"Fata de zahăr" – 20743 rezultate
0.04 secundeMeilisearchZaharie Adrian-Viorel
Sunt nascut in Judetul Arad la data de 04.06.1984, in momentul de fata am 23 de ani si vreau sa descopar cat mai multe lucruri noi.
5 poezii, 0 proze
Andre Donescu
- m-am născut pe strada viitorului la început de septembrie - am un nume comun și am găsit un pseudonim care mă reprezintă - sunt inginer din întâmplare - tot de asta scriu - mă plec cu umilință în fața oricui mă citește - o iubesc pe ana - îmi place să cânt dar nu am vocea care trebuie și nici ureche muzicală - stau prost cu fierul și mult prea bine cu zahărul - mi-a plăcut viața mea de până acum cu mici excepții - nu mai stau pe strada viitorului - zenit_p92@yahoo.com
99 poezii, 0 proze
Nicu Vladimir
n. 8 decembrie 1950 d. 10 octombrie 1995 #Absolvent al Institutului de Arte Plastice “N. Grigorescu” din București, secția pictură, promoția 1975. #Grafician la ICSITE București #Alături de Mircea Florian, Dorin Liviu Zaharia, Marcela Saftiuc, Valeriu Sterian, Doru Stănculescu, Mircea Vintilă etc. a reprezentat unul dintre “pilonii” principali ai “mișcării folk” din România. #A publicat poezie în Luceafărul, Orizont și Tribuna. Premiul I la “Primăvara Baladelor”, ediția I-a (aexae-quo cu Mircea Vintilă). #Peste 200 de apariții în spectacole rock șI folk, cenaclul Flacăra, Piața Universității etc. #Înregistrări la Radio Cluj. “În ceea ce privește propria-mi creație, consider că în cele două decenii de activitatea am fost întotdeauna consecvent principiului estetic afirmat de la început, compunând și cântând cântece în care importanța cuvântului este egală cu aceea a structurii melodice - ritmice, acestea neputând fi separate fără amputarea valorică și semantică a produsului. Tematic,...
3 poezii, 0 proze
iulia c.
Destin de copil nascut batran ;fara amintiri din copilarie;constient de slutenia sufletesca a celor din jur si bogat la suflet.cu viata otravita de propiile-i radacini;care se straduie zadarnic sa para simplu duh aspirant la mostenit imparatia cerurilor.
5 poezii, 0 proze
OANA MARTIN
Cum aș putea să mă caracterizez? o gândire extraordinar de complexa cu o memorie fugitivă. Sincer? Mă bufnește râsul doar când scriu aceste rânduri,dapăi să mai le și citesc?!! Mă amuză să mă caracterizez singură în nenumărate feluri, să mă auto-analizez,deși iau foc dacă cineva încearcă să mă caracterizeze negativ. Cine ar putea răzbate substraturile conștiinței mele pentru a mă caracteriza într-un mod cât de cât fidel? Sincer, nu cred că e cineva care măcar să se gândească la asta și cu atât mai puțin să se auto-determine să o facă! E ciudat câte moduri și metode de a gândi ascunde subconștientul gândirii umane. Sau firea umană o face în mod conștient? Iată ceva la care merită să mă gândesc, deși în zadar aș face-o, deoarece nu sunt psiholog pentru a mă putea determina să ajung la o concluzie cât de cât corectă și logică. Acum mă întreb: CE SUNT EU? răspusul e cât se poate de simplu, însă mai mult sau mai puțin elucidator: sunt un bob de muștar într-un univers de argint în continuă...
10 poezii, 0 proze
emanuela bunea
ce spun despre viatza?!absurd..dispret.cum e sa simti pe propria piele inutilitatea?cum e sa intrevezi mereu un final nefericit,nedem care sa tzi infraneze elanul..?cum e sa suferi?sa suferi pt nimic concret ..asa,intruna..degeaba..din panica.sa rizi scriind,stiind,crezind ca ai secretul.stiu ca e zadarnic.cine pierde? timpul ma omoara,putin ate putin..mai greu decat singuratatea...de ce?cum sa inteleg de ce?!mereu intrebari..intrebari fara raspunsuri..intrebari cu raspunsuri care genereaza alte intrebari..oare cum ajung la capat? nu voi reusi.nu pentru ca sunt pesimista ..ci idealista.nu voi reusi pentru ca n se poate
1 poezii, 0 proze
am fata de mancator de Baschetzi
Sunt impotriva campurilor obligatorii. Nu din principiu.
