"Feresc..." – 9119 rezultate
0.00 secundeMeilisearchAndreea
Sunt atatea evenimente, persoane, vorbe, zile relevante pentru ceea ce sunt eu astazi... bune, rele. In fine, am invatat ca sunt atatea lucruri gri pe lumea asta, incat ma feresc sa fiu bicolora. E mult prea riscant. De asemenea, as vrea sa evit sa ma definesc raportandu-ma la un anume lucru, prefer (macar pentru inceput) ca textele cuprinse pe acest site sa vorbeasca despre starile, gandurile, emotiile, reveriile mele. Si in final, despre mine.
2 poezii, 0 proze
Niculescu Ioana
Sunt cerul sau marea din priviri .. Sunt calea ta de lumină Sunt mâna ce visu-ți poartă Sunt ziua caldă și senină, Sunt a nopții geană vrăjită Sunt pasul tău pe-al plăjii drum Sunt zefirul dimineții înmiresmat Sunt al primăverii parfum. Am îmbrățișări de rouă Am chemări înfocate în suflet, Am susur în inimă când plouă. Am umbre de val,colorat pamflet Am stropi de vise în privire Am zbateri de aripi închise-n timp, Am pașaport spre nemurire... Asta sunt...un castel de nisip Sunt un castel de nisip zgribulit, De furia valurilor mă feresc, De soare, și de răsărit, Și doar cu stelele mă sfătuiesc! Dar dincolo de umbra ta, Sunt plină de banalul eu, Și cândva îmi doream perfecțiunea, Și azi, și maine...și mereu Și când mă-nalț până la stele, Acolo sufletul e-o poartă.. E poarta ce m-asează între ele, Și ele îmi citesc în soartă! Dar, doar un val... e deajuns, Să mă dărâme, să-mi ia visul, Să-mi fure al meu nepătruns, Și să mi-l ia pe dânsul... Și dacă-mi ia visarea, zborul, Nu mai sunt, nu...
17 poezii, 0 proze
IDioana demeanu
Fanatică a mersului pe jos și a mersului firesc al lucrurilor, își ocupă timpul studiind ființele dar mai ales relațiile lor cu ceea ce le înconjoară („ecoloagă” care va să zică).
6 poezii, 0 proze
ABAlexandru Blaga
sunt de la mare ,am si ceva moldovenesc printre radacini ,astfel ca in mod firesc s-a nascut poezia... ... si am si o adresa alblaga@yahoo.com.
8 poezii, 0 proze
Razvan
Ma numesc Ivanescu Razvan Claudiu si locuiesc in Arad. Poate prima intrebare este de ce? De ce imi place poezie. Razspunsul este simplu. Pentru ca asa e firesc. E firesc pentru ca e omenesc sa ai o inclinatie catre frumos, catre cult si catre perfectiune. Prima poezie am scris-o cam prin clasa a VIII si este o poezie dedicata mentorului meu Nicolae Labis, a caru viata a fost rapita de un mister, iar de ultima mea poezie nu va pot spune cand va fi. Probabil niciodata. Va multumesc.
2 poezii, 0 proze
DRDAN RADU
..."SECRETUL VIETII".... Eu unul, sunt ferm convins ca imposibilitatea noastra de a IUBI rezulta firesc doar din mosteniri genetice, din capacitatea noastra relativa si limitata a simturilor. Suntem ceea ce credem. Lumea e formata din gandurile noastre.
61 poezii, 0 proze
GBGeorge Boitor
S-a născut la 1 noiembrie 1934 în localitatea Supuru de Sus, județul Satu Mare, localitate în care își face studiile primare cunoscând groaza războiului care, de altfel i-a și schimbat cursul firesc al școlirii. Gimnaziul și-l face la Zalău, unde urmează cursurile unei școli medii tehnice de administrație economică, devenind absolvent în 1953. Urmează apoi la Satu Mare cursurile altei școli medii financiare, absolvite în 1954, fără să-și dea bacalaureatul. În anul următor frecventează cursurile altei școli tehnice cea de impegați la Satu Mare, luând diploma la Cluj. Lucrează în diferite funcții în unitațile C.F.R. de pe ruta Dej – Baia Mare.În perioada 1959-1961 se stabilește la Baia Mare. Anul 1959 este și anul debutului său literar, în revista Luceafărul, cu poeziile Sara și Poetul , moment în care se apropie de mișcarea literară de la Baia Mare, urmând perioada cea mai rodnică din punct de vedere creativ. Mutându-se la Câmpina, tot în C.F.R., demisionează în urma unei sancțiuni pe...
1 poezii, 0 proze
DBDara Blu
joaca de-a filologia patru ani, dupa care am vrut sa devin judecator pentru a face dreptate celor dezmosteniti de soarta... soarta a vrut sa fiu consigliere. de atunci sunt aninata intre lumea cenusiu concreta si lumea abstracta minunat de albastra. "Pe drumul vietii, in drumul meu firesc, Am vrut sa ard, decit sa stralucesc. Si cind pe cer i-a stralucit cuiva o stea, M-am bucurat ca de izbanda mea" (autor ne-retinut).
