"Fata de duminică" – 20743 rezultate
0.03 secundeMeilisearch
IPIoan Es. Pop
Ioan Es. Pop (n. 27 martie 1958, Vărai, Maramureș) este un poet român. Membru al Uniunii Scriitorilor din România. Ioan Es. Pop s-a născut la 27 martie 1958, la Vărai, jud. Maramureș. În prezent, este editor-șef la Ziarul de duminică și editor senior al revistei Descoperă. A fost membru al cenaclului literar Universitas condus de Mircea Martin. Volume publicate Ieudul fără ieșire, Ed. Cartea Românească, 1994; Porcec, Ed. Cartea Românească, 1996; Pantelimon 113 bis, Ed. Cartea Românească, 1999; Podul, antologie, Cartea Românească, 2000; Rugăciunea de antracit / The Anthracite Prayer, antologie bilingvă, Ed. Dacia, 2002 Petrecere de pietoni, Ed. Paralela 45,2003; Confort 2 îmbunătățit (împreună cu Lucian Vasilescu), Ed. Publicațiilor pentru Străinătate, 2004; Lumile livide / The Livid Worlds, antologie bilingvă, Ed. Institutul Cultural Român, 2004 Și cei din urmă vor fi cei din urmă, volum bibliofil, 2007; No Exit, antologie, Ed. Corint, 2007; o căruță încărcată cu nimic, (împreună cu...
16 poezii, 0 proze
JGJohann Wolfgang Goethe
Johann Wolfgang Goethe, înnobilat 1782 (n. 28 august 1749, Frankfurt am Main – d. 22 martie 1832, Weimar) a fost un mare poet german, ilustru gânditor și om de știință, una dintre cele mai de seamă personalități ale culturii universale. Născut la Frankfurt pe Main, fiu al lui Johann Kaspar Goethe (1710–1782), înalt funcționar de stat, și al Catharinei Elisabeth Textor (1731–1808). Relația lui Goethe cu părinții, nu a fost fără conflicte. Cu excepția sorei sale născute la 7 decembrie 1750 Cornelia Friderike Christiana, ceilalți frați toți au murit timpuriu. În anul 1758 tînărul Goethe s-a înbolnăvit de variolă. Din anul 1756 pînă 1758, el vizitase o școală publică. Un rol esențial în educație religioasă luterană include lectură în Biblie și duminică slujbele la biserică. Primind o educație aleasă, studiind desenul, muzica, scrima, călărie, literatura germană și universală, limbi străine vechi și moderne (greaca veche, latina, ebraica, italiana, franceza și engleza). Prima îndoială în...
262 poezii, 0 proze
ABam fata de mancator de Baschetzi
Sunt impotriva campurilor obligatorii. Nu din principiu.
1 poezii, 0 proze
LMLorenzo de Medici (zis il Magnifico)
1449-1492 Descendent al familiei de bancheri mecenați Medici, nepot al fondatorului Academiei neoplatonice din Florența, Cosimo, “Părintele Patriei”, fiu al lui Piero dei Medici și al Lucreziei Tornabuoni, Lorenzo de Medici, supranumit Magnificul, a moștenit mai mult de la bunic decât de la tată iscusința în conducerea treburilor de stat și receptivitatea față de artă și față de tot ce e frumos. De foarte tânăr a făcut studii cu iluștri învățați, împletind învățătura cu instruirea politică și călătoriile în peninsulă. După moartea tatălui său ajunge în fruntea statului florentin, pe care îl va conduce cu abilitate timp de 23 de ani. Acești ani constituie perioada cea mai strălucită din istoria Florenței pe care el a ridicat-o la nivelul de model al civilizației Renașterii și al culturii umaniste. Politician de geniu și diplomat neîntrecut, a fost totodată și un om de o vastă cultură și un mare protector al literaturii și artelor. De prețuirea și sprijinul său s-au bucurat cei mai mari...
2 poezii, 0 proze
LCLavinia Cirjan
"Scriu din datorie față de propriile-mi sentimente." n. 1989. Absolventă a liceului "Scoala Centrală" din București, în prezent studentă la Universitatea Spiru Haret Facultatea de Jurnalism și Filosofie. "Sufăr și mă bucur de obsesii constante din viața mea." Visează ziua în care v-a reuși să facă toți oamenii să zâmbească cel puțin pentru o clipă. Premii semnificante, momentan, nu deține, însă este extrem de mândră de micile diplome și concursuri câștigate pe perioada liceului.
2 poezii, 0 proze
GGriffo
Sosesc de pe un drum aparte, deosebit față de drumurile pe care le cunoașteți voi. E singura cale, singura înșiruire de trăiri pe care eu însumi o știu. Dealtfel eu sunt singurul om care a pășit pe această cale. Ce singur ne simțim câteodată drumul meu și cu mine! Tot ce-ți povestesc ți-ar putea părea cunoscut, totuși mă privești cu uimire, calea mea fiind mai altfel decât a ta. Știu că-ți surâde ideea de a trage cu ochiul la alte povești. Defapt și pe mine mă gonește aceași dorință: să aflu la margini de râuri povești aduse din alte trăiri.
2 poezii, 0 proze
Corlan Petrica
Sunt student si am o inclinatie fata de poezie ; doresc sa-mi fac cunoscuta "opera" prin voi .
