"Fericirea din tine" – 20110 rezultate
0.03 secundeMeilisearchBivol Vasile
Si numai pentru ca: Departe-n lumea suferintei traiesc cu dorul meu pustiu, azi nu mai stiu ce-i suferinta, fericirea...mi-e dor de tine atata stiu.... Fericirea a intrat în viata mea, o data cu tine...inainte... clipele de tristete, de neliniste, îmi invadau gandurile... ma dominau...acum suferinta s-a încheiat...tu esti langa mine si este de ajuns sa te simt aproape, sa stiu ca ma iubesti pentru a fi o persoana fericita...tu esti acea parte din viata mea care lipsea...acum ca te-am gasit, simt caldura dragostei tale care ma poarta undeva, sus, departe... spre al noualea cer...iti multumesc ca existi... Tu esti cantecul care ma adorme noaptea, vocea ce-mi mangaie tristetea, vantul ce-mi rasfata pielea, o ultima silaba pe care vreau sa o rostesc înainte de a visa si... primul meu gand...Daca viata mea ar fi o clipa petrecuta cu tine, nu mi-as dori alta, o clipa sa ma privesti, sa ma saruti, sa ma atingi...vreau ca tu sa reprezinti visele mele, vreau ca tu sa fi motivul pentru care...
0 poezii, 0 proze
George Bălan
Sunt verdele crud din ochii tuciurii a lui Alex și istoria portocalie care învăluie coapsele mamă-si. Sunt roua din sufletul tău care-ți sărută obrajii, de bucurie. Sunt greșeală, fericire și strigăt. Uneori câinele nostru mă scoate cu el la plimbare, dar nu schimbă cu mine nici o vorbă . Nu știu de ce. Cu Alex valsează și cântă. Poate nu mă credeți, cum nici eu nu v-aș crede. Veniți să vedeți! Am fost întotdeauna pe locul doi, pentru că n-am putut niciodată să văd mai departe de omul care mă ținea de mână.Chiar și-n căsnicie sunt pe locul doi, fiind soț, nu soție... Am greșit! Trei!...Ba nu, că e și Alda...Patru! Am absolvit cu greu Școala de Iertare, unde, în fiecare an, am rămas repetent. Actualmente sunt fântânar la Fabrica de fântâni S.A. din Oradea. Am încercat o dată să scriu și m-am speriat atât de tare încât nu cred că voi mai scrie niciodată. Acum transcriu anotimpuri pe frunze, iar pe fețe răstimpuri. Era să uit ceva ce chiar că mă definește: îmi plac frăguțele. Bineînțeles...
61 poezii, 0 proze
Petrescu Andreea-Ioana
M-am nascut intr-un oras superb, parte din mandria nationala. Am trait printre romani si asta ma bucura. Fericirea mi-am gasit-o, mi-am pierdut-o si mi-am regasit-o aici. Am avut parte de un invatator care si-a iubit elevii ca pe copiii lui; ne-a oferit totul si i-am dat totul. Domnului Brebenea Ion, ("domnu`" nostru), ii purtam si ii vom purta mereu, noi, elevii dansului, un mare respect, admiratie si-l vom indragi pentru totdeauna. Toti profesorii m-au marcat profund si merita fiecare in parte aprecierea mea si nu numai. (Domnul Margalina, Domnul Giurgiu etc.) Am absolvit Colegiul National "Alexandru Lahovari", printre oameni mari de viitor, sub indrumarea unor oameni de seama, dintre care tin sa mentionez numele domnilor profesori Mihail Voiculescu, Dusceac Radu, Ion Diaconescu si doamnelor profesoare Manuela Ioachim si Maria Bratu. In prezent studiez la Facultatea de Litere, Cluj-Napoca, Universitatea "Babes-Bolyai", sectia Engleza-Japoneza. Marea mea pasiune este limba engleza,...
34 poezii, 0 proze
Dragomir Rodica
Nepoata de tarani invartejiti in a pamantului munca,crescuta in ograda plina de oratanii si invatata ca oamenii ,,de la oras" sunt prea ocupati pentru a mai simti fericirea lucrurilor simple. 3 rugaciuni m-a invatat tataia,3 rugaciuni stiu si acum. Continui sa spun seara,inainte de culcare: ,,Tatal nostru", ,,Crezul" si ,,Inger,ingerasul meu". Din ce in ce mai rar totusi.Nu mi-s bigota,dar cred intr-o fiinta superioara care,din spusele mamaiei,s-ar numi ,,Dumnezeu". Cu ,,D" mare. M-am jucat ,,cu puta in tarana",am facut baie in garla,cozonaci din lut si friptura din ciocanei de porumb,dansam pe langa geamul caminului cultural- pe atunci discoteca-,incalecam sania dis de dimineata iar seara ma infruptam din placintele coapte in soba si laptele proaspat muls de la Joiana. Il primeam,din cand in cand, cu mare bucurie pe nenea care parca in fata portii un Oltcit alb si ma pupa pe frunte.Tin bine minte ca intr-o vara mi-a adus ochelari de soare cu rama din plastic alb. Dar cu mult mai...