1 poezii, 0 proze
Lorenzo de Medici (zis il Magnifico)
1449-1492 Descendent al familiei de bancheri mecenați Medici, nepot al fondatorului Academiei neoplatonice din Florența, Cosimo, “Părintele Patriei”, fiu al lui Piero dei Medici și al Lucreziei Tornabuoni, Lorenzo de Medici, supranumit Magnificul, a moștenit mai mult de la bunic decât de la tată iscusința în conducerea treburilor de stat și receptivitatea față de artă și față de tot ce e frumos. De foarte tânăr a făcut studii cu iluștri învățați, împletind învățătura cu instruirea politică și călătoriile în peninsulă. După moartea tatălui său ajunge în fruntea statului florentin, pe care îl va conduce cu abilitate timp de 23 de ani. Acești ani constituie perioada cea mai strălucită din istoria Florenței pe care el a ridicat-o la nivelul de model al civilizației Renașterii și al culturii umaniste. Politician de geniu și diplomat neîntrecut, a fost totodată și un om de o vastă cultură și un mare protector al literaturii și artelor. De prețuirea și sprijinul său s-au bucurat cei mai mari...
2 poezii, 0 proze
Lavinia Cirjan
"Scriu din datorie față de propriile-mi sentimente." n. 1989. Absolventă a liceului "Scoala Centrală" din București, în prezent studentă la Universitatea Spiru Haret Facultatea de Jurnalism și Filosofie. "Sufăr și mă bucur de obsesii constante din viața mea." Visează ziua în care v-a reuși să facă toți oamenii să zâmbească cel puțin pentru o clipă. Premii semnificante, momentan, nu deține, însă este extrem de mândră de micile diplome și concursuri câștigate pe perioada liceului.
2 poezii, 0 proze
Griffo
Sosesc de pe un drum aparte, deosebit față de drumurile pe care le cunoașteți voi. E singura cale, singura înșiruire de trăiri pe care eu însumi o știu. Dealtfel eu sunt singurul om care a pășit pe această cale. Ce singur ne simțim câteodată drumul meu și cu mine! Tot ce-ți povestesc ți-ar putea părea cunoscut, totuși mă privești cu uimire, calea mea fiind mai altfel decât a ta. Știu că-ți surâde ideea de a trage cu ochiul la alte povești. Defapt și pe mine mă gonește aceași dorință: să aflu la margini de râuri povești aduse din alte trăiri.
2 poezii, 0 proze
Fata de zahăr
de Sonia Kalman
Cristale de zahăr poartă în sân, Și acadele multicolore îi arată drumul spre casă. Ea e fata de zahăr, puțin prostuță, puțin naivă. Nu nimerește întotdeauna conjugarea corectă a verbelor, Însă, prin...
O cafea mare cu două pliculețe de zahăr
de Lucian Parfene
I Se culcase destul de tîrziu și, prin urmare dimineața se trezi obosit, aproape fără chef. Se uită la ceas și constată că iarăși se află în criză de timp. Își frecă ochii cu pumnul aproape cu ciudă,...
Întâmplare cu o fată
de Emma Greceanu
Mă așez agitată ca de obicei, la aceeași masă de unde puteam cuprinde cu ochii o porțiune cât mai mare de stradă. Celelalte mese nu sunt ocupate, un vânt cald flutură șervețelele, trece ca pe role...
Șarpele de aramă (XIV)
de Sorin Coadă
Era un biet suflet de femeie curățit de valurile singurătății. Se călise cu vedeniile și ispitele întunericului, cu zgomotele amplificate de propria tăcere și cu teama crescândă față de bunătatea...
Sunet de vioară
de Mandra Ana-Maria
Sunet de vioară – Lacrima O lacrimă a mai căzut. Atât. Lumea mea se sfârșise. Pentru Anton eram ca moartă. Și mă durea. Atunci am hotărât să plec. Să las în urmă copilăria, ferma, iubirea. Nimic...
Șarpele de aramă (VIII)
de Sorin Coadă
Se gândea tot mai mult la fotografia de nuntă a gazdei, la soțul ei negricios cu început de chelie și mustața subțire ca spicul de grâu lovit de tăciune. Alături de ea, în floarea vârstei, cu chipul...
Jos labele de pe copiii nevinovați!
de angela furtuna
Jos labele de pe copiii nevinovați! Cu foarfecele după pletoși, în anii 70-80. Cu poliția și agenții secreți după tinerii emo, astăzi În anii 70 sau 80, elevii, adolescenții și tinerii, amatori de...
Un fel de înger
de Roman Anamaria
Maria se lăsă cuprinsă de apa încă destul de caldă a râului. Când îi ajunse la gât, se întoarse și făcu pluta pe spate, alăturându-se celorlalți copii. - Maria, ai întârziat! Unde ai fost? - Să iau...
De pe plaja
de Mihaela Plesa
_ Partea intai _ Plaja era mai tot timpul pustie la ora aceasta, faptul ca acum se plimbau indragostiti, se jucau copii supravegheati de bunici, il irita. Ca si cum devenise oarecum proprietar de...
Șarpele de aramă (VII)
de Sorin Coadă
… pe cealaltă la sprânceană. Înlănțuitul se întoarse spre adunare. Buimac de somn, privi fără urmă de surprindere încăperea . Era prea târziu; altă clipă nu putea fi câștigată. Mânat din spate de...