147 poezii, 0 proze
ACAlexandru Căprariu
Alexandru Caprariu (20 decembrie 1929-4 februarie 1988). Absolvent al Facultatii de Filosofie. Fregventeaza Scoala de literatura "Mihai Eminescu" (1951-1952). Din 1957 lucreaza la revista Tribuna pana in 1969, cand devine directorul noi infintate edituri Dacia. Debutează în timpul studiilor universitare (1949) în Almanah literar. Firesc pentru evoluția viitoare, colaborează la revistele literare Steaua, Tribuna, Contmporanul, România literară, Luceafărul etc. Între 1957 – 1969 ocupă funcția de redactor al revistei Tribuna, iar din 1969 și până în 1986 este director al Editurii Dacia. Sfârșitul vieții îl va găsi tot la Tribuna, revista pentru care lucrase doisprezece ani. Debutul editorial se produce în anul 1963, cu volumul de versuri „Orizonturi“ urmat la un interval de trei ani de „Cercurile dragostei“ (1966) În perioada când renunță la presă, scrie foiletoane critice („Jurnal litrar“, 1967), cronici sportive, note de călătorie. Reîntoarcerea la poezie se produce cu „Mica...
8 poezii, 0 proze
ASAlbu Marius Silvan
Nefiinta In tacerea ratiunii imi odihnesc sufletul amagit De dulceaga amintire a unui sarut nesfarsit... Incet alunec in nefiinta,plutesc in gand, O viata las in urma...pulbere in vant. Prin ploaie ma misc,fara putere si privesc... O lume salbatica, fara culoare, un peisaj grotesc. In acest decor inert ,lipsit de suflet si maretie, Numai noaptea stelelor aprinse trezeste emotie. Te vad... Privesc splendoarea unui sentiment atat de firesc, Cum dispare fara speranta in neantul omenesc. Esti doar o imagine umana,un vis salbatic... Plec acum, lipsit de viata...fantomatic. Sunt atras de durerea inimii in spatiu neinsufletit Unde o femeie plange pentru-al meu drum neispravit; In al vietii cimitir ,intr-un cenusiu mormant Ma odihnesc in pace ,fara culoare si cuvant.
19 poezii, 0 proze
Feresc...
de Tinca Mihai-Paul
Feresc... feresc câteva clipe să iau în brațe altele, nu, nu sunt risipe așa îmi nasc eu faptele... mulg din lumină pudra răcorii ce mă-mbracă, vorbesc cu luna, mândra ce-i tot... tot mai săracă!...
Mă feresc
de Florentin Cristian
un soare, un vânt de seară raze erau în văzduhul topit căzut din gerul venit de aprinderea serii nu puteam să mă feresc anunță pătrunderea unui izvor de nea am picat privirea în viața soarelui jar,...
Nu mă feresc de nimeni că exist
de Ștefan Petrea
Cineva din mine a încuiat toate cuvintele hârtia e albă ca o barbă de bătrân aș scrie dar cerneala a uitat tăcerea înăuntrul ei acolo unde viforul de a fi nu înseamnă nimic Nu mă feresc de nimeni că...
O lume mai bună
de Andrei Pavel
Îmi feresc sufletul, de durere și ură. Aștept ochii ce se deschid să uite viziuni și să iert. Deschid ochii din nou, nu pot să aștept, o lume mai buna e la mine în piept. Îmi deschid sufletul...
lady fistic
de masha djinn (nepoata)
mă feresc de fata cu papuci roz și capete de câine pitindu-mă după un frigider abandonat pe culoar. nu mi-e frică, pulsul e normal, văd perfect, aud perfect, nici un semn de primejdie, doar nevoia să...
Deasupra nimic nu se clatină
de Cristina Sirion
mă feresc de lucruri căzătoare ascult bine șuierul de dinainte știam o tipă care făcea fluiere sau împăia animale avea o viață extraordinară mergea pe borduri și de fapt asculta umbra razantă a...
trotuarul meu
de Liviu-Ioan Muresan
mă feresc de colțuri și umezeală țineam copilul în brațe era bebe și a vomat împreună cu mine mama a curățat două zile nu am intrat în bucătărie pe casa scării vecinii scuipă semințe am vomat...
Sălbastrica
de Simion Cozmescu
Mă feresc de sufletul tău femeie Nu vaccin pentru ce curge spre și peste vertebre Alunecată lumină mușcătură albastră de strigoi Hei Un râu roșu de sânge despletind morți și durere Pe mal o familie...
E-uri
de Marcel Vișa
mă feresc de E-uri de Tu-uri e chimie nocivă gustul trupului tău ceva îmi spune că-n el se ascund elemente străine demoni potențatori de gust glutamați, guanilați, inozinați, ribonucleoride mi-e...
post-mortem
de Ștefan Petrea
îmi feresc iubirea te iubesc sună perisabil de-l voi spune noi ne-om sparge în cioburi să mai putem calea pe retină, ulciorul prea dus la apă se va sparge marea cuprinsă de alge miros de cunoașteri...