"Firul de paianjen" – 13150 rezultate
0.01 secundeMeilisearchCella Serghi
Cella Serghi (n. 4 noiembrie S.V. 22 octombrie 1907, Constanța, d. 19 septembrie 1992, București) a fost o scriitoare, publicistă și traducătoare română de origine evreiască, una dintre cele mai importante prozatoare române ale literaturii interbelice. A debutat cu romanul Pânza de păianjen, fiind susținută de scriitori faimoși ai epocii, ca Liviu Rebreanu, Mihail Sebastian și Camil Petrescu. În anul 1977 a publicat la editura Cartea Românească un volum autobiografic intitulat Pe firul de păianjen al memoriei. (text)==Despre Cella Serghi== "Născută la 22 octombrie 1907 la Constanța, scriitoarea Cella Serghi va rămâne atașată toată viața de farmecul ținutului natal, așa cum de altfel și mărturisește : "marea e o prezență vie și o prezență de vis. Mișcarea ei necontenită, valurile care se izbeau cu disperare de stânci și toate acele schimbări de culoare, de la verdele jadului la albastru de cobalt, nisipul, aur încins, diminețile triumfătoare de la Mamaia, Cazinoul și în centru statuia...
7 poezii, 0 proze
oana calusa
1990- Premiul de pozie,,Junimea'', la Iasi 2002- publicarea volumului de versuri ,,Monolog despre firul de iarba''
5 poezii, 0 proze
iulian
Sunt o picatura de ploaie strivita intre pleoapele tale grele de visuri. Sunt un gand hoinar, ratacit in parul tau, roua diminetii tarzii incendiate de soare, secunda boaba de nisip cazuta in clepsidra fara de sfarsit.Sunt firul de iarba peste care treci acum grabita, sunt frunza pe care o tii ingandurata intre degete!Sunt raza de soare care iti mangaie privirea, sunt ultima silaba pe care as dori sa o rostesti inainte de a visa si primul tau gand... Iubita mea, ochii tai deschid spre mine universuri, zambetul tau ma imbata de o betie cereasca. Atingerea ta e pentru mine curcubeul, sarutul tau... sfarsitul unei lumi si nasterea alteia. Iubita mea esti vis si... durere...Daca viata mea ar fi o clipa petrecuta alaturi de tine, nu mi-as dori alta. O clipa sa ma privesti, sa-mi zambesti, sa ma atingi, sa ma saruti. Te mai astept o viata... Si ce altceva as mai putea sa iti ofer decat doi ochi caprui, frumosi si un zambet cald, care sa-ti calauzeasca pasii zi de zi! Cred ca o sa va placa...
19 poezii, 0 proze
Gheorghinete Elena-Diana
M-am nascut din vaporii de apa care si-au reluat ciclul in Dunare...trec printr-un continuu proces de sublimare. Am inceput pe la sfarsitul liceului sa tricotez un ciorap.Am luat sculuri de medicina si chimie, si intre timp am privit.Rezultatul? Neant...mi-am bagat piciorul in ciorap...era neterminat. Acum vreau sa reiau firul de medicina...e verde, asta-i culoarea mea, ma reprezinta. Poate voi termina ciorapul, poate nu. Cine stie? Eu nu. Stii tu?
2 poezii, 0 proze
Florescu Paul
M-am nascut in anul 2000 pe data de 3 Iulie, o zi binecuvantata de Dumnezeu pentru familia mea.Am crescut in sanul familiei fiind familarizat de mic cu cartile si creatiile literare.Pana in prezentt am obtinut doua premii.Premiul I la concursul international ,,Armonia naturii' in clasa a III-a.Iar in clasa a VII-a am luat premul I pe scoala la concursul ,,Sarbatoarea martisorului' cu eseul ,,Sunt firul de matase alba'. Am fost publicat in doua reviste.In revista,,Academia celor mici' si in cea a cenaclului literar din care fac parte Mai aproape de cuvant.
