"Fata urcă dealul" – 20743 rezultate
0.02 secundeMeilisearchioana petrea
Pamantul tineretii,povesti fara de inceput si fara de sfarsit,iubire,razboi,aventura si ura... Da , acum este inceputul... Usa din spate este inchisa,iar cea din fata este singura cale de inaintare sau abandonare a jocului. Suntem tineri,ascultati-ne visele!
1 poezii, 0 proze
cralevici crina dora
mă plimb prin deșert...dacă voi găsi puțin apă voi spăla în ea fața sufletului. ce dacă nu sunt sigură că am suflet ?! îmi voi fărui unul plângând, chiar dacă lacrimile mele avide de apă vor usca și mai mult nisipul. voi desena pe el un cerc in care voi alerga până cand voi cadea in genunchi, apoi pe brânci, apoi voi cere iertare cercului ca voi fi fost nevoită sa îl tai în două prin existența mea.
1 poezii, 0 proze
MDMonica Dinu
Gresesc mai mereu si ma impiedic in nimicuri,plang cand vad atata ura si atata ingnoranta in jurul meu...ce e mai rau...le pun pe toate undeva adanc intr-un locusor ...undeva in suflet...o suma de lovituri si de atacuri directe ma pot duce la o depresie crunta pentru ca asta sunt eu!In rest...ce se vede din mine:o fata vesela si sociabila ,deschisa sprea orice,plina,plina de viata.Urmeaza sa vedeti voi ce simt de fapt sub aceasta masca a fetitei mereu bine dispuse.
2 poezii, 0 proze
Ragnvald Skrede
Născut în 1908, a debutat în 1952. În lirica sa, scrisă în ny-norsk, al cărui fanatic partizan a fost de la primul volum, Skrede practică temele tradiționale: dragostea față de pământul natal și străvechile Sagas, dar și pasiunea pentru puritatea și intransigența morală. În 1955 a tipărit \"Pasărea albă\", urmată de \"Îndărătul celui din urmă ton de albastru\" (1961) și \"De la izvor la mare\" (1962).Moare în 1983.
2 poezii, 0 proze
GMGheorghe Mădălina
Când o vei cunoaște pe ea, s-ar putea să ți se pară scorpie, sau s-ar putea să ți se parâ cea mai dulce fata. Uneori poate să fie atât de rea iar alteori atât de bună… Nu știe nimeni cum, majoritatea doar cred că iși schimbă măstile la fiecare minut. Dar ea nu poartă măști pentru că a învățat că e mai bine fără ele. Nu. Se schimă atât de repede pentru că de fapt ea e mai multe persoane într-una, dar nimeni nu pare să realizeze asta. Mădălina e serioasă, bea cafea și știe că fiecare sfârșit e inevitabil și ca pâna la urmă totul va păli cândva. Ea nu iubește niciodata cu toata inima pentru că știe că intr-un final inima ei va ajunge zdrobită pe podea și va plânge atât de mult.Mădălina nu se atașează niciodata de obiecte sau de locuri pentru că știe că se sparg, se pierd și se uită. E atât de matura încât te izbește cu capul de asfalt doar spunându-ți adevarul.Mădălina nu urlă niciodată. Ea doar se uită la tine fără să spună nimic și atunci poti să știi că i-ai făcut cel mai rău lucru și...