24 poezii, 0 proze
Bogdan Laurențiu Marin
... o parte din anul meu 2006 (iunie-iulie-august); postari facute pana la 01.03.2007 ... contact: bogdan0740@yahoo.com ... texte (personale) la care tin, pe care nu le-am inteles: (culegator) oamenii, noi alegem lucrurile din jurul nostru că ne plac ne place cum arată "ceva"-ul respectiv ce ne văd ochii fizic (doar) la fel procedăm și cu ceilalți. ... (cules) oamenii, voi "noi oamenii alegem" alegeți lucrurile din jurul vostru că ne plac nu că vă plac vă place că ne place cum arată "ceva"-ul respectiv ce ne văd ochii fizic prin(/tre) fizicul gândind la fel noi procedăm mai mult cu ceilalți decât (/cu) voi adesea un Nu ne caracterizează spun eu, nu din păcate dar nici din fericire azi doar vă dau de știre oh! noi "voi oamenii" oameni. ...
160 poezii, 0 proze
Pier Paolo Pasolini
"Pasolini apare pe scena literară și culturală italiană încă de foarte tînăr, la jumătatea anilor '50, și de atunci nu o mai părăsește, traversînd-o și ocupînd-o în mod răsunător, adesea în chip de protagonist, pînă în anul morții sale, 1975, și chiar mult timp după aceea. Într-adevăr, la mai bine de treizeci de ani de la sfîrșitul lui violent se vorbește în continuare despre el ca despre un protagonist al timpului său și se discută despre ideile și provocările sale cu o pasiune cîtuși de puțin îmblînzită. Moartea lui este o rană necicatrizată, o pierdere pe care, din fericire, societatea italiană contemporană nu a reușit încă s-o metabolizeze." "Ultimul film al lui Pasolini, Salò sau cele 120 de zile ale Sodomei, este proiectat în avanpremieră la Paris, pe 22 noiembrie 1975. Cu numai 20 de zile înainte, în noaptea de 2 noiembrie, viața lui Pasolini fusese frîntă pentru totdeauna în portul de la Ostia, la cîțiva kilometri de Roma. Prin acea moarte, s-au frînt și vena creativă și...
1 poezii, 0 proze
Catherine Grande
Sunt o persoana absolut normala, cateodata instabila emotional,dak aqm ma vezi trantind si distrugand de nervi,cel mai probabil in urmatoarea jumatate de ora ma vei vedea imbratzishand pe toata loomea si dansand de fericire.Nu fumez!Nu consum alcoolice.Cu-atat mai putzin narcotice.Si cofeina imi km displace dar de la Cola nu ma abtzin.De cele mai multe ori prefer ceaiurile naturale,in special ceaiul verde si cele de fructe.Citesc Dostoevsky,Balzac si Dumas.Ma dau in vant dupa picturile surreal,in special Salvador Dali.Ma mai atrag si pozele manga sau anime.I LOVE CARTOONS!In special Happy Tree Friends.Prietenii imi spun adesea k seman q Flippy,eu totushi tind sa cred k aduc mai mult q Giggles.Imi plac filmele SF(in special cele q mutantzi gen X-men,spiderman,Fantastic Four).NU SUPORT MANELELE!Nici dupa muzika prea comerciala nu ma dau in vant.Dak se intampla totushi sa ascult vreo melodie mai comerciala, aceea nu va fi in niciun caz din Romania,si o voi face probabil pt k voi avea ce...
1 poezii, 0 proze
oana blandiana betlevy
Ca fiecare , a trebuit sa fiu mai intai nascuta , deprinsa cu primii pasi , sa fiu iubita , sa iubesc, sa fiu dezamagita in rasfatul ce ma caracterizeaza, sa ma trezesc dupa un somn cuprins de lacrimi, sa invat ceva despre oameni , sa continui ceea ce nu mereu inteleg : viata. Asa cum in cateva ocazii din graba pasilor ceva m-a tintuit in poluatele intersectii , ademenindu-ma cu iluzia ca voi fi spusa cu secretul existentei , tot astfel mi-au pus ganduri in vorbe scrise si penel in mana pentru a le face vazute citirilor. Nu am o “biografie”, sunt o femeie care isi uita poeziile pentru ca nu le crede ale sale; dar recunosc ca simt o altfel de fericire trecand emotional prin ele; Sunt nascuta in Bucuresti, si traiesc monologuri voite a fi lirice pe scena virtuala a site-ului Agonia . Multumesc.