1 poezii, 0 proze
ana andone
Am vazut lumina zilei intr-o frumoasa zi de toamna,intr-o familie modesta de la margine de Bucuresti.Copilaria mi-am petrecut-o la bunicii din partea mamei,intr-un sat prosper de pe malul Mostistei.Acolo am invatat sa fiu atenta la tot ce ne inconjoara,de la firul ierbii pana la cerul instelat si sa prefac totul in senzatii,dezvoltand o anumita sensibilitate si o inclinatie catre vis si poezie.In gimnaziu obisnuiam sa scriu intr-un caietel "scrisori pentru fluturi si pietre",obicei pe care il am si acum atunci cand inima se revarsa. Drumul in viata mi l-am hotarat de cand eram foarte mica si obisnuiam sa ma joc " de-a scoala".Asa ca mai tarziu nu a fost deloc intamplator faptul ca am urmat cursurile Liceului Pedagogic din Bucuresti si apoi ale Facultatii de Istorie din cadrul Universitatii Bucuresti.Se implinesc 20 de ani de cand scoala imi e si casa si rai si iad in acelasi timp. Imi doresc ca lumea sa fie mai buna,mai luminoasa si mai plina de iubire si poezia e o cale...
144 poezii, 0 proze
ioana vaduva
Mi-am luat dreptul la cuvintele mele, m-am născut cu ele pe inventar așa cum te naști cu tot stratul de celulită de care urmează să te bucuri o viață, cu tot norul de neuroni pe care urmează să-i ucizi într-o viată, cu toți anii și toate secundele în care urmează să te așezi vreme de o viată. Mi-am luat dreptul la cuvintele care sunt ale mele. Le-am dat liber și nu s-au dus, și-au cusut cămașa de forță direct pe piele și acum, și doar acum vreau rochia mea de seară cu umeri dezbracati și n-aș putea… Doar sa gasesc firul dus și să destram silabele până ce aerul dintre ele rămâne surd și să arunc în spate ghemul cum arunca voinicul pieptenele în poveste. Și-n spatele meu să nu se fac zid, nici pădure, să se starnească doar o furtună de răvașe trecătoare. Cuvântul spus cu adevărat e ca o zi de naștere cu tort și îmbrățișări.
6 poezii, 0 proze
Cristi
Am 26 ani (sau cel putin atatia am cand scriu aceste randuri). Am facut in liceu fizica-chimie, in facultate informatica si acum lucrez ca programator. Nu am fost niciodata in liceu "prieten" cu materia "Limba si literatura romana". Nu ne-am inteles, nu ne-am simpatizat... Nu imi placea sa comentez scrierile altora. Niciodata nu mi-a placut sa scriu sau sa vorbesc despre ce au scris altii. Parerea mea este: au scris pentru ca asa au simtit. Punct. Nu trebuie noi sa incercam sa despicam firul in patru, oricum nu vom putea sti daca scrierile lor au fost inspirate din fapte reale sau nu. Un poem, o scriere - orice scriere - trebuie apreciata pentru ca este. Atat. Trebuie simtita, nu analizata... Asta simteam atunci si asta simt si acum. Probabil de aceea nu imi place sa spun lumii de ce am scris una sau alta. Am scris pentru ca asa au vrut gandurile mele sa nasca acele cuvinte. Atat! Momentan traiesc in Strasbourg, Franta si nu as da orasul acesta pentru altul.
2 poezii, 0 proze
Vasile Alecsandri
1818, 21 iulie - Viitorul bard national se naste la Bacau. Fiu de boiernasi: Vasile Alecsandri si Elena Cozoni, fata unui grec românizat. Ca în poveste, au fost sapte copii, dar au ramas doar trei: frumoasa Catinca, Iancu - viitorul colonel si Vasile, care va deveni regele poeziei. 1828 - Tatal, îmbogatit din negotul cu sare si cereale, cumpara mosia Mircesti, din Lunca Siretului, pe care pusese ochii mai demult, în drumurile sarii, umblând din tinutul Bacaului pâna la Iasi si dincolo de Prut. Copilul care purta numele tatalui, Vasile, învata în casele iesene ale familiei cu Gherman Vida, calugar maramuresan. Fiul de tigan Vasile Porojan îi devine prieten de joaca, la Mircesti 1828-1834 - Studiaza la pensionul lui V.Cuénim, fiind coleg cu Kogalniceanu. 1834 - Calatorie de studii la Paris, unde-si ia bacalaureatul în 1835. Încearca sa studieze chimia, medicina, dreptul, dar renunta repede, ocupându-se cu drag de literature 1838 - Primele încercari literare în franceza, pe care-o...