8 poezii, 0 proze
BIBelean Maria Ileana
Concursuri: Locul I Concursul de poezie "Eternități de-o clipă" Ediția II-a Genericul ediției: “Iarna asta cu zăpezile verzi.”( Adrian Păunescu)-cu poezia "Prima zăpadă" Locul II Concursul de poezie "Eternități de-o clipă" Ediția II-a Genericul ediției: “Iarna asta cu zăpezile verzi.”( Adrian Păunescu)- cu poezia "Liniștea iernii" Locul I Concursulde poezie,,Eternități de-o clipă" - Ediția a III-a cu poezia “Crini” . Colaborări: SFera Online Revista"Fereastra" Revista Literară Online Visul Revista "Cetatea lui Bucur" Revista Literară Boema Revista Literară Online Confluențe Revista NoiNu Revista Literară Bucovina Revista Regatul Cuvântului . Volum de poezii: "Jumătate fără nume"-editura Nico-2009-prefața Nicolae Băciuț "Ingerii urcă la cer"- editura Nico- 2012- prefața Valentina Becart, Coperta și grafica: - Mihai Cătrună "Dansează cu mine"- manuscris pregătit pentru tipar "Luisa- eul nemuritor"- roman in lucru Antologii: "Asociația Artiștilor Plastici-1977-2004"- editura "Mures"...
64 poezii, 0 proze
Dinu Soare
Asociat la un moment dat cu grupul de la revista Kalende, Dinu Soare a fost un poet român. Unicul său volum de versuri, intitulat Tristeți și publicat în 1936, cu o copertă neagră și aproape 200 de pagini, n-arată un poet prea interesant: Dinu Soare nu vine în poeziile sale cu multe inovații față de poezia simbolistă, la modă cu câteva decenii în urmă... Opere * Tristeți, [1936] (versuri) * Ce-ai făcut cu inima mea, doctor Crips?!... : Istorioară cinematografică, Litera, București, 1973
1 poezii, 0 proze
FVFrançois Villon
François Villon (cca.1431 - cca.1474) a fost unul dintre primii mari poeți ai Franței. 1431-probabil la începutul verii se naște Francois de Montcorbier, zis Villon. 1441-Francois Villon, care locuia cu mama sa într-o mahala de lângă mănăstirea Cordelierilor, e adus de către aceasta în casa canonicului Guillaume Villon, unde se stabilește. Poetul își începe studiile la Universitatea din Paris. 1449-Villon este declarat absolvent al Universității. 1451-Celebra strămutare a pietrei numite Pârțul-Dracului din fața casei domnișoarei de Bruyeres, bătrâna pizmașă și rea de gură. Autori: Villon și prietenii săi. Datorită relațiilor canonicului Guillaume Villon, F. Villon îl cunoaște pe Robert D'Estouteville, Marele Prevot al Parisului, și cunoscând-o pe Ambroise de Lore, soția lui Robert scrie Balada dăruită de Villon unui gentilom abia însurat, ca s-o trimită soției sale cucerite cu sabia. Obține iertarea sa și a prietenilor săi. 1452-În urma episodului mai sus amintit, episod cu grave...
38 poezii, 0 proze
ivan ion ovidiu
Mă simt ca un uliu însetat de mine. Mă mușc, îmi curge sângele, degeaba. Durerea e prea mică Mă mușc încontinuare, îmi rumeg pripria-mi carne, Sângele îmi alunecă pe haine, nu mai contează, Încerc să aflu ce e durerea. Nimic nu ajunge să mă facă să uit, totul mă doare, Sufletul îmi e rănit, e zgârâiat acolo unde nimeni nu poate ajunge. Corpul nu mai înseamnă nimic, e doar un morman de carne și oase. Ce gust bun are sângele! Sufletul meu e doar un coș de gunoi plin de sentimente, Greutatea iubirii mă copleșește, nu mai fac față plăcerii de a ma scrijeli. Vreau gheare de uliu să pot ucide viața din mine, Vreau cioc de vultur să-mi pot smulge urechile și ochii, Să nu mai aud, să nu mai pot vedea ploaia de ură și de ignoranță ce mă udă. Cuvintele nu mai au viață, viața nu mai are cuvine. Totul e doar imaginația mea, viața nu exista, nimic nu e real, Doar durerea face totul vizibil. Ura îmi înțeapa neființa, infinitul devine vizibil. Ura se masoară în momente de singuratate, Viața se...
2 poezii, 0 proze
IPilorian paunoiu
https://www.facebook.com/pages/Ilorian-Paunoiu/676881582388949 M-am născut în satul Meieni, comuna Popești, județul Vâlcea, pe Valea Luncavățului, aproape de Pădurea Cotoșmanei. Părinții mei, Păunoiu Constantin și Păunoiu Ioana, oameni gospodari, m-au crescut cu dragoste și într-un mod cu totul special; mama mea, care nu mai este - a decedat în 3 februarie 1999 - mi-a dat o educație religioasă bazată pe fundamentele Bisericii Ortodoxe. Acest lucru mi-a marcat viața și creația literară. Mama m-a adus pe lume în noaptea de 13 spre 14 decembrie - oficial în certificatul de naștere este înscrisă data de 14 decembrie - în anul de grație 1965. Bucuria ei de a mă fi adus în lume a fost umbrita în jurul vârstei de 7 ani, când o boala ciudată, o neputință de neînțeles, începea să-și facă apariția: la început cu febra musculară, apoi cu rămânerea în urmă la orele de educație fizică față de colegii de școală primară. A început de atunci calvarul existenței mele, calvar și mântuire totodată....
90 poezii, 0 proze
Fata urcă dealul
de farcas george stefan
Umbrele pașilor mei au desenat conturul dealului. Aplecată în față îmi sprijin numai buzele în fiecare mijire a ierbii. Întind brațele de la pământ la cer, înclin o reverență până în culme și îmi...
În timpul furtunii
de Emma Greceanu
O fată fără nume urca panta unui deal care ducea într-un sat, domnule Drahomir. Era iarnă, o iarnă ca toate celelalte ar spune unii, dar nu pentru ea. Ea urca dealul cu gândurile risipite, privind în...
portret cu vid
de Corina Gina Papouis
după fanfară schije și flori în poală se adună degetele ca niște licheni desprinși de pe cruce sub tine picioarele sunt roți cu zimți inegali în față dealul urcă-l strigă o gură ieși tresari mănâncă...
O sanie sau doar o fostă viață
de Dumitru Mălin
arde o bucurie în sângele alb al zăpezii un copil urcă dealul din spatele casei cu săniuța legată de zâmbetul lui roșu la față ca o floare de mac răsărită din frig iar mama îi strigă să fie cu grijă...
Atît de departe de casă
de Nicolae Diaconescu
Atît de departe de casă Soarele era pe muchia dealului, spre asfințit. Mă jucam cu Ciobănică, iar tata în gura podului arunca fânul într-o căruță. Un frate mai mare îl stivuia cu grijă. -Unde îl duci...
Traduceri și note de Emil Iordache
de Alina Manole
pe emil iordache îl întîlnesc la casa pogor stau în dreapta lui deasupra nopții ne scriem pe o foaie de dictando pentru că noi suntem în fața lor și ei tac vorbește doar unul ciopraga emil iordache...
Bătălia de la Podul Înalt
de Lucian Pop
Oștirea moldoveană și oștirea turcă ajunseră față-n față, de-o parte și de alta a Podului Înalt de peste râul Siret, în după amiaza zilei de 9 aprilie 1475. Prin interpuși, Ștefan cel Mare și...
Stejarul
de Daniela Slapciu
Reci nopți învolburate, Cerneau tristeți prelungi, Falși iubitori de țară, Rosteau discursuri lungi. Din glas de cucuvea Curgeau, cuvintele dulcege, Ce ascundeau minciuna, Spre cine îi alege. O nouă...
Bote și Trabi
de viorel ploesteanu
Prima mea mașină a fost un Trabant. Un verde - prăzuliu extraordinar. Îl cumpărasem din șpaga de chelner la Club Transilvania. Probabil din șpaga pe o săptămână. La început, era în '94, motorul...
Disparand in noapte
de Cîrciu Alexandra
Ploaia începe cu putere, răvășind totul în calea sa. Pe stradă oamenii fug să se ascundă, doar trei adolescenți își continuă drumul de parcă nimic nu s-ar fi întâmplat, sunt priviți ciudat, cu...