 5 acte, București, 1897) O singură iubire Două femei Vlad Țepeș Mihai Viteazul
1 poezii, 0 proze
VMVasile Militaru
Născut: 19 septembrie 1885, Dobreni, județul Ilfov Decedat: 8 iulie 1959, Închisoarea Ocnele Mari, județul Vâlcea De la Vasile Militaru ne-au rămas puține date biografice. Ultima perioadă a vieții i-a fost ostilă. Multe decenii a cunoscut aprecieri glorioase, iar în final o înfrângere totală, nemeritată. Nu putem aprecia că a fost un poet vioara întâi, și nici nu vrem să arătăm ce înseamnă martir, căci două generații au trăit - în diferite forme - teroarea regimului comunist. Dorim doar să punem în lumină adevăratul om Vasile Militaru prin poezia sa, corectând neavenita apreciere a lui G. Călinescu ce nu vedea în el decât "...autorul unor fabule triviale... de un succes extraordinar" (Istoria Literaturii Române, pag. 937, Editura Minerva, București, 1986). Fiu de plugar, născut în anul 1885 în comuna Dobreni din județul Ilfov, este atras, explicabil, de mirajul Bucureștilor, ca fiii de țărani din romanele semnate mai târziu de Marin Preda. Debutează cu versuri în revista Literatură și...
25 poezii, 0 proze
RRox
Ratacind in cautarea timpului pierdut, m-am trezit cautand nemurirea sufletului departe de Romania, peste mari si tari...Oceanul mi-e sfetnic si departarea aliat. Nu sunt ce mi-am dorit sa fiu, dar exist...; si-o sa ma gasesc!
1 poezii, 0 proze
VAVasile Alecsandri
1818, 21 iulie - Viitorul bard national se naste la Bacau. Fiu de boiernasi: Vasile Alecsandri si Elena Cozoni, fata unui grec românizat. Ca în poveste, au fost sapte copii, dar au ramas doar trei: frumoasa Catinca, Iancu - viitorul colonel si Vasile, care va deveni regele poeziei. 1828 - Tatal, îmbogatit din negotul cu sare si cereale, cumpara mosia Mircesti, din Lunca Siretului, pe care pusese ochii mai demult, în drumurile sarii, umblând din tinutul Bacaului pâna la Iasi si dincolo de Prut. Copilul care purta numele tatalui, Vasile, învata în casele iesene ale familiei cu Gherman Vida, calugar maramuresan. Fiul de tigan Vasile Porojan îi devine prieten de joaca, la Mircesti 1828-1834 - Studiaza la pensionul lui V.Cuénim, fiind coleg cu Kogalniceanu. 1834 - Calatorie de studii la Paris, unde-si ia bacalaureatul în 1835. Încearca sa studieze chimia, medicina, dreptul, dar renunta repede, ocupându-se cu drag de literature 1838 - Primele încercari literare în franceza, pe care-o...
72 poezii, 0 proze
DNDumitru Theodor Neculuță
Dumitru Theodor Neculuță (n. 20 septembrie 1859, Târgu Frumos - d. 17 octombrie 1904, București) a fost un poet, ales membru post-mortem al Academiei Române. Primul poet muncitor din literatura noastră s-a născut în anul 1859, în Tîrgu Frumos, regiunea Iași. Fiu de țăran sărac, Neculuță a avut o copilărie grea și a plecat de acasă la vârsta de zece ani, pentru a-și câștiga existența. Pasionat de învățătură și muzică, n-a avut însă posibilitatea să urmeze cursurile liceale, așa încât a învățat singur, stăruitor și cu multe sacrificii, făcând și meseria de cizmar. A locuit la Iași, apoi la București, unde într-o odăiță de pe șoseaua Ștefan cel Mare, după ce isprăvea lucrul, citea și scria până noaptea târziu, însușindu-și o cultură literară temeinică. A debutat în poezie în 1894, colaborând la ziarele Icoana vremii, Adevărul ilustrat (1895), Lumea nouă literară și științifică (1894-1896). El însuși muncitor exploatat, după odioasa trădare a „generoșilor” (1899), ia parte alături de I....
1 poezii, 0 proze
Fiu de Românie
de Răzvan Andrei Antonescu Rogoz
Și dacă stelele mai au un sens Și dacă nu mi-e universul strâmt Și dacă nu stau în birou-mormânt E fiindcă tu mi-ai dat cuvânt. Și dacă nu mi-e toată viața Pește de pradă și target-fish, Și dacă nu...
Adeverință de la Dumnezeu pentru Prunariu Dumitru
de alexandru petria
Către Guvernul României -În atenția domnului premier Emil Boc Redactez aceast act cu întârziere, întârziere pe care vă rog să mi-o iertați. Nu este drept să sufere cineva din cauza mea. Am fost cam...
Vis de decembrie
de Sorin Stoica
Aș vrea să am obraji de zăpadă, să pară că mă topesc, nu că plâng. Aș vrea să fiu prieten cu Moș Crăciun ca să-mi dea adresele tuturor domnișoarelor în călduri. Aș vrea să am toate religiile din lume...
general corp de armată Alexandru Hanzu
de nicolae tomescu
Știam, și eram obișnuiți să spunem, poate nu numai noi cei din părțile Sibiului, că Mărginimea a dat țării oameni de știință, mai ales umaniști, dar și din alte domenii, ajunși printre nemuritorii de...
…unui yukos- osoianu de la George Topirceanu
de Iurie Osoianu
Ajuns în lumea celor stinși în-am dovedit nici sa mă pis acolo sus simțind framint arunc privirea spre pământ știind ca douăzeci de ani sunteți Ioni si nu Ivani te vad (de sus) la fel de trist te vad...
Reflectie
de Andrea de Procionis
Se uitau vetrinele la mine, Sopting, soptind, Ziceau, ia uitate la el, ce ochi Ce fata, arata ca un fiu de caine Care se taraie dupa o urma de miros de un colt abandonat de paine, Se taraie, ce...
Ioan Alexandru, poetul spiritul național
de Petre Anghel
Este unul dintre cei mai importanți poeți români de după ocupația sovietică. Fiu de ardeleni, oameni ai pământului, își începe studiile de filologie la Cluj, de unde pleacă supărat, în urma unei...
În secolul XXI
de marius nițov
De la început am susținut că nu sunt de acord cu niciun conflict militar, care pentru mine ca istoric, culmea(!), majoritatea fiind încântați de bătălii, rămâne o dovadă de primitivism. Nu admir...
Amintiri (politice) din copilărie
de Valentin Tascu
AMINTIRI (POLITICE) DIN COPILÃRIE “TOVARÃȘ” CU DOMNUL PREȘEDINTE 1950 Tata spunea că a scăpat de închisoare, de mai multe ori, dar de astă dată pentru vina de a fi fost intelectual și fiu de moșier,...
Romanul românesc pervers
de Kiki Vasilescu
Aveam să descopăr că Pașadia fusese un mare domn, de viță nobilă. Fiu de mari boieri de prin zona Timișoarei, cu un nu foarte depărtat ascendent într-o familie veche de cavaleri teutoni, fusese lăsat...