72 poezii, 0 proze
Nuta Istrate Gangan
Gălățeancă / brașoveancă, trăiesc de aproape două decenii în Sudul Floridei, împreună cu soțul meu, Dorin și fiul nostru de 14 ani, Christian. Am scris și scriu pentru diferite reviste literare din țară și diaspora și am publicat în diferite antologii literare. Colaborez cu New York Magazin - NY- și Curentul Internațional - Detroit și BonCafe.ro Scriu poezie și proză scurtă. Textele mele(unele traduse în engleză de Adrian George Sahlean), sunt disponibile online pe Amazon.com., Barnes & Noble, BooksAMillion și în multe alte librării din Statele Unite.
62 poezii, 0 proze
Firul de paianjen
de Ionescu Florin
Mulți își bat piroane Și spun că-s nestemate Și pleacă de acasă fără oglindă Și vor un loc pe firul de păianjen Când ei ucis-au sfintele minune Din nisip facut-au piramide Nisipuri albe pe locuri de...
Păianjenul sintaxei
de marlena braester
chiar și el transparent la ora când simetriile se țes din transparențe alunecă privirea în abisul luminii se adună întuneric în pânza de păianjen dar împrejur se luminează de ziuă albă-cenușie-neagră...
Lama de ras
de Cristian Munteanu
Pe o lamă de ras a dansat dumnezeu în ultima zi când a căzut de și-a spart venele. Gestul se repetă acum semn că micro-istoria fuge cu cercul când rădăcinile doar țin în loc. Deschide fermoarul...
Albastru de Baleare
de Boris M. Marian fără minus
Albastru de Baleare Să fiu embrionul mai multor femei, O mie de oameni mă iartă, se spune că lichidul e lacrima lui Dumnezeu, iar tu Cain, Abel sau cum te cheamă ai sorbit aceeași lacrimă cu mine....
De n-ar fi speranta
de radoi anca alexandra
De n-ar fi speranta Florile n-ar mai canta imn soarelui Si nu si-ar mai racori fruntile obosite cu cristalele zorilor... De n-ar fi speranta Gandurile negre ar schimba fiinta in nefiinta Si ne-ar...
Labirintul de pași
de Viorel Gaita
Pata de culoare se lățea treptat, pana cand il năpadi cu putere, biciuindu-i retina. Era o culoare proaspată, străvezie, fară nici o impuritate, și la inceput crezu că pescarușul acela nemișcat este...
Nici măcar nu mai știu de ce
de Ileana Lucia Floran
Þi-am lăsat drept gaj contul meu cu vise neîmplinite în care se adunaseră atât de multe încât devenise purtătorul unei dobânzi extrem de avantajoase; și-n loc să mă primești în atriul drept abia dat...
De pe la arcadele pontice
de Ioan-Mircea Popovici
1. Învaţă să asculţi marea, cerul şi zarea Vei vedea ce bine s-au aşezat lucrurile La început au fost sârmele goale Pe care s-au adunat rândunelele şi graurii Făcând portativul cu notele zburătoare...
24 de studii transcendentale
de Darie Ducan
Prefață(la CARTEA DINTRE DOI TALHARI) Oricând existența a doi tâlhari iscă între ei o carte doar prin faptul că cei doi pot citi unul în celălalt după cum și o carte își iscă mediul ambiant, adică...
Dumnezeu
de Ana Urma
tiranică plăcere de-a stăpâni imperii fragile ca firul de paianjen o boare-l poate rupe fantasma prin vămile trăirii netemător urmându-și drumul orbul înaripat de ceruri absorbit trăind pe jumătate...