13 poezii, 0 proze
InLoveAngel
Ce sa zic despre viata mea.... Eu zic ca cel mai important lucru de pana acum este cel in care mi-am cunoscut iubirea, pe pritenul meu, in 4 august 2005. Ne iubim enorm si pentru mine relatia noastra este cel mai important lucru din viata. Pana la acel moment am avut o viata inocenta... de copil, eram un copil. Iubeam jucariile, povestile frumoase si orice tinea de copilarie. Dragostea m-a maturizat, eu zic ca m-a facut mai frumoasa, mai inteleapta, mai fericita. Pana atunci tanjeam dupa iubire, desi eram un copil, iar acum ca am gasit-o, ma simt implinita. Poate ca veti zice ca sunt prea mica, ca nu am experienta, dar eu simt ca mi-am gasit jumatatea, ca am intalnit iubirea vietii mele. Va doresc tuturor sa aveti norocul meu.
2 poezii, 0 proze
Liviu Rebreanu
Liviu Rebreanu (n. 27 noiembrie 1885, comuna Târlișua, județul Bistrița-Năsăud – d. 1 septembrie 1944, Valea Mare, județul Argeș) a fost un romancier, dramaturg și academician român. Liviu Rebreanu s-a născut la 27 noiembrie 1885 în satul Târlișua (din fostul comitat Solnoc Dăbâca - azi județul Bistrița-Năsăud), fiind primul din cei 14 copii ai învățătorului Vasile Rebreanu și ai Ludovicăi (născută Diuganu). Din păcate, nu toți frații sau surorile sale au supraviețuit până la majorat. În tinerețe, mama sa (1865/1945) era pasionată de teatru, fiind considerată "primă diletantă" pe scena Becleanului de baștină. Ambii părinți constituie modelele familiei Herdelea care apare în Ion, Răscoala, Gorila, etc. În anul 1889 familia Rebreanu s-a mutat în comuna Maieru, pe valea Someșului. Potrivit afirmației scriitorului: În Maieru am trăit cele mai frumoase și mai fericite zile ale vieții mele. Până ce, când să împlinesc zece ani, a trebuit să merg la Năsăud, la liceu. În scrierile sale de...
6 poezii, 0 proze
Fericirea din tine
de diaconescu diana
Fericirea din tine Fericirea din mine… Esti tu și atât. Zâmbetul tău Desenat pe inimă In forma de culoare, E un sunet mai mare Un sunet colorat. Fericirea din mine Esti tu, Cu gândul tău Desenat în...
odată cu lumina ta
de Zburlea Ariana
să mă surp sub picioarele tale în fiecare hău din fiecare gând aş vrea să mă îmbraci în cele mai tinere stele apoi să orbeşti şi tot să ai conturul meu în rana întunecată a ochilor să mă surp în...
afecțiuni
de FLOARE PETROV
dezamăgirea este floarea fără parfum o adâncime fadă fără de frumusețe expresii de destin sunt ca norii de fum deasupra sufletului cuprins de tristețe. regretul este tăciunele care mocnește între...
Dansezi?
de Stoica Nicolae Ciprian
Te privesc în ochi când sufletele noastre se întâlnesc și admir același zâmbet superb. Să te privesc în ochi și să trăiesc în tine. Să te privesc în ochi să mă văd pe mine, să trăiesc fericirea ta,...
joint al inimii mele
de Ștefan Petrea
pe când furam dumnezei în gând în noapte cu degetele coapte fumam un joint și-apoi făceam pe mine de frică returnam clipa udă de euforie degetele îmi înfrunzeau ca o iarbă le puneam la uscat apoi le...
Forma inimii mele
de Stoica Nicolae Ciprian
În forma inimii mele te văd fericită, privind pe geamul unor dorințe simple, nebune. Acum închid ochii pentru o secundă, să fiu în lumea reală. Clipesc și ochii tăi sunt triști. Regret că am...
efect
de Ottilia Ardeleanu
mi-ar fi plăcut să mă iubești într-atât să nu-mi fie teamă că altcineva ar putea să mă iubească mai mult ai lăsat îmbrățișarea în vânt ca pe o barcă luată de curent până dispare într-o gură mare de...
Tesoro
de Stoica Nicolae Ciprian
Am auzit telefonul în minte. Aș fi vrut să nu mai pot vorbi, să mi se oprească cuvintele pe buze și să atârne așa, agățate. Tu, păreai aceeași din urmă, un pic distantă, un pic frumoasă...și...
All'alba vincerò!
de Cristina-Monica Moldoveanu
o ședere cu sufletul aproape de marginea trupului meu multe lucruri împrumutate de-a valma acolo civilizațiile pierdute sau înfrînte sub calota cerească a unor familii de hominizi, teogonia și...
Descoperă-mi inima cu ceva
de Ioan Stoenica
- Învață-mă să simt culorile… Ce zi mai potrivită ar fi putut să aleagă pentru asta, dacă nu prima zi de toamnă? Poate doar a doua să mai fi fost atât de specială și plină de culoare… și a treia și a...