1 poezii, 0 proze
BAbendas bianca anamaria
sunt cea mai visatoare si mai melancolica fata de varsta mea...nu-mi place sa ma caracterizez ci vreau sa fiu descoperita....iubesc universul uman si ceea ce e dincolo de el chiar dak nu stiu ce se afla acolo...dar in acelasi timp il si urasc la fel de mult.....
3 poezii, 0 proze
BBBogdan Butariu
Încercare de (Auto) Caracterizare Sunt, de regulă, o persoană introvertită, închis de obicei în ale mele și destul de rezervat, dedicat aproape în întregime scopurilor mele de realizare, în primul rând profesională și materială. Am avut totdeauna un mare respect față de autoritățile supranormative și pentru ierarhiile prestabilite, respectând litera și spiritul lor. Mișcările dezordonate și impulsive, imprudente și negândite mă irită, căci îmi subminează eforturile de promovare a unor metode de lucru rapide și eficiente. Eu nu voi fi niciodată omul care să se avânte orbește într-o afacere, totdeauna voi sta să mă gândesc de zece ori înainte e a da semnalul verde. Trei au fost atuurile mele în activitățile pe care le-am avut de-a lungul timpului, până-n momentul de față: organizarea, disciplina și tenacitatea. Cu ajutorul lor, și acum sunt în stare să urmăresc un obiectiv până-n pânzele albe, dacă e cazul, și să epuizez în scurt timp forțele adversarilor. Respectul pe care l-am impus...
25 poezii, 0 proze
Georgescu Diana-Maria
Nascuta la data de 14 septembrie la Curtea de Arges, am fost crescuta de bunici in Turnu Magurele. Ei sunt cei ce mi-au insuflat dragostea fata de tot ce e sfant, fata de divinitate. Am inceput sa scriu poezii la varsta de 11-12 ani. Unele au fost pubilcate in revista Liceului Teoretic Marin Preda din Turnu Magurele, Altele in ziarul local, Curierul Primariei. De asemenea, am publicat in ziarul mai sus amintit, si articole cu tenta filosofica. In prezent sunt studenta in anul III la Universitatea Spiru Haret, Facultatea de Filosofie si Jurnalistica.
3 poezii, 0 proze
Fata de duminică
de Alla Murafa
M-am prezentat scurt: \"Sunt fata de duminică\". Așa am început. Toate au un început. Totul se naște într-o zi. Cât despre sfârșit...sfîrșitul nu vine așa de ușor, pentru că urmează veșnicia. Venisem...
Miniatură de Duminică
de Ghejan Andrei
Stau la volan. La intersecția tristeții cu oboseala, un cerșetor îmi bate-n geam. îi dau un ban, că și-așa n-am și mă uit în oglinda retrovizoare cum pleacă fericit: - Să fii iubit! Focalizez o...
Ploaia de duminică
de Dușan Baiski
PARE CÃ O CEAÞÃ tot mai deasă acoperă ceea ce a fost. O ceață care nu iartă nimic. Amintirile se lasă tot mai greu înspre lumină. Iar cele care ies par a fi fost întîmplări aievea. Întîmplări ce...
De gustibus... disputandum
de Corneliu Traian Atanasiu
(Urmarea la eseul de duminică: Gustul – o competență existențială .) Locul privilegiat al gustului printre simțuri Dar ce este oare gustul , la ce se referă acest cuvînt despre care un vechi adagiu...
Duminică
de Mircea Leonte
Este o zi frumoasă de duminică, cu liniștea specifică lipsei de activități a oamenilor. Am observat că și lumina, în zilele de duminică, e alta... Poate poluăm mai puțin cu ocazia pauzei. Sau...
gand de luni
de Adina Pietrosanu
Nu e nevoie ca ploaia sa imi spuna ceva mi-e de ajuns ce visez in fiecare clipa ce simt in fiecare celula a corpului meu ce sunt cu fiecare atom din sufletul meu sunt doar o steluta in marea de...
fata tubulară
de Monica - Nicoleta Făgețean
n-o să mă ții racordată la tuburile astea numite amour, vreau să aflu ce rămâne când ~ am curățat părul tot de omizi, pe cea mai slabă am lăsat-o (dochia, nu mai hrăni cuptorul cu mâncare de câini)...
La cules de rodii în cartierul Rahova 14
de Anni- Lorei Mainka
Bunica din partea mamei era o femeie mică, o față ca o lună plină, tăcută, iar când totuși vorbea, săseasca ei scotea și mai tare la iveală blândețea dialectului din Marienburg, ceea ce nu pot să...
Festivalul de Umor “Al. C. Calotescu – Neicu” – Târgu-Jiu și Turceni
de Vali Slavu
Gorj – județul al cărui nume a fost cioplit în nemurire de inegalabilul Constantin Brâncuși și a fost cântat de Maria Lătărețu, este unul dintre județele cu o activitate culturală impresionantă....
Ecouri de mandolină (7) - Suflete alese
de Viorel Darie
Ecouri de mandolină (7) - Suflete alese Zilele treceau una câte una, foarte liniștit pentru toți localnicii din preajma cazărmii franceze, dar și pentru ocupanții cazărmii. Pentru Antony deveni o